267 matches
-
lumea), iar zarea interioară a unei probleme filozofice rămâne totdeauna într-un mare grad indeterminată; din contră, o problemă științifică are totdeauna o arie circumscrisă și o zare interioară complex determinată"9. Diferențele de "problematizare" din cele două domenii "le singularizează" și în privința soluțiilor și, implicit, a libertății de creație: în cazul filozofiei, indeterminarea sporită a "zării interioare" are drept consecință conservarea "unei extraordinare <<spontaneități>> în ceea ce privește soluționarea problemelor" și-i asigură spiritului o mult mai mare "libertate de mișcare" decât în
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
de misterele genezei; și-a propus o epopee dacică, "o mitologie proprie românească". În unele poezii apare sentimentul dorului, "o stare de alean și de elan" (George Munteanu), o formă de viață, o stare de suflet, un sentiment care ne singularizează între alte popoare. Eminescianismul a prefigurat atitudini estetice noi între care simbolismul, expresionismul, existențialismul. Simbolismul lui Bacovia își află izvoarele și în pesimismul metafizic eminescian, manifestarea violentă din Nopțile macedonskiene amintesc de Scrisorile lui Eminescu. Expresionismul lui L. Blaga și
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
funcției cărților mele, mă gândesc că ar trebui să fie ceva cam că o rană. O carte care-și lasă cititorul la fel ca înainte e o carte ratată."83 Pagini de meditație pe tema morții și a sinuciderii îl singularizează printre filosofiile care se doresc reconfortante pentru om, pentru că nihilismul lui Cioran tulbură și dărâma speranțe, el contagiază cu obsesiile lui, dar are și puterea de a ne transmite curajul, de a ne face sa conștientizam faptul că suntem muritori
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
Sfânta Mănăstire Dervent, 2000, p. 114. footnote>. Renumit ca predicator, nu pierdea nici o ocazie să se adreseze oamenilor pe probleme de doctrină. Predicile sale erau cunoscute până în Italia, unde Sfântul Ambrozie a utilizat unele dintre ele. Însă, ceea ce l-a singularizat ca mare om al timpurilor sale a fost spiritul de lider pe care l-a demonstrat în acea epocă de tensiuni și necazuri. Cărțile și scrisorile scrise l-au transformat într-un doctor al Bisericii Universale, însă, ar fi rămas
Sfântul Vasile cel Mare – panegirist al milosteniei. In: Studia Basiliana III by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/173_a_142]
-
stilului episcopului de Cezareea nu este nicăieri mai bine evidențiata că în scrisorile sale, nici o operă nu ne prezintă atât de bine diversitatea calităților care au stârnit admirația generațiilor următoare. Patrologul Ernest Simmons e de părere că ceea ce l-a singularizat pe Sfanțul Vasile că mare om al timpurilor sale a fost spiritul de lider pe care l-a demonstrat în acea epoca de tensiuni și necazuri. Cărțile și scrisorile scrise l-au transformat într-un doctor al Bisericii Universale, dar
Personalitatea Sfântului Vasile cel Mare. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
că predică constituie o necesitate absolută pentru mântuirea credincioșilor, adică pentru refacerea sau întărirea comuniunii lor cu Dumnezeu și cu ceilalți semeni. Predicile sale erau cunoscute până în Italia, unde Sfanțul Ambrozie a utilizat unele dintre ele. Însă, ceea ce l-a singularizat că mare om al timpurilor sale a fost spiritul de lider pe care l-a demonstrat în acea epoca de tensiuni și necazuri. Cărțile și scrisorile scrise, clarificarea unor termeni teologici, precum și biruința să împotriva ereziilor l-au transformat într-
Personalitatea Sfântului Vasile cel Mare. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
libațiile din Hanu-Ancuței sau din oricare scriere sadoveniană se constituie într-un imens prânz totemic. Din cealaltă perspectivă, a relației de profundă devoțiune față de Profira Ursaki, aceasta are ca rezultantă inegalabilele pagini de natură din întreaga sa creație, care îl singularizează pe Sadoveanu și îl fac pe Ibrăileanu să-l considere cel mai mare poet în proză de la noi. În logica acestor constatări, la polul opus, se plasează Camil Petrescu. Condiția sa de orfan îl va converti mai târziu într-un
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
modă s-a schimbat mult, abandonând mașinăria complicată și sofisticată pentru o siluetă mai naturală, care nu mai este sculptata de haină, ci haină este ajustata la corp. Cu cât mai mult se democratizează haină, cu atat mai mult se singularizează elegantă. Din ce in ce mai influenți, artiștii modei apar în literatura la Balzac, la Zola și la Proust. În mai multe române îl întâlnim pe faimosul modelier de epocă Worms 396. "Cependant, Mlle Aurélie venait d'entrer. Tout de suite, elle s'extasia
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
La Сurée, p.340]. Referințele la haute couture sunt numeroase. Saccard o observa pe baroana Sandorff: "avec son air de bacchante habillée par leș grands couturiers du règne" [Zola, L'Argent, p.29]. Femeile cele mai extravaganțe tind să se singularizeze și prin toaletă lor. Clorinde, care rivalizează cu bărbații în ambițiile sale politice, are și în toaleta detalii masculine 397. Femeia citadina rămâne în orice circumstanțe elegantă, chiar si îmbrăcată în doliu: "Hélène venait, pour la première fois, de quitter
