220 matches
-
la contribuție pentru a-și crea o situație de invidiat în lumea celor învățați" (Georgescu, 2011, p. 114). Apreciem că realizările sale sunt performanțe rămase multă vreme fără egal în psihologia românească. Trebuie să lămurim și importanța științifică a cercetării sinesteziei, pe care Maiorescu, și nu numai el, a încercat să o bagatelizeze; și astăzi sunt opinii care susțin că această preocupare a lui Gruber constituie un subiect revolut în domeniul psihologiei. În bibliografia lucrării noastre am inserat o selecție din
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
și nu numai el, a încercat să o bagatelizeze; și astăzi sunt opinii care susțin că această preocupare a lui Gruber constituie un subiect revolut în domeniul psihologiei. În bibliografia lucrării noastre am inserat o selecție din bogata literatură despre sinestezie, desfășurată în etape pe parcusul a trei secole. Lucrările științifice enumerate în această parte a bibliografiei indică cele mai importante realizări în domeniu și nu parcurgerea conținutului lor de către autor în vederea întocmirii acestei cărți. Observăm cu ușurință că preocuparea științifică
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
lor de către autor în vederea întocmirii acestei cărți. Observăm cu ușurință că preocuparea științifică pentru această temă este una perenă, ea fiind consemnată înaintea apariției lucrării psihologului experimentalist român, chiar dacă cu intensitate variabilă. În prima jumătate a secolului XX, preocupările pentru sinestezie au scăzut în intensitate, fără să dispară, ele extinzându-se progresiv în a doua jumătate și la începutul secolului XXI. Extinderea este evidentă și în domeniile noi de cercetare. Din parcurgerea acestei sumare bibliografii observăm extinderea preocupărilor științifice de cercetare
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
scăzut în intensitate, fără să dispară, ele extinzându-se progresiv în a doua jumătate și la începutul secolului XXI. Extinderea este evidentă și în domeniile noi de cercetare. Din parcurgerea acestei sumare bibliografii observăm extinderea preocupărilor științifice de cercetare a sinesteziei de la domeniile incipiente ale psihologiei și psihiatriei spre cele ale disciplinelor cognitive, neuropsihologiei, oftalmologiei, esteticii, geneticii și semanticii. Trăim vremurile în care apar societăți științifice de sinestezie (cele din Belgia, Germania, Statele Unite, Rusia, Australia sunt cele mai cunoscute), apar website-uri
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
cercetare. Din parcurgerea acestei sumare bibliografii observăm extinderea preocupărilor științifice de cercetare a sinesteziei de la domeniile incipiente ale psihologiei și psihiatriei spre cele ale disciplinelor cognitive, neuropsihologiei, oftalmologiei, esteticii, geneticii și semanticii. Trăim vremurile în care apar societăți științifice de sinestezie (cele din Belgia, Germania, Statele Unite, Rusia, Australia sunt cele mai cunoscute), apar website-uri de sinestezie, teste de sinestezie, iar la perioade regulate de timp au loc conferințe și congrese internaționale: * 1-3 decembrie 2006 2nd Internațional Conference on Synaesthesia, Hannover Medical
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
domeniile incipiente ale psihologiei și psihiatriei spre cele ale disciplinelor cognitive, neuropsihologiei, oftalmologiei, esteticii, geneticii și semanticii. Trăim vremurile în care apar societăți științifice de sinestezie (cele din Belgia, Germania, Statele Unite, Rusia, Australia sunt cele mai cunoscute), apar website-uri de sinestezie, teste de sinestezie, iar la perioade regulate de timp au loc conferințe și congrese internaționale: * 1-3 decembrie 2006 2nd Internațional Conference on Synaesthesia, Hannover Medical School * 26-28 ianuarie 2007 American Synesthesia Association Conference, University of South Florida * 26-29 aprilie 2009
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
