360 matches
-
din 08 martie 2016 Toate Articolele Autorului Fiecare FEMEIE trebuie să fie o EVĂ-cea care dă viață! Fiecare FEMEIE trebuie să fie o MARIE-cea care dă viață de după viață! „După ce Dumnezeu făcu pe om, ca să nu-l lase să trăiască singurel printre viețuitoare, îi dădu o consoartă. După multă chibzuială luă rotunjimea și legănarea șarpelui, îmbrățișarea plantelor agățătoare, tremurul ierbii, subțirimea trestiei și catifelatul florilor, plânsul stelelor și nestatornicia vântului, sfiala iepurelui și fudulia păunului, dulceața mierii și cruzimea tigrului, căldura
MIRAJUL DIVIN ŞI ETERN AL FEMEII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1894 din 08 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381039_a_382368]
-
Ediția nr. 1894 din 08 martie 2016. Fiecare FEMEIE trebuie să fie o EVĂ-cea care dă viață! Fiecare FEMEIE trebuie să fie o MARIE-cea care dă viață de după viață! „După ce Dumnezeu făcu pe om, ca să nu-l lase să trăiască singurel printre viețuitoare, îi dădu o consoartă. După multă chibzuială luă rotunjimea și legănarea șarpelui, îmbrățișarea plantelor agățătoare, tremurul ierbii, subțirimea trestiei și catifelatul florilor, plânsul stelelor și nestatornicia vântului, sfiala iepurelui și fudulia păunului, dulceața mierii și cruzimea tigrului, căldura
GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU [Corola-blog/BlogPost/381060_a_382389]
-
din marile minuni ale ... Citește mai mult Fiecare FEMEIE trebuie să fie o EVĂ-cea care dă viață!Fiecare FEMEIE trebuie să fie o MARIE-cea care dă viață de după viață!„După ce Dumnezeu făcu pe om, ca să nu-l lase să trăiască singurel printre viețuitoare, îi dădu o consoartă. După multă chibzuială luă rotunjimea și legănarea șarpelui, îmbrățișarea plantelor agățătoare, tremurul ierbii, subțirimea trestiei și catifelatul florilor, plânsul stelelor și nestatornicia vântului, sfiala iepurelui și fudulia păunului, dulceața mierii și cruzimea tigrului, căldura
GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU [Corola-blog/BlogPost/381060_a_382389]
-
mai sus ? însă soarele-i departe și-ntre timp a și apus și rămâne doar iubirea că o umbră în surâs, ce-ndulcește amintirea fiindcă mama-n cer s-a dus. Și rămâne doar copilul să dea soarelui ocol singur, singurel pe lume, fiindcă locul mamei-i gol, ce copil nu își dorește să-i vină mama-napoi ? că pe vremuri, iar să facă o călătorie-n doi ? Referință Bibliografica: CARE MAMA ... / Dora Păscu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1963
CARE MAMĂ ... de DORA PASCU în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380830_a_382159]
-
umă ștoiul, de-aia zic acum și eu ca Florin Piersic: ''vino, cât sunt viu, să-mi giugiulești bârzoiul!'' dacă ții cu dinții să fii cuvioasă, că tot ești la post și-ți ghiorăie prin mațe, vino că te-aștept, singurel în casă, vino cât mai iute să-mi iei mielu-n brațe! Referință Bibliografică: vino, cât sunt viu, să-mi giugiulești bârzoiul! / George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1918, Anul VI, 01 aprilie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016
VINO, CÂT SUNT VIU, SĂ-MI GIUGIULEŞTI BÂRZOIUL! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1918 din 01 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374987_a_376316]
-
fetițe și băieți. Mătușici, părinți, bunici Din povești șapte pitici, Vulpițe și ursuleți, Oaspeți sunt, nu mă credeți? La mulți ani îmi spun prin curte Puișori, motani, rățuște, Până și cățelul latră: -La mulți ani, drăguță fată! Ca să nu fiu singurică Barza ce-mi știe de frică, Că altfel precis o-ncurcă Frațiori vreau să-mi aducă. Până-atunci pupicu-i plata Pentru mama, pentru tata, De ei amândoi iubită Cresc mare și fericită! Soarele Soarele, de dimineață, face primul drum la
POEZII PENTRU COPII de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 1918 din 01 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375006_a_376335]