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
alăturarea celor doi scriitori piloni ai prestigiosului curent aulic italian, cu care, indiferent de calea urmată, a trebuit și trebuie să se măsoare generațiile de debutanți furnizează bateria de argumente necesare pentru a decela ceea ce ii apropie sau, dimpotrivă, îi singularizează. Aură de vag, de imprecis modulata de Quasimodo, cănd urmând sugestii leopardiene, cănd independent de acestea, răspunde așteptărilor cititorilor a caror apetenta pentru rafinament nu este obnubilata de cunoașterea vocilor variate din ultimele decenii, de o cu totul altă factura
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
și ființelor În Însăși imanența lor. Situația Începe să se schimbe odată cu a doua jumătate a secolului trecut când gânditori importanți precum Buber, Habermas, Gadamer și, În mod deosebit, Lévinas, sesizează că statutul de subiect moral propriu numai omului, Îl singularizează În univers: relația etică, care este definitorie pentru definirea esenței umane, Îi conferă ființei umane un alt-fel-de-a-fi: a fi prin altul și pentru altul. Într-adevăr, esența lucrului se găsește În lucru și esența ființei În ființă, așa cum ne Învață
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
vreme are cu sine, tras din propria ingeniozitate, "firul Ariadnei". Iar dacă vreun impas se va ivi, va ști să folosească prompt și eficient "cheia labirintului". E o aventură pasionată în căutare de "pagini unice", care înfrâng canoanele unei epoci, singularizând creația unor autori (fie Dimitrie Cantemir, fie Ion Creangă, fie Urmuz) ce practică "subversiunea" față de formulele inerțiale. Elvirei Sorohan îi plac incomozii, frondeurii, insurgenții, nonconformiștii care sfidează sau iau în râs "regulile admise". Individualități iradiante care, rupând-o cu poncifele
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
în discursul critic al profesoarei ieșene care-și afirmă încă din cuvântul prefațial convingerea că "interpretarea trebuie să se concentreze asupra a ceea ce îi face inconfundabili pe cei câțiva autori selectați din ultima jumătate de secol, adică scriitura care îi singularizează valoric". Un titlu precum Singurătatea scriitorului, pus de autoare pe una dintre coperțile cărților sale, exprimă în chip fericit această concepție non-deterministă asupra literaturii, ca o veritabilă pledoarie pentru estetic. După cum era de așteptat, textele de escortă la comentariile aplicate
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
președinți de Gaulle, Giscard d'Estaing sau Mitterrand (care a și mărturisit că se simțea destinat unei cariere de scriitor, măcar prin caracter, dacă nu și prin talent). Toate aceste întrepătrunderi și amprente reciproce, care au traversat secolele, continuînd să singularizeze mentalitatea Hexagonului în ansamblul marilor civilizații, ne permit, poate, să înțelegem mai bine de ce și astăzi, mai mult decît oriunde în lume, intelectualul francez are un cuvînt greu de spus în viața cetății (vezi cazul recent și aiuritor al filosofului
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
face decât să se producă drept obiect al cererii economice. [...] "Diferențele specifice" fiind produse la scară industrială, alegerea pe care-o poate face e dinainte imobilizată; îi rămâne doar iluzia unei distincții personale. Vrând să adauge ceva care o va singulariza, conștiința se reifică și mai mult în amănunte. Tocmai acesta e paradoxul alienării: alegerea vie se încarnează în diferențe moarte"351 (s. a.). Personalizarea sau "cea mai mică diferență marginală" se constituie ea însăși într-o constrângere ce contribuie la proliferarea
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
anul 1970. Țările dezvoltate rămân cu cei mai mari indici, fiind urmate de câteva țări emergente. Discrepanțele umane atât de mari, într-o lume în care se vorbește des de progrese și descoperiri în medicină, psihosociologie și alte domenii, care singularizează omul modern față de oamenii epocilor anterioare, nedumeresc. În acest sens, ne vin în minte observațiile lui H. Arendt, care dezvăluia sursele totalitarismelor și crizelor însoțitoare de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea (3, îndeosebi partea
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
forța"), căci el nu se situează uniliniar într-o epistemă, ci are conotații arhaice, pe care le cunoaștem cu ajutorul unei psihanalize obiective. Durand e de părere că "nu e nici o psihanaliză "obiectivă" de efectuat de vreme ce este vorba despre subiectul uman, singularizat în cutare sau cutare cultură și pentru care trebuie luată în considerare orice consistență semantică a "profilului epistemologic". (Op. cit., p. 193) În medicină, fostul său coleg F. Dagognet înlocuia cauzalitatea bolii cu pluralismul și ciclicitatea "materiei" bolii, adică istoria, cultura
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
