497 matches
-
1979, p. 286-291. [184] ȚICĂLOIU, ȘERBAN, Manualul de literatură româna pentru clasa a IX-a [de V. Gheorghiu, N.I.Nicolae, N.Manolescu și C.Otobîcu, Buc., 1979]. în: LL, nr. 1, 1979, p. 118-121. [185] UNGUREANU, DOINA, Ponderea exercițiilor pentru sinonimie, antonimie și omonimie în programa de limba română pentru străini, PredLRSS, 3, 79-88. [186] VASILIU-NEDELEANU, ADRIANA, Câteva remarci asupra creșterii fonematice și fonetice cu frecvența mare la vorbitorii de idiomuri arabe în momentul dobândirii limbii române, PredLRSS, [1], 55-59. [187
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
p. 6-7. [57] DĂNEȚ, SILVIA, Orientarea practic formativă și informativă a studierii limbii materne, învLicTehn, 28, nr. 4, 1980, 26-27. [58] DIACONESCU, ION, Unele aspecte ale structurii sintactice a limbii române [cu 5 figuri], îndrMet, 215 224. [59] DIACONESCU, LIZICA, Sinonimia - mijloc de îmbogățire a vocabularului studenților străini [résumé français], Bulșt Pitești,1980, 87-90. [60] DIMITRIU, CORNELIA, Scrisul copilului, București, EDP, 1980. [61] DINULESCU, FLORICA, Cum sînt însușite limba și literatura română în anii de școală? O întrebare mereu actuală la
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
60-63. [94] COLEAȘĂ, IANCU, Probleme de gramatică română. întrebări și răspunsuri, București, EDP, 1981, 196 p. [95] Consfătuire de lucru. Limba și literatura română în școală [Buc., 22 nov. 1981], RLit, 14, nr. 48, 1981, p. 5. [96] CONSTANT1NESCU, SILVIU, Sinonimie și antonimie paronimică, ȘA, 1981, 114-124. [97] CONSTANTINESCU, PUICA, Probleme de ortografie la clasele V-VIII [cu bibliografie], PredLRȘ, 9-13. [98] COSTAN, AURICA; NIMIGEANU, MARIA, Fondul de problematizare aplicat în predarea limbii și literaturii române, BFV, l, nr. 1, 1981
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
42, 1982, 6. [213] POALELUNGI, GH., [La rubrica :Ancheta Revistei noastre. Sub titlul comun: Locul limbii și literaturii române în școală (III); ancheta organizată de Ioan Constantinescu și Petrache Dima], RN, 11, nr. 85 - 86-87, 1982, 1441-1442. [214] POANTĂ, IRINA, Sinonimia și predarea lexicului de specialitate, LM, 56-62. [215] POENARU, VASILE, Româna pentru dumneavoastră - Romanian for You. [versiune în engleză de Lia Pop]. Seria III. Anul I. Lecțiile V-XII. în: TribRom, 11, nr. 221-223, 1982, p. 11; nr. 225, p.
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
8 (despre activități menite să ridice calitatea predării și îmbogățirii limbii și literaturii române în școlile din jud. Dolj). [241] SAVA, PROFIRA, Exersarea vorbirii dialogate în vederea sociabilizării copiilor preșcolari, RPed, 31, nr. 12, 1982, 24-27. [242] SĂTEANU, CORNEL, Aspecte ale sinonimiei interlingvistice din perspectiva lingvisticii contrastive, IM, 149-158. [243] SCHVEIGER, PAUL, Gramatica textului - cadru teoretic de analiză a mesajelor standard (Posibile sugestii pentru o teorie a “textului din manualul de limbă”). [cu bibl.], în: LM, 192-207. [244] SCOROBETE, AUREL, Probleme ale
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
contemporană în cursul practic la anul pregătitor. Ediția a II-a. Timișoara, TUT, 1987, 89 p. multigr. [31] BOLDUREANU, IOAN VIOREL, Semnificația gramaticală și semantizare. Relația de posesie, DMod, 2, 1987, 13-20. [32] BOROȘ, LUCIA; TĂTĂRANU, CORNELIA, Câteva considerații privind sinonimia gramaticală și posibilitatea aplicării ei în predarea noțiunilor gramaticale, BulIDMȘSuceava, 1987, 91-95. [33] BREILEAN, AUREL, Anatomia și limbajul grafic, APPM, 1987, 40-43. [34] BULETIN de informare și documentare. Partea I. Colegiul de redacție: Irina Nicolaescu, Livia Popa, Gabriela Toană, Petre
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
CIOBANU, GEORGETA, Procedee experimentale în predarea limbii române ca limbă străină, DMod, 2, 1987, 21-26. [49] CIORICI, ION, Astfel de Marin Sorescu. în: BulID - Pitești, 1, 1987, p. 185-187. [50] CÎRSTEA, STAN, Capitolul Vocabularul limbii romane, lecția aIII-a: Polisemia, sinonimia, omonimia, antonimia, BulIȘD Pitești, 1987, 305-311. [51] COLESCU, MIRELA, M. Sadoveanu: Luarea Griviței. în: LLR, 16, nr. 3, 1987, p. 25-26. [52] COLLEGIUM. Buletin de informare și documentare metodico-științifică. [Vol.] 2,3. Colegiul de redacție: Al. Andriescu, P. Filipescu, Al.
