273 matches
-
pentru a spune povestea străinilor invadatori ai solului și pentru a vorbi despre străinul care, cu o singură frază, schimbă istoria și destinul unei societăți. Dacă în primul caz instanța narativă rămâne aceeași, în cel de al doilea ea se singularizează la nivelul unui narator de genul feminin pentru a arăta o altă viziune asupra lucrurilor și pentru a-i oferi verosimilitate din moment ce coincide cu cealaltă perspectivă: "Eu însămi, care vă vorbesc, și care n-am putut ajunge în preajma necunoscutului fiind
by MIHAELANICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
ale raționalismului scolastic. Heinrich Heine ieșirea în etern 58 (1856) vorbise și el despre “moartea lui Dumnezeu”, iar Fr. H. Jacobi, la răndu-i despre nihilism. Dar în strigătul lui Nietzsche pare să existe un element inconfundabil de originalitate care îl singularizează în desfășurarea istoriei: apelul conștient la conștiința istorică de sine a Europei. Proclamarea “morții lui Dumnezeu înseamnă așadar negarea temeiurilor principale ale conștiinței de sine a europeanului, o invitație la conștientizarea caracterului irațional al existenței, subminarea chiar a normelor uzuale
Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Liliana Cantemir () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2277]
-
o transcendere a persoanei, a cotidianului, a societății, a realității; revărsare dureros - pasionată în stări ambigue, plenare. Cuvântul "apolinic" exprimă nevoia unui mod desăvârșit de a fi pentru sine, setea de a deveni un individ "tipic", de tot ceea ce simplifică, singularizează, fortifică. Ilustra echilibru, aprobare de sine într-o frumusețe rece, nobilă și castă; această opoziție dintre dionoisiac și apolinic este una din marile enigme ale modului grec de a fi (Nietzsche). PIERRE CHARRON (1541 -1603) În istoriografia filosofiei reputația sa
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
Cărți personalizate l Pentru copii și părinți În multitudinea de cărți pentru copii, inedita ofertă a firmei Aqua Serv face o surprinzătoare, dar nu mai puțin plăcută notă discordantă. Produsele destinate copiilor cu vârste între 3 și 9 ani se singularizează prin... personalizare, textele fiind alese în conformitate cu vârsta și numele cititorului-copil, cu numele colegilor de joacă, cu școala la care învață și multe alte amănunte care au ca efect conștientizarea faptului că acea carte este numai și numai a lui. Desigur
Agenda2004-19-04-general7 () [Corola-journal/Journalistic/282397_a_283726]
-
premiat la cea mai recentă ediție a festivalului “Dan Spătaru” de la Medgidia cu onorantul premiu al Arhiepiscopii Tomisului. Selatin are 17 ani, este elev în clasa a XI-a la un liceu din Constanța și prezintă o particularitate care-l singularizează în rândul soliștilor noștri: tatăl său, Sevim, este un cunoscut artist de etnie turcă (șef de formație, cântă la pian, sintetizator și vocal), iar mama sa, Mihaela Crenguța, este româncă, familia respectând în egală măsură credința ortodoxă și cea musulmană
Frumoasa mo?tenire by Consuela RA?IU () [Corola-journal/Journalistic/84027_a_85352]
-
și pentru cântăreți. Se mai fac cursuri de dans (balet, dans modern, zumba) și televiziune (dicție, știri, vizitarea unor studiouri TV, regie de emisie, interacționare și intervievarea unor personalități), dar și de pictură și artă florală. Un alt detaliu care singularizează această școală este cursul de bune maniere, pentru că prea adesea cei care se autointitulează artiști neglijează aspecte ce țin de ținută și comportament. Clasa de muzică este deschisă celor cu vârste cuprinse între 4 și 18 ani, cu cursuri de
Laborator pentru glorie by Octavian URSULESCU () [Corola-journal/Journalistic/83394_a_84719]
-