integrare în limitele acelorași unități teritoriale, determină configurarea unor ansambluri politico-geografice unicat, la diferite scări de mărime spațială, cu trăsături specifice proprii rezultate din conjugarea caracteristicilor fiecăruia dintre elementele componente luate în considerare. Acest fapt individualizează și în același timp singularizează fiecare anumită unitate regională astfel stabilită, conferindu-i o identitate politico-geografică proprie numai sieși sau altfel spus, un anumit unilateralism identitar regional. Astfel, chiar și la o evaluare mai puțin profundă a realităților istorico-geografice și geopolitice din Maghreb, comparativ cu
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3054]
-
în special cele din domeniul educației și juridic, sub-reprezentați fiind muncitorii și agricultorii. Dacă în 1979, aleșii înaintați în vârstă reprezentau o parte non-neglijabilă din adunarea legislativă europeană, în 2006 vârsta medie era de 53.3 ani28. Parlamentul European se singularizează însă din punct de vedere sociologic prin faptul că este adunarea legislativă cu cel mai mare număr de femei din Europa: în urma primelor alegeri se regăseau în hemiciclu 16% femei, iar astăzi acestea reprezintă 35% din eurodeputați. Trebuie însă ținut
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
cu cât liderii ei, în frunte cu Ion Iliescu însuși, se ținuseră cu prudență departe de revoltă, când nu comandaseră, ca Stănculescu, Chițac sau Gușe, reprimarea în sânge a acesteia. Acest spectacol masca rolul represiv al armatei în întregul ei, singularizând și demonizând exclusiv Securitatea. El deschidea calea unei eventuale intervenții sovietice legitime, intens evocată în zilele de 23 și 24 decembrie, atât în emisiunile de radio interne (ciudat, însă, practic niciodată în cele TV), cât și în afara României, în schimburile
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
a trăirilor lui interioare, aceleași dintotdeauna, Andrei se vede constrâns să recunoască, de la bun început, inutilitatea analizei. Pentru el, însă, analiza nu reprezintă un instrument de cunoaștere. E o formă de viață. Exact prin acest obicei al "reflecției întristătoare" se singularizează tânărul, ca individ înstrăinat de comunitate, și stârnește curiozitatea grațioasei femei care nu avea habar nici de "sterilitatea analizei" și nici nu credea în existența amorului spiritual. Lulù e descrisă ca "un mic animal indolent cu mișcări grațioase, conduse de
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
numai bănuiește, ci știe tot”. Slujbașul: „Cu mirare, bătrînul o văzu zîmbind. Nu înțelegea ce gînd are”. Sau: „- Da, mă rog, hm! Făcu bătrînul rămînînd singur, ca să se minuneze și mai mult de asemenea muiere ciudată”. Retragerea în sine o singularizează pe Vitoria Lipan; pentru că a preferat să-și construiască existența, voluntar, numai pe o singură linie directoare, aceea dictată de îndeplinirea poruncii, venită din adîncurile subconștientului și ale tradiției culturale. Vom vedea că se suprapun și altele, dar în chip
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
ale raționalismului scolastic. Heinrich Heine ieșirea în etern 58 (1856) vorbise și el despre “moartea lui Dumnezeu”, iar Fr. H. Jacobi, la răndu-i despre nihilism. Dar în strigătul lui Nietzsche pare să existe un element inconfundabil de originalitate care îl singularizează în desfășurarea istoriei: apelul conștient la conștiința istorică de sine a Europei. Proclamarea “morții lui Dumnezeu înseamnă așadar negarea temeiurilor principale ale conștiinței de sine a europeanului, o invitație la conștientizarea caracterului irațional al existenței, subminarea chiar a normelor uzuale
Nietzsche – critic al creştinismului. Semnificaţia sintagmei „Dumnezeu a murit”. Supraomul (Der Ubermensch). In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Liliana Cantemir () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2277]
-
aici un spectacol critic fascinant. Timpul rămâne însă totdeauna forma supremă a judecății, iar o viitoare ediție a acestei cărții va îndrepta, cred, ceea ce se poate îndrepta și va adăuga ceea ce poate fi adăugat. Eseul Tudor Arghezi. Discursul polemic se singularizează însă, între prestațiile critice de azi, prin densitatea ideatică și rafinamentul stilistic al expresiei, ca și prin judecățile de valoare valide. Orizontul exegetic al acestui alt Arghezi înseamnă, în fond, un alt contract de comunicare cu opera argheziană, un nou
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
fie ating, asimptotic, dimensiunea polemică, personalizând-o printr-o logică proprie care exprimă, în esență, genealogia critică a spiritului estetic, fie o ignoră din ne-necesitate. E limpede că forța de sugestie a parabolei și modalitățile sintactico-lexicale de construcție textuală singularizează discursul publicistic arghezian, dar cercul prea strâmt care cuprinde piese rare în varianta extremă a pamfletului sterilizat (găsim inspirată formula lui Călinescu) a lăsat pe dinafară cea mai mare parte a producției publicistice, subsumată unui tip de discurs social, vector
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]