psihologiei și psihiatriei spre cele ale disciplinelor cognitive, neuropsihologiei, oftalmologiei, esteticii, geneticii și semanticii. Trăim vremurile în care apar societăți științifice de sinestezie (cele din Belgia, Germania, Statele Unite, Rusia, Australia sunt cele mai cunoscute), apar website-uri de sinestezie, teste de sinestezie, iar la perioade regulate de timp au loc conferințe și congrese internaționale: * 1-3 decembrie 2006 2nd Internațional Conference on Synaesthesia, Hannover Medical School * 26-28 ianuarie 2007 American Synesthesia Association Conference, University of South Florida * 26-29 aprilie 2009 The Third International
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
deontologică deosebită în întocmirea concluziilor lucrărilor sale științifice. Dacă preocupările sale ar fi fost continuate imediat după dispariția sa, câștigul ar fi fost foarte mare pentru învățământul și cercetarea psihologică din România. Afișul celei de-a doua conferințe internaționale de sinestezie care a avut loc la Hannovra între 1 și 3 decembrie 2006. Francis Galton Cesare Lombroso Wilhelm Wundt Alfred Binet Thoodule Ribot Charles Richet Frederik W.H. Myers Theodore Flurnoy Oswald Kűlpe Personalități ale științei mondiale care l-au cunoscut
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
octombrie 1893, 22 octombrie 1893, 9 ianuarie 1894, 18 martie 1894, 7 aprilie 1894, 9 aprilie 1894, 27 aprilie 1894, 15 decembrie 1895, 28 martie 1896. Ziarul Independence Roumaine, numerele din 2 august 1892 și 28 martie 1896. Bibliografie pentru sinestezie Până la 1900 Bain, Alexander (1864), The Senses and the Intellect. 2nd edition. London (Longmans); Beaunis, H., Binet, A. (1892), Sur deux cas d'audition colorée. Revue Philosophique 33, pp. 448-461. Bleuler, E., Lehmann K. (1881), Zwangsmäßige Lichtem-pfindungen durch Schall und
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
sonore, însăși mișcarea în progresie a "strașnicei invenții, trenul". Ca pasiune comună celor doi scriitori melomani, muzica este cel mai bun conductor al fluxului imaginației prozatorului târgoviștean înspre universul armoniei caragialiene. Sonata lui Beethoven idolul dramaturgului este tradusă printr-o sinestezie specială, în așa fel încât anumite sunete și teme trezesc sentimente și creează instantaneu imagini, scene vii în care instrumentele devin activate prin personificare. Discursul melodic transpus în cuvinte evocă, la un moment dat, acea lume "scoasă din țâțâni" din
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
aproape prodigioasă de a se exprima în comparații și imagini” care, adaugă criticul, „se anulează tocmai prin acumulare”. Or, acest imagism, de pe acum abundent, atestă o fantezie asociativă extrem de mobilă, cu îndrăzneli „moderniste” în linia unui Adrian Maniu, prelucrând abil sinestezia simbolistă și forțând, în sens pre-avangardist, apropierea unor elemente relativ distanțate. Dacă numeroase metafore in praesentia precum „mantaua mâhnirilor sfâșiate”, „roțile deșertăciunii”, „păsările tristeții” ori „vata mâhnirilor” pot trezi serioase rezerve, altele - cele mai multe - nu sunt ale unui poet oarecare: „iedera
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
ce mijloace sunt aduse împreună diferitele impresii senzoriale sau impresiile multiple ale simțurilor particulare?... În ce fel rămân unificate impresiile după ce unificarea a dispărut?”. Formularea lui Straus restituie, în accepția lui Beyaert, o dublă tensiune generativă. Una care duce spre sinestezie/synesthésie , alta care provoacă, dimpotrivă, o dehiscență/ dehiscence sinestezică, o separare a modalităților sensibile. Soluția problemei relațiilor intersenzoriale în imaginea picturală ar putea veni, într-o oarecare măsură, dinspre Analyse des sensations. Le rapport du physique au psychique de Ernst
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