-
Acasa > Versuri > Omagiu > IN MEMORIAM Autor: Olguța Trifan Publicat în: Ediția nr. 1826 din 31 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului Din rădăcina ta, rămas-am rămurea... O, brad frumos, cetină-tristă în amurg, Să rătăcesc sub pleoapa lumii singurea... Pe prundu-ncărunțit, azi, lacrimi-calde-mi curg. Văzduhul - o harfă ce-mi strigă durerea Când zări înghețate cu privirea parcurg, Din rădăcina ta, rămas-am rămurea... O, brad frumos, cetină-tristă în amurg. Prin gând înzăpezit, acolo, într-o stea, Te văd, brad-luminat
IN MEMORIAM de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1826 din 31 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375032_a_376361]
-
strunește calu-n hamuri. Și pe urma ei se ține, Când departe, când aproape, El, s-o obosească bine, Ea, sperând, sperând să scape. Cum suita sa regală A rămas în depărtare, Prințu-ndeamnă din zăbală Și aleargă tot mai tare. Singurel acum, ca vântul, Pe un cal voinic, în spume, El cutreieră pământul, Locuri neștiute-n lume. Munți cu vârfuri ascuțite Cerul înțepând în zare, Văi cu pajiști însorite Și păduri cu reci izvoare . Pe un pisc de munte, iată, Trage
INELUL DE AUR de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1425 din 25 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372003_a_373332]
-
Caroly din marele oraș transilvan Târgul Local preia jobul câștigat printr-un concurs sever și drept. Își aduce de acasă un calculator pe care Domnia Sa îl consideră necesar îndeplinirii sarcinilor de serviciu. Ajuns la locul de muncă a cuplat singur singurel cele multicele cabluri fiecare pe priza corespunzătoare. Se pricepea. Alături de el, un electrician specialist IT î-i admira munca, înghițind în sec. După câteva ore, abia instalat în fotoliul aferent funcției, vine la domnul director Caroly liderul sindical și îi
ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NATURĂ 4 de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1211 din 25 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347947_a_349276]
-
așa cum se și întâmplă între ale noastre mici activități cotidiene, care din fericire se mai spulberă în momentele în care ne mai întâlnim cu o carte asemenea. Rușinați, poate, că uneori până la această întâlnire ea a stat și tot stat singurica și stinghera într-o vitrină, așteptând momentul în care să ne înfățișeze o lume exact de la deschiderea primei pagini, să ne înfățișeze de fapt un om cu lumea să, o inimă ce va continua să bată acolo aevea în plenititudinile
ROMANUL ADOLESCENTULUI MIOP , DE MIRCEA ELIADE, O MICA PREZENTARE. de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1189 din 03 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347384_a_348713]
-
iar. Să adorm la căldurica Și să n-am de frig habar. Uite-așa vor trece anii, Păcălind iarnă mereu; Când la gară să fac nani, Când în parc la heleșteu. M-am rugat lui Doamne-Doamne Să nu stau tot singurel. Ascultând ruga din soamne M-am trezit cu un cățel. Jucăuș, da din codită, Lipăie mereu lăptic, Bucuros că-i dau păpiță Se tot linge pe botic. De-i vorbesc, da din lăbuțe Neînțelegând nimic. Și îmi sare: țup! În
POEZIA GOGONEL de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348265_a_349594]
-
de plâns și fără plânset, Murit în toți, să viețuiesc în Tine! Clasic poem De-aș fi turturea, Măicuță, Aș veni la geamul tău Și, bătându-ți din aripă, Ți-aș doini mereu: „Nu mai plânge, supărată Că ești mică, singurea, Chiar acum oprește-un înger Lângă poarta ta. Și va fi prea bucuroasă Vestea care ți-a adus, Că de azi te-ntorci acasă Lângă-al tău Iisus”. Psalm Doamne, Tu, Iisus Christos, Sufletul ți-i prea frumos, Inima mi
CÂNTECE DIN RAI de TRAIAN VASILCĂU în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/348378_a_349707]
-