mai curînd un tic inocent menit a omorî mai repede timpul, și tocmai pentru că un asemnea tic era săvîrșit de o femeie a cărei grosolănie și lipsă de pudoare o știam prea de bine, tocmai de aceea acest detaliu îi singulariza dintr-o dată gestul, desprinzîndu-l din suita anostă și previzibilă a faptelor incluse în repertoriul ei zilnic. Uitase pentru o clipă să fie vulgară, redevenind ceea ce fusese înainte de a intra într-un rol în care bărbații o obișnuiseră să intre. Într-
Șuvița de păr by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11167_a_12492]
-
au folosit prietenii tîrgoviș-teni în operele lor se regăsesc în jurnalul său, iar atenția incredibilă cu care citește și comentează texte rare l-ar fi recomandat ca excelent editor), Radu Petrescu a rămas cel mai "pur" în aplicarea programului care singularizează acest grup: jurnalul ca atelier al operei, dar și ca operă în sine, viața trăită în și pentru literatură, cizelarea încăpățînată a propriilor texte pînă la cristalinul flaubertian, amînarea debutului după 40 de ani. Cu alte cuvinte, toate piedicile posibile
Viața privată în "obsedantul deceniu" by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14870_a_16195]
-
se aplece asupra ei pentru a o înțelege. De fapt, cele două planuri se încalecă, se suprapun și uneori se identifică, și atunci a gîndi realitatea înseamnă a o modifica și, în cazuri extreme, înseamnă a o produce. Ceea ce îl singularizează pe dialectician este încăpățînarea cu care dorește ca aceste cazuri extreme să se petreacă tot mai des, și astfel, din extreme și rare cum erau, ele să devină normale și frecvente, mergîndu-se pînă acolo că toată realitatea poate fi înțeleasă
Jocul dialectic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9247_a_10572]
-
tragediei. Așa că mai degrabă aș spune că povestea e suficient de subtil manevrată ca să pară directă, spusă de la om la om. Poate senzația simplității e dată de replicile foarte la obiect, de dialogurile laconice. Care sunt compensate, și acest lucru singularizează acest film, de un excelent joc corporal al actorilor. Este primul lungmetraj care mi-a dat senzația unei alchimii între personaje, exprimate atât de bine de trup, încât era firesc să schimbe doar informații prin glas. Un alt detaliu interesant
Un regizor de milioane - la propriu by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11239_a_12564]
-
însă o falie adîncă îl despărțea pe autorul lor... Se conturează așadar o profundă deosebire între convingerile lui Liviu Rebreanu și cele dominante în interbelic. Consecvent cu sine în pledoaria-i prorealistă, cu o amprentă a naturalismului, acesta și-a singularizat anacronismele și prin atitudinea față de critică. Cu reflexul demiurgic-demonic ce, după cum am văzut, și-l arogă, are aerul a nu accepta decît autocritica ce intervine casant în procesul elaborării "operei", neted numită așa, la antipodul, bunăoară, al recuzărilor umilității lui
Rebreanu în oglindă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6927_a_8252]
-
repudia mărețiile înșelătoare ale filozofiei." (p. 69) Și iată cum Bourdieu cade în greșeala pe care le-o reproșa adepților autobiografiei: vanitatea, uriașa, ireductibila și incomensurabila vanitate a intelectualilor umaniști. "Traiectoria socială și școlară care mă condusese către sociologie mă singulariza extrem de puternic." (p. 65) În fața unor asemenea mătănii narcistice, nu poți să nu zîmbești. În fine, dacă nu ar fi ultimul capitol, un capitol în care Bourdieu face ceea ce trebuia să facă de la bun început - să-și povestească cronologic viața
O efigie impersonală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7422_a_8747]
-
dedublarea marchează destinul lui Shusaku Endo (1923-1996). S-a născut la Tokyo, în anii copilăriei a trăit în Manciuria, unde lucra tatăl său, iar după divorțul părinților revine în Japonia, la Kobe. Datorită mamei sale este botezat, iar creștinismul îl singularizează între scriitorii niponi. Studiază literatura franceză la Lyon (1950-1953), a doua ședere în Franța are loc în 1959, pentru a cerceta viața și opera Marchizului de Sade. A resimțit dedublarea continuu: în Japonia era "celălalt", adeptul religiei străine, creștinul catolic