o dehiscență/ dehiscence sinestezică, o separare a modalităților sensibile. Soluția problemei relațiilor intersenzoriale în imaginea picturală ar putea veni, într-o oarecare măsură, dinspre Analyse des sensations. Le rapport du physique au psychique de Ernst Mach. El propune ideea unei sinestezii comandate de vizibil și compromise prin eliminarea lui: „Dacă întoarcem privirea sau închidem ochii...putem simți tactil arborele, putem gusta fructul, putem simți focul; dar nu le putem vedea. În acest fel, lucrul în aparență unitar se divide în părți
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
care recunoaște că imaginea pare să mai spună ceva și că analiza trebuie să fie lipsită de prejudecăți, pentru că sensul nu se închide. Este cazul opririi asupra relațiilor intersenzoriale în care se recunoaște cadrul contextual limitat al discuției pe tema sinesteziei care lasă liberă legătura de cauzalitate între utilizarea spațiilor apropiate și posibilitatea resimțirii lor dincolo de observația vizuală. Este notabilă la Beyaert și punerea în discuție a dificultăților de cercetare în domeniul semioticii tensive legate, printre altele, de proliferarea unităților minimale
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
simptomatică pentru modul special în care artistul integrează perceptualul și conceptualul. El păstrează și dezvoltă o trăsătură arhaică a rasei : el își simte și chiar își vede gândurile. *4 O altă trăsătură atribuită uneori scriitorului - și mai ales poetului - este sinestezia sau asocierea percepțiilor senzoriale provenite de la două sau mai multe simțuri, mai ales de la simțul auzului și de la cel al văzului (audition colorée : sunetul trompetei, de exemplu, este roșu-aprins). Ca trăsătură psihologică, ea se pare că este, ca și daltonismul
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
ales de la simțul auzului și de la cel al văzului (audition colorée : sunetul trompetei, de exemplu, este roșu-aprins). Ca trăsătură psihologică, ea se pare că este, ca și daltonismul, o rămășiță a unui sensorium mai vechi, comparativ nediferențiat. Mult mai frecvent, sinestezia reprezintă însă o tehnică literară, o formă de transpunere metaforică, o expresie stilizată a unei atitudini metafizic-estetice față de viață. Istoric, această atitudine și acest stil sunt caracteristice pentru perioada barocului și pentru romantism, fiind repudiate de perioadele raționaliste oare urmăresc
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
Z. Frazyngier, R. Jasperson, "That-clauses and other complements", în Lingua, 83, p. 133-153. Gawełko 2003 = Marek Gawełko, "Sur la proposition infinitive romane introduite par un verbe de perception", în Studii și cercetări lingvistice, 1-2, p. 53-67. Gebăilă 2009 = Anamaria Gebăilă, Sinestezia în italiană, franceză și română. Viziune comparativă, teză de doctorat, Universitatea din București. Givón 2001 = Talmy Givón, Syntax: an introduction, Amsterdam/Philadelphia, John Benjamins Publishing Company. Geeraerts 2010 = Dirk Geeraerts, Theories of Lexical Semantics: A Cognitive Perspective, Oxford, Oxford University
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
membru sănătos, le compară cu sindromul membrului fantomă și scoate în evidență rolul neuronilor "în oglindă". El ajunge la concluzia că neuronii "în oglindă" sunt infrastructura umanizării omului și construiește un portret intuitiv al creierului. Tot lui îi aparține descrierea sinesteziei ca fenomen frecvent întâlnit la oameni. 38 Oliver Wolf Sacks (1933) neuropsihiatru anglo-american, profesor la Universitatea Columbia. Este autorul a numeroase best-sellere. Între ele se numără Awakenings și Musicophilia: Tales of Music and the Brain. Majoritatea traduse la Editura Humanitas
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
autorului studiate în ultimul timp de cercetătorii germani; Erich .Taensch, Eidetic Imagery and Typological Methods of Investigation, Londra, 1930 ; de asemenea, Psychological and Psychophysical Investigations of Types..., în Feelings and Emotions, Worcester, Massachusetts, 1928, p. 355 ș. urm. 5. Cu privire la sinestezie, vezi Ottokar Fischer, Vber Verbindung von Faroe und Klang: Eine literar-psychologische Untersuchung, în Zeitschrift fiir Asthetik, II (1907), pp. 501-534; Albert Wellek, Dos Doppelempfinden in der Geistesgeschichte, în Zeitschrift fur Asthetik, XXIII (1929), pp. 14-42 ; Renaissance- und Barocksynăsthe-sie, în Deutsche