696 din 26 noiembrie 2012 Toate Articolele Autorului trece toamna printre noi, ca o nevastă părăsită; amanții cei ingrați, și ei, s-au pocăit de neputință și stau cuminți sub patrafir, visând un rai ticsit cu îngeri... și trece toamna, singurică, atât de tristă și uscată, cu sânii goi, lipsiți de vlagă, ca un afiș electoral, pe care toți ar vrea să scuipe, dar trec scârbiți și intră-n bar. prin fumul gros se-ascute barda. în turnul Babel se-nfierbântă
ŞI TRECE TOAMNA, TRECE, TRECE!... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 696 din 26 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345039_a_346368]
-
eram în clasa a doua. Atunci s-a făcut un fel de schimb între mama și bunica. Ambele surori s-au mutat la Chișinău, unde doreau să își continue studiile universitare, iar eu m-am mutat la mamă care rămăsese singurica. Evident, daca am facut grădiniță română - știam totul în limba română - adica literele latine, citeam în limba română, numărăm și cunoșteam denumirile semnelor matematice tot în limba română, plus că făcusem clasa întâi la Chișinău în limba română. Deci nu
INTERVIU CU NICOLAI BIRULIN, UN TÂNĂR TRANSNISTREAN CARE IUBEŞTE ROMÂNIA de GEORGE ROCA în ediţia nr. 47 din 16 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345113_a_346442]
-
în sufletul meu de un oarecare „romanism”. La România visăm încă din clasa a IX-a! Era vorba să merg să fac liceul în România, dar mama m-a oprit motivând că sunt prea mic și nu voi putea supraviețui singurel în străinătate. Astfel, am continuat liceul la Tighina. La „Alexandru cel Bun”. Anii de liceu, au fost ani decisivi în „romanizarea” mea. Au început să apară materii la care eram printre primii: matematică, informatică, chimia, mai tarziu chiar și... istoria
INTERVIU CU NICOLAI BIRULIN, UN TÂNĂR TRANSNISTREAN CARE IUBEŞTE ROMÂNIA de GEORGE ROCA în ediţia nr. 47 din 16 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345113_a_346442]
-
a ei strânsoare! În vecini cântă-o vioară ... Cu nostalgice chemări; Stele mici - în depărtări - Ne privesc seară de seară. Văd în viță, -i agățată, Sub fereastra larg deschisă, O lumină stă aprinsă - De un licurici uitată, Pentru-un greier singurel, Care cântă-namorat, Că nevasta l-a lăsat Să doarmă pe-un strugurel. El nu vede prin lăstari Să-mi ajungă la palat; Și tot cântă disperat - Cu-un taraf de lăutari: „Cric, cric ... a mea prințesă! E târziu, ziuă se
STRADA VECHE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 745 din 14 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345170_a_346499]
-
strigau:// Trinule, tu-mi ai motor,/ Ești din fier și nu ai dor,/ Îmi duci soțul la armată,/ Iar eu rămân supărată ... // Fiară rea și blestemată,/ Dacă tăicuțul lui pleacă,/ Cine-o să mai stea cu el,/ Cum va crește singurel?// Trinule, nu-mi ai habar,/ Cât dor are-un militar,/ De soție și părinți/ Și de copiii iubiți?// Suflet n-ai și nu te doare/ De-a mea mamă iubitoare/ Milă n-ai, n-o să suspini/ Că-mi duci tata
TAINA SCRISULUI (45) – SCRISOAREA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 819 din 29 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345473_a_346802]
-
din toate-astea! Așa va fi și acum! Scena e un studio alăturat cabinetului în care lucrează de obicei Herr Zeit. Și ce? Prezent ori plecat, Herr Doktor n-avea legătură cu el! Programul excludea pe-oricine! Va fi singur, singurel! În fine, intră în cabinetul doctorului. Deși grandios, nu-l intimidă! Nu se fâstâci. Îi fu aproape indiferent. Pereții încăperii, capitonați cu volume, o conturau fast, putând uimi un privitor mai puțin instruit. Angst însă văzuse așa decor științific în
VOLUNTARUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 2116 din 16 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376996_a_378325]
-