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
textului literar), RILA, 1989, 215-218. [17] DAVID, DOINA, Sinteze de limbă literară. [Vol.] II. Pentru uzul studenților și al cadrelor didactice care urmează cursurile de perfecționare sau pentru obținerea gradului II. Timișoara, TUT, 1988, 198 p. multigr. [18] DIACONESCU, LIZICA, Sinonimia - mijloc de îmbogățire a vocabularului studenților străini, BulȘT, Pitești, 1980, 87-90 [res. fr.]. [19] DRĂGĂTOIU, ION, Receptarea creației eminesciene în școala secundară - până în 1918 - ProDid 5, 1989, 116-125 [20] GĂITANU, ȘTEFAN, Orfelinatul limbii române, Argeș, nr. 2, 1990, 3. [21
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
În schimb nu putem trece cu vederea preferința evidentă a lui Eliade, cel puțin în acest roman, pentru epitete, de cele mai multe ori asociate în serii de câte trei adjective care par a fi foarte atent alese pentru a sugera, prin sinonimia lor parțială, forma copleșitoare a însușirilor la care scriitorul face referire: apa este ,,stătută, caldă, neaerisită” (p.17), Pavel este ,,plat, mediocru, retoric” (p.152), Emilian ar vrea să ridice un nou București ,,tânăr, alb, viril, pur” (p.151), moartea
Mircea Eliade : arta romanului : monografie by Anamaria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1263_a_1954]
-
invisible du visible (Merleau-Ponty)? Da. Am spus-o În paginile anterioare: himenul este temporalitatea neumplută și totuși existențială, orizont al trăirii autentice În legi pătrunse și mișcate de credință, nădejde și dragoste și, simultan, În același Înțeles (nu În vreo sinonimie ce desparte didactic), splendoare. Conceptul-vedere nu este astfel numai un concept orizontic, ci și unul vertical. E conceptul de care o teorie estetică are nevoie pentru a fi mai mult decât lege, pentru a fi calea ce le Întrece pe
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
limbii. Dotat cu un deosebit simț lingvistic, el a valorificat întreaga bogăție a românei literare din prima jumătate a secolului al XVII-lea, urmând forma ei cea mai îngrijită și unitară, apropiată de naturalețea graiului popular. Vocabularul amplu atestă o sinonimie variată, trăsături arhaice în forme și expresii azi dispărute, elemente regionale și influența, filtrată, a slavonei medievale. Cazania tipărită în 1643 la Trei Ierarhi a cunoscut o largă răspândire în toate provinciile românești, îndeosebi în Transilvania, contribuind la dezvoltarea și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290433_a_291762]
-
traseul personajului blecherian, modul în care contactul cu ,,locurile bune" și ,,locurile rele", descrise mai ales în primul roman al autorului, provocă același tip de reflexe căldură amețitoare, transă, leșin până la pierderea conștiinței. Teoria propusă de Durand postulează ideea unei sinonimii între ,,actul imaginat" și ,,actul verbal", mai exact, Durand definește un concept prin celălalt. Cele trei verