220 matches
-
și fenomenul sinopsiei este unul complex. Considerațiile autorilor sunt dependente de cazul pe care l-au studiat. De aici, judecățile cele mai diverse asupra semnificației și importanța acestei ordini a faptelor. Profesorul elvețian consideră drept punct de referință pentru studiul sinesteziei un lot de analize efectuate de către G. Itelson în revista germană Zeitschrift für Psychologie und Physiologie der Sinnesorgane, nr. 4, 1893, condusă de către Hermann Ebbinghaus. În darea sa de seamă, acesta consideră personalități ale momentului din domeniul audiției colorate pe
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
Beaunis, A. Binet și Phillippe (ultimului nu i se dă prenumele în articol), dar apreciază că acestor autori nu trebuie să li se acorde o importanță deosebită, deoarece propriile sale cercetări îl fac sceptic. Opinia lui Itelson despre consistența studiului sinesteziei este opusă cu cea entuziastă a lui Gruber, care nu vede în fenomenul audiției colorate decât manifestările faptelor inconștiente "acționate prin legi matematice foarte simple, ecoul matematicilor exterioare ale cosmosului" (Flournoy, 1893, pp. 249-250). Explicația acestui fapt o găsește profesorul
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
întemeietorului psihologiei experimentale din România din cadrul Cercului Literar îi arătau multă prețuire pentru calitățile sale culturale, dar nu prea înțelegeau mare lucru din preocupările sale științifice. Anghel și Iosif, în cartea lor de portrete, consideră insistența lui Gruber în studiul sinesteziei poetului Neculai Beldiceanu un fel de "sminteală donchuijotescă" ce se întâlnește frecvent la persoanele cu profil de personalitate schizoid. Chiar și Titu Maiorescu a dovedit prin reacțiile sale surprinzătoare față de realizările tânărului universitar ieșean că nu a înțeles mare lucru
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
un fel de "sminteală donchuijotescă" ce se întâlnește frecvent la persoanele cu profil de personalitate schizoid. Chiar și Titu Maiorescu a dovedit prin reacțiile sale surprinzătoare față de realizările tânărului universitar ieșean că nu a înțeles mare lucru din importanța studiului sinesteziei. Proiectul laboratorului indică un om de știință pasionat foarte bine pregătit în domeniul psihometric și foarte bine documentat în privința instrumentelor de investigație din acea vreme. Aparatele au fost comandate pentru un viitor amplu plan de cercetare, deosebit de diversificat. Mergând în
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
bursa oferită de Maiorescu pentru studiul igienei din școlile germane nu a fost una fără urmări în organizarea învățământului românesc. Observăm din anunțul ziarului ieșean că avea cunoștințe extinse nu numai în domeniul audiției colorate și a altor feluri de sinestezii, ci și în domeniul pedagogiei și organizării învățământului. Proiectele sale erau mari, însă energia sa începuse să se diminueze considerabil. Chiar în aceste condiții, el nu-și reduce efortul, Lucian Năstase indicându-l ca un cumulard de funcții: "Și pentru că
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
de cunoștințe psihologice (Ion Pop Florantin, Constantin Dumitrescu Iași, Constantin Leonardescu, Ștefan Michăilescu, Vasile Conta, Titu Maiorescu ș.a.), nu cercetători. Gruber a desfășurat activitatea de investigație intensă la nivelul exigențelor mondiale și a conceput un dispozitiv experimental de evidențiere a sinesteziei și de cuantificare a acesteia, fapt care a atras atenția celor mai reputați cercetători din timpul său, din țările care au cunoscut un avânt al spiritului experimental. Am expus în anexele acestei lucrări programa pentru un Curs de etică psicho-sociologică
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