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
lași în urmă toate simțurile clar definite, pentru a te abandona unei stări de toropeală, de fuziune a senzațiilor. De altfel, semnificația versului Sunetele și parfumurile plutesc în aerul înserării face aluzie la o stare psihică cunoscută sub numele de sinestezie, ce desemnează contopirea simțurilor într-o senzație unică. Mobilitatea tempo-ului, ambiguitatea structurii metrice și senzualitatea armoniilor reprezintă opțiuni de limbaj ce imprimă acea mișcare în spirală sau de amețire a simțurilor, sens aferent cuvântului tournent. În pofida tonalității de la major
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
amintește chipul iubitei, aceeași axă trădează un fel de legătură intrinsecă a sentimentului cu memoria o apologie neașteptată a trăirii, un lanț de încercări și de adevăruri care ies la iveală doar prin simpla asociere de senzații și imagini: o sinestezie inexplicabilă. Un melanj de amintiri. E bizar: cei care iubesc au cea mai vastă și mai prodigioasă dintre memorii, dar experimentează și cele mai negre dintre suferințe. De aici concluzia că omul se teme de sine însuși pentru că își reamintește
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
aurului. Paginile literare romantice, mai ales „Minele din Falun”, sunt vise minerale dominate de instinctul morții, marcând „somnambulismul adâncurilor”. Divergentă, de astă dată, față de analiza bachelardiană și marcată de triada aur argint aramă, inexistentă în studiul francez, poetica eminesciană operează sinestezia radicală, transformându-le pe acestea din nuclee ale durității rezistente în vibrații luminoase, purtătoare ale extazului transcendental. Așezat mai degrabă sub semnul gândirii lui Bőhme, care văzuse în „metalul degajat din mineralul grosolan spiritul eliberat din substanța spre a deveni
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
mineralelor, cuprinde simbolismul solar prin cunoaștere, strălucire, fiind esența vieții „inima lumii”, inteligența cosmică activă (spiritus). Atributele mineralului dur se pierd în imponderabilitatea aerului care-l, reflectă, transformându-se în alt element, fluviu ușor și luminos, asociat cu parfumul adormitor. Sinestezia aur-mireasmă„suflarea/Acelui aer aurit”, se întâlnește și în Mortua est, unde lumina celestă asociată cu „râuri de foc” alcătuiește castele inefabile : „Dar poate acolo să fie castele Cu arcuri de aur zidite din stele, Cu râuri de foc și
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
fie castele Cu arcuri de aur zidite din stele, Cu râuri de foc și cu poduri de-argint, Cu țărmuri de smirnă, cu flori care cânt.” Parfumurile grele, orientale, care-i plăceau și lui Dimitrie Bolintineanu, transferă strălucirea metalică în sinestezia cântecului vegetal. Epitetul aur va fi frecvent asociat cântării, „stea cardinală” la Eminescu (Stele cardinale, Editura Eminescu,1975). Poetul regretă trecutul, amuțirea harpei cu „strunile plesnite” și „cântul ei de aur” (închinare lui Ștefan-Vodă), prezența Ondinei, „în glas auriu/răsuna
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
Symbolisme”. Precursorul simbolismului Însă este considerat Charles Baudelaire, prin volumul „Corespondențe”. Trăsăturile simbolismului: - utilizarea simbolurilor; interpretări multiple; -cultivarea sugestiei; cu ajutorul acesteia sunt puse În evidență stări sufletești inedite, nedefinite, de melancolie și plictis; - cultivarea sugestiei muzicale, a sonorității verbale; - existența sinesteziei (perceperea simultană a unui ansamblu de senzații, auditive, vizuale etc.). Apărut ca o reacție Împotriva poeziei retorice a romanticilor și a impersonalității reci a parnasienilor, simbolismul dispune de o estetică proprie. Jean Moreas publica, la 18 septembrie 1886, În suplimentul
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]