Întâlnirea cu Dublul by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/7072_a_8397]
-
în minte, spontan, poezia bacoviană. Austeritatea ei oferă un posibil echivalent traiului acelui pustnic: în ordinea lumească, nimic nu-i lipsea, cu toate că un geamantan obișnuit i-ar fi adăpostit, ușor, întreg «avutul» material. M-am gândit atunci că ceea ce îl singularizează pe Bacovia între poeții români nu este sărăcia, ci austeritatea mijloacelor; o austeritate autoimpusă, care a dus la detașarea, dintr-un cor numeros, a unei voci lirice inconfundabile". Referindu-se la retorica bacoviană, minimalistă și prozaică, Mircea Scarlat insistă mereu
„Uitatul“ Mircea Scarlat by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/6167_a_7492]
-
E o poezie a continuei neîmpăcări care domină opera acestui poet, a limitei, a muchiei subțiri pe care a ales să se afle permanent. Nici avangardist, dar nici postmodern, ci realizînd mereu o sinteză și producînd o tensiune care-l singularizează. O altă imagine obsedantă e aceea a nucului, a amarului, a umbrei și a florilor discrete. O poezie discutată tocmai pentru ludicul ei lăutăresc poartă în titlu ciudata imagine a nucii verzi (Cântec de nucă verde). Tulburător e un fragment
La umbra nucului în floare by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15317_a_16642]
-
Ion Simuț Cercul Literar de la Sibiu se singularizează, în fond, nu printr-o idee proprie despre modernitate și modernism, ci printr-o altfel de situare în tradiție. Racordarea la modernism nu lipsește, dar ea nu constituie o miză explicită, urmărită cu obstinație. Dimpotrivă, în toate documentele programatice ale
Tradiția cerchistă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8423_a_9748]
-
cărți despre gulag, despre totalitarism, despre antisemitismul stalinist, despre nenorocirea rusească, despre tragedia sovietică, dar nu există altă carte despre radioul din Magadan sau despre lacrimile Mașei. Grossman a mers pe drumul trasat de Cehov: a ancorat, a întrupat, a singularizat sensul, în loc să-l lase să se alipească totalității eliberându-se de chipuri. Este, dacă nu răzbunarea, cel puțin răspunsul filosofiei romanului la captivanta întâlnire a teoreticului cu imaginarul care constituie romanul filosofiei și la primejdioasa îmbătare cu dragostea sau cu
Un răspuns pentru Regele Solomon by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6488_a_7813]
-
vîrf, azi defrișate cu sălbăticie...) ale munților Sebeș-Cibin. Această rîpă săpată adînc în trupul dealului are o înălțime între 30 și 70 m, impresionantă, chiar privită de la distanța de 4-5 km cîți sunt pînă în sat; însă aspectul care o singularizează în peisajul românesc - și care îndreptățește statutul său de "monument al naturii" - este lungimea neobișnuită a respectivului escarpament, de 1,5 km; la aceasta se adaugă colorația roșcată în diverse nuanțe a uriașului perete abrupt, colorație care pe vreme de
Puncte de vedere - Lucian Blaga și o biată sală de Sport... by Lidia Lazu () [Corola-journal/Imaginative/10352_a_11677]
-
documentația �nemțească" a întregii cercetări, premisă la care ne așteptam cunoscînd nu doar pe autoare, ci și faptul că singura bibliotecă și arhivă demnă de acest nume a exilului românesc se găsește în Germania, la Freiburg, cartea colegei noastre se singularizează față de aparițiile de pînă acum prin faptul că acceptă deschis și în cunoștință de cauză provocările temei alese, între care una din cele mai importante este plasarea discuției într-un cadru istoric și teoretic inconturnabil în condițiile unui fenomen de