la contribuție pentru a-și crea o situație de invidiat în lumea celor învățați" (Georgescu, 2011, p. 114). Apreciem că realizările sale sunt performanțe rămase multă vreme fără egal în psihologia românească. Trebuie să lămurim și importanța științifică a cercetării sinesteziei, pe care Maiorescu, și nu numai el, a încercat să o bagatelizeze; și astăzi sunt opinii care susțin că această preocupare a lui Gruber constituie un subiect revolut în domeniul psihologiei. În bibliografia lucrării noastre am inserat o selecție din
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
și nu numai el, a încercat să o bagatelizeze; și astăzi sunt opinii care susțin că această preocupare a lui Gruber constituie un subiect revolut în domeniul psihologiei. În bibliografia lucrării noastre am inserat o selecție din bogata literatură despre sinestezie, desfășurată în etape pe parcusul a trei secole. Lucrările științifice enumerate în această parte a bibliografiei indică cele mai importante realizări în domeniu și nu parcurgerea conținutului lor de către autor în vederea întocmirii acestei cărți. Observăm cu ușurință că preocuparea științifică
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
lor de către autor în vederea întocmirii acestei cărți. Observăm cu ușurință că preocuparea științifică pentru această temă este una perenă, ea fiind consemnată înaintea apariției lucrării psihologului experimentalist român, chiar dacă cu intensitate variabilă. În prima jumătate a secolului XX, preocupările pentru sinestezie au scăzut în intensitate, fără să dispară, ele extinzându-se progresiv în a doua jumătate și la începutul secolului XXI. Extinderea este evidentă și în domeniile noi de cercetare. Din parcurgerea acestei sumare bibliografii observăm extinderea preocupărilor științifice de cercetare
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
scăzut în intensitate, fără să dispară, ele extinzându-se progresiv în a doua jumătate și la începutul secolului XXI. Extinderea este evidentă și în domeniile noi de cercetare. Din parcurgerea acestei sumare bibliografii observăm extinderea preocupărilor științifice de cercetare a sinesteziei de la domeniile incipiente ale psihologiei și psihiatriei spre cele ale disciplinelor cognitive, neuropsihologiei, oftalmologiei, esteticii, geneticii și semanticii. Trăim vremurile în care apar societăți științifice de sinestezie (cele din Belgia, Germania, Statele Unite, Rusia, Australia sunt cele mai cunoscute), apar website-uri
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
cercetare. Din parcurgerea acestei sumare bibliografii observăm extinderea preocupărilor științifice de cercetare a sinesteziei de la domeniile incipiente ale psihologiei și psihiatriei spre cele ale disciplinelor cognitive, neuropsihologiei, oftalmologiei, esteticii, geneticii și semanticii. Trăim vremurile în care apar societăți științifice de sinestezie (cele din Belgia, Germania, Statele Unite, Rusia, Australia sunt cele mai cunoscute), apar website-uri de sinestezie, teste de sinestezie, iar la perioade regulate de timp au loc conferințe și congrese internaționale: * 1-3 decembrie 2006 2nd Internațional Conference on Synaesthesia, Hannover Medical
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
domeniile incipiente ale psihologiei și psihiatriei spre cele ale disciplinelor cognitive, neuropsihologiei, oftalmologiei, esteticii, geneticii și semanticii. Trăim vremurile în care apar societăți științifice de sinestezie (cele din Belgia, Germania, Statele Unite, Rusia, Australia sunt cele mai cunoscute), apar website-uri de sinestezie, teste de sinestezie, iar la perioade regulate de timp au loc conferințe și congrese internaționale: * 1-3 decembrie 2006 2nd Internațional Conference on Synaesthesia, Hannover Medical School * 26-28 ianuarie 2007 American Synesthesia Association Conference, University of South Florida * 26-29 aprilie 2009
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