da’ singur nu cred că o să fii..! -A!!!! Deci îmi iei tabletă! Bravo, ție! În sfârșit, îmi iei tabletă ! A dat Domnu’! Poate și o bicicletă nouă ...că tot stau eu acolo vreo 3 luni .... forță notă Andrei ... Da’ singur singurel tot o să fiu, că nu o să vorbesc eu cu toți prostii de la țară ! Chiar trăim vremuri urâte, gândi Doina! Mi-e îmi lua ,mama,o pereche de slapi și toată vara eram pe coclauri la Izvoru sau la Cândeștii bunicilor
LICURICII de MIRELA PENU în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377942_a_379271]
-
29 februarie 2016. Nici înceată, nici rapidă, Aduce apă de la puț. Sare poarta să-i deschidă Hotărât un puști drăguț. E din cap până-n picioare Să nu-i fie de deochi, Cat căciula lui de mare, Dar găleata plina ochi Singurel el vrea s-o care. E bunica amuzată Și-l ajuta pe ascuns. Schimbă mâna înc-odată Și-acum iată au ajuns. Insă la bucătărie Prichindelul cere plată, C-a aflat și sigur știe, Are Buna ciocolată. Când s-achite,-Măi
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379572_a_380901]
-
subiect: - Ce mai face Radu? întrebasem amintindu-mi că avusesem o idilă scurtă, chiar înainte să-l cunosc pe Ovidiu. - Muncește foarte mult și este tot singur, nu-i priește Anglia, se gândește serios să revină definitiv în țară. - Singur, singurel? am întrebat eu distrată. - În sensul că nu are o relație stabilă, altfel, știi cum este el, asaltat tot timpul de fete... - Iar el nu poate rezista mai mult de două secunde, am întrerupt-o eu, printre hohote de râs
ROMAN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 7 de DORINA GEORGESCU în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371674_a_373003]
-
să nu cad, dar apoi am învățat, așa cum mi-ai arătat tu, și să știi că pot merge și singur. Nu-i așa că-i super? Mergem și azi cu bicicleta, așa mi-a promis mami. - Măi, să fie, chiar mergi singurel pe ditamai bicicleta, nu-mi vine să cred! - Pe cuvântul meu de șoim că nu te minciunesc, buni și mami îți pot spune că-i așa! Se aprinsese la față și gesticula, dorea sub orice formă să fie crezut, iar
de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1989 din 11 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379197_a_380526]
-
era lumea lor. Nu mai voiau să plece, veniseră părinții după ei, și cu greu îi putură desprinde din vârtejul jocului ce se încinsese, erau roșii la obraz și transpirați, dar fericiți. - Mami, au plecat toți,eu ce fac acuma singurel? - Cum ești singurel? Ești cu noi, au venit cu toții să te sărbătorească, haide să vedem locomotiva cum trage vagoanele după ea! Laura, Gabi, Angela, cu Ionuț în frunte, se așezară pe covor și se distrară pe cinste. Ionuț era în
de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1987 din 09 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379196_a_380525]
-
Nu mai voiau să plece, veniseră părinții după ei, și cu greu îi putură desprinde din vârtejul jocului ce se încinsese, erau roșii la obraz și transpirați, dar fericiți. - Mami, au plecat toți,eu ce fac acuma singurel? - Cum ești singurel? Ești cu noi, au venit cu toții să te sărbătorească, haide să vedem locomotiva cum trage vagoanele după ea! Laura, Gabi, Angela, cu Ionuț în frunte, se așezară pe covor și se distrară pe cinste. Ionuț era în culmea fericirii. - Mami
de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1987 din 09 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379196_a_380525]
-
ai vreo treabă serioasă este păcat să pierzi niște bani. - S-a ivit o problemă familială... La noapte sunt nevoit să plec undeva și nu știu cum să-mi pregătesc soția să rămână singură... - Nu te-aș sfătui să lași asemenea făptură singurică, râse maistrul, un om cărunt și cu obrazul ridat de anii petrecuți pe șantier și de vicisitudinile pe care le înfruntase indiferent de anotimp. Îmi amintesc cu nostalgie de anii tinereții, când mă întorceam acasă la săptămână sau chiar la
X. FRATE CU DRACUL de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1407 din 07 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369120_a_370449]