Pe marginea unei carți de Eva Behring: Scriitori români din exil by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Imaginative/14971_a_16296]
-
îmi vine mereu în minte exemplul rușilor în emigrație care rămîn legați de o Rusie mitică pe care o propovăduiesc copiilor, chiar și nepoților. Rusia conferă emigraților ei o diferență specifică puternică, o neputință de a se asimila, care-i singularizează avantajos în propriii ochi, și se convertește într-un adevărat complex de superioritate. Și acest sentiment de superioritate e în armonie cu buna părere a occidentalului despre ruși, "popor mare", datorită, în bună parte, literaturii ruse. Mi-ar place și
Jeanne Marzesco – Fragmente-strigăt () [Corola-journal/Imaginative/12213_a_13538]
-
pseudo-sonetele din ciclul mopeteiana (incluse în volumele poeme, respectiv poesii, ambele din 1970), poate deveni ilustrativă în acest sens. Pseudoroman al unui personaj simpatic, în aparență șters, lipsit nu numai de măreție dar și de alte însușiri care să-l singularizeze, cu preocupări dintre cele mai banale (lectura gazetei sau a vreunui roman polițist, mai rar - vizionarea unei piese de teatru, plimbări prin grădina orașului - singur sau în compania "câinelui de aer", îndelungi și melancolice popasuri la bufetul termita, conversații prelungite
Poezia lui Mircea Ivănescu by Catrinel Popa () [Corola-journal/Imaginative/10105_a_11430]
-
în anii ’80 cîțiva poeți de limbă germană din România s-au adunat spre a supraviețui cultural. Liderul acestei mișcări a fost Rolf Bossert, al cărui sfîrșit tragic (s-a sinucis la scurt timp după emigrarea în RFG) l-a singularizat trist în rîndul colegilor de generație. Din același grup au făcut parte Anemone Latzina, Franz Hodjak, Rolf Frieder Marmont, Johann Lippet, William Totok, Richard Wagner, Helmut Seiler, Horst Samson sau Helmut Britz. În 1982, grupul a publicat un volum colectiv
Aporie și relativism by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5926_a_7251]
-
a participat în calitate de membră a Asociației Redactorilor Șefi de Radio și Televiziune (RTNDA) cu sediul la Washington, timișoreanca Felicia Ristea, de la Radio Timișoara, a obținut la secțiunea Feature Reporting pentru stațiile de radio cu audiență mică un premiu care o singularizează printre competitori, punctând totodată o premieră întru recunoașterea profesionalismului jurnalismului din țările fostului bloc comunist. Materialul, intitulat „Curajul de a înfrunta teama“, relatează în doar patru minute viața unui român născut în S.U.A. și revenit în țară, astăzi în vârstă
Agenda2003-25-03-12 () [Corola-journal/Journalistic/281145_a_282474]
-
dintre lumea poetului și lumea contemporană, în care poetul e obligat să trăiască. Rare poeme de evocare a intimității sau de arhaitate grecească cuprind cîteva timide neologisme, ce subliniază mai degrabă absența semnelor modernității în restul textului. Luciditatea intelectuală îl singularizează însă pe Pillat printre confrați, luciditate ajutată și de o cultură poetică vastă, neobișnuită la noi chiar și în epoca interbelică. Cel ce citise poezie franceză, germană și engleză în original, traducînd extrem de inspirat chiar din creațiile unor tineri poeți
Stilul Ion Pillat by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/2692_a_4017]
-
eseului. Natură inconformistă, plină de neastîmpăr intelectual, d-sa ni-l reamintește pe acel ultravivace răscolitor de documente care e Niculae Gheran. Dacă dicționarul i se înfățișează ca un veșmînt prea strîmt, eseul îl atrage în chipul în care „se singularizează (...) prin oroarea programatică de definitiv și prin absența pretenției de exhaustivitate", prin capacitatea sa „de a problematiza realitatea ori de a-i revela fațetele misterioase". E o opțiune temperamentală.Garant al libertății spiritului, speța ar fi similară unei călătorii a
Un dicționar atipic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6407_a_7732]