psihologiei și psihiatriei spre cele ale disciplinelor cognitive, neuropsihologiei, oftalmologiei, esteticii, geneticii și semanticii. Trăim vremurile în care apar societăți științifice de sinestezie (cele din Belgia, Germania, Statele Unite, Rusia, Australia sunt cele mai cunoscute), apar website-uri de sinestezie, teste de sinestezie, iar la perioade regulate de timp au loc conferințe și congrese internaționale: * 1-3 decembrie 2006 2nd Internațional Conference on Synaesthesia, Hannover Medical School * 26-28 ianuarie 2007 American Synesthesia Association Conference, University of South Florida * 26-29 aprilie 2009 The Third International
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
deontologică deosebită în întocmirea concluziilor lucrărilor sale științifice. Dacă preocupările sale ar fi fost continuate imediat după dispariția sa, câștigul ar fi fost foarte mare pentru învățământul și cercetarea psihologică din România. Afișul celei de-a doua conferințe internaționale de sinestezie care a avut loc la Hannovra între 1 și 3 decembrie 2006. Francis Galton Cesare Lombroso Wilhelm Wundt Alfred Binet Thoodule Ribot Charles Richet Frederik W.H. Myers Theodore Flurnoy Oswald Kűlpe Personalități ale științei mondiale care l-au cunoscut
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
octombrie 1893, 22 octombrie 1893, 9 ianuarie 1894, 18 martie 1894, 7 aprilie 1894, 9 aprilie 1894, 27 aprilie 1894, 15 decembrie 1895, 28 martie 1896. Ziarul Independence Roumaine, numerele din 2 august 1892 și 28 martie 1896. Bibliografie pentru sinestezie Până la 1900 Bain, Alexander (1864), The Senses and the Intellect. 2nd edition. London (Longmans); Beaunis, H., Binet, A. (1892), Sur deux cas d'audition colorée. Revue Philosophique 33, pp. 448-461. Bleuler, E., Lehmann K. (1881), Zwangsmäßige Lichtem-pfindungen durch Schall und
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
dogmatism estetic rigid, talentele critice și literare ce au gravitat în jurul nucleului redacțional. Începând din 1936 publicația înregistrează o sensibilă scădere, pierzând din substanță și din colaboratori. Eugen Ionescu debutează în numărul 1/1927 cu poezia Copilul și clopotele, o sinestezie simbolistă de tip macedonskian, urmată de Crinii și de Copacii, un poem de explicită filiație bacoviană, Bujorii albi, un rondel macedonskian, precum și de o Elegie dedicată lui Horia Roman. Poezie de factură simbolistă scriu Horia Roman, Ion Călifar, Alfred Moșoiu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289225_a_290554]
-
Z. Frazyngier, R. Jasperson, "That-clauses and other complements", în Lingua, 83, p. 133-153. Gawełko 2003 = Marek Gawełko, "Sur la proposition infinitive romane introduite par un verbe de perception", în Studii și cercetări lingvistice, 1-2, p. 53-67. Gebăilă 2009 = Anamaria Gebăilă, Sinestezia în italiană, franceză și română. Viziune comparativă, teză de doctorat, Universitatea din București. Givón 2001 = Talmy Givón, Syntax: an introduction, Amsterdam/Philadelphia, John Benjamins Publishing Company. Geeraerts 2010 = Dirk Geeraerts, Theories of Lexical Semantics: A Cognitive Perspective, Oxford, Oxford University
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
membru sănătos, le compară cu sindromul membrului fantomă și scoate în evidență rolul neuronilor "în oglindă". El ajunge la concluzia că neuronii "în oglindă" sunt infrastructura umanizării omului și construiește un portret intuitiv al creierului. Tot lui îi aparține descrierea sinesteziei ca fenomen frecvent întâlnit la oameni. 38 Oliver Wolf Sacks (1933) neuropsihiatru anglo-american, profesor la Universitatea Columbia. Este autorul a numeroase best-sellere. Între ele se numără Awakenings și Musicophilia: Tales of Music and the Brain. Majoritatea traduse la Editura Humanitas
[Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
constă în bravura cu care autorul mobilizează toate resursele limbii (germane) pentru a ține pasul cu percepțiile eroului său, pentru a captura fiecare dintre mirosurile acelea nemaipomenite, ca într-o fiolă prețioasă, sub capacul unui nume corespunzător sau al unei sinestezii fulgurante. Cum transformi acest spectacol pur literar (un tur de forță, ca și traducerea Gretei Tatler) într-un spectacol cinematografic ? Vedea toată piața cu ajutorul mirosului, scrie Süskind despre eroul său, și întrebarea pe care trebuie să și-o pună regizorul
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
de metoda papagalicească a profesorilor de până atunci. Îmi aduc aminte că la un extemporal pe care ni l-a dat, am analizat poemul Balada popii din Rudeni de Topîrceanu și l-am uimit pe profesor cu finețea perceperii unor sinestezii (căldărușa de metal lovită de oblânc, sunetul pătrunzând prin valurile de ceață, clătinatul popii ce nu se ținea bine în șea, etc.) și prin afirmația tranșantă că în întrețeserea unor astfel de subtilități stă valoarea poeziei, lucru în răspăr cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
ale existenței umane („În suflet claun prefăcut/ ia morțile de la-nceput./ De câte ori am râs și-am plâns/ un lanț s-a rupt, un lanț s-a strâns”). Muzicalitatea versificației, dar mai ales șlefuirea limbajului imagistic în metafore uneori abstruse, cultivarea sinesteziei combinatorii („Un fir de plumb îngheață/ azurul din vocale;/ miroase a pădure de pini/ cu foșnet frig.../ Cântă păuni în lună/ pe marginea sticloasă/ a celui mai albastru/ și cast concert de Grieg”) înclină uneori spre o modalitate manieristă. Volumele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289955_a_291284]
-
aproape prodigioasă de a se exprima în comparații și imagini” care, adaugă criticul, „se anulează tocmai prin acumulare”. Or, acest imagism, de pe acum abundent, atestă o fantezie asociativă extrem de mobilă, cu îndrăzneli „moderniste” în linia unui Adrian Maniu, prelucrând abil sinestezia simbolistă și forțând, în sens pre-avangardist, apropierea unor elemente relativ distanțate. Dacă numeroase metafore in praesentia precum „mantaua mâhnirilor sfâșiate”, „roțile deșertăciunii”, „păsările tristeții” ori „vata mâhnirilor” pot trezi serioase rezerve, altele - cele mai multe - nu sunt ale unui poet oarecare: „iedera
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
și-n brațe îți strâng rotunda noapte / Lumina cărnii pipăi cu degete de orb / și mâna ospătată cu sâni, culege șoaptă. / Tot trupul cu migală de mângâieri să-ți sorb". Citatul ales de Nicolae Oprea anunță melosul sculptural și stilistica sinesteziilor din "ultimele sonete ale lui Shakespeare. Traducere imaginară de V. Voiculescu", și nicidecum extremismul erotico-ludic al lui Emil Brumaru, cum susține monograful. În privința povestirilor scrise în perioada deplinei maturități (1947 - 1958) și publicate postum, în 1966, cu un studiu introductiv
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
negație, descrierea narativizată prin acumulare de verbe etc. Sub aspect lexico-semantic și textual, e analizată prezența și plasarea pantonimului - termenul rezumativ, nucleul tematic al întregii secvențe descriptive. Alte subcapitole urmăresc utilizarea descriptivă a figurilor de stil: metafora, comparația, oximoronul, metonimia, sinestezia (surprinzător de frecventă în secolul XX), cumulul figurativ, descrierea simbolică, suprasemnificarea. Extrem de interesantă este analiza strategiilor, a convențiilor și a inovațiilor prin care descrierea, în esență o pauză narativă, tinde să devină mai puțin artificială, să își justifice prezența în
Tablouri în mișcare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11234_a_12559]
-
În ființa Ralucăi Dună s-au încrucișat două atracții: pasiunea literelor, morb melodic constînd în plăcerea dată de ritmul sunetelor articulate, și interesul pentru pictură, patimă cultă decurgînd din plimbarea privirii pe tente cromatice. Nu știu dacă încrucișarea atinge pragul sinesteziei - acea reacție în lanț care face ca un cuvînt să trezească senzația unei culori și, invers, vederea unei culori să declanșeze muchia anumitor litere -, dar în tot cazul avem de-a face cu o coabitare suficient de strînsă ca să vorbim
Tabloul scris by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5665_a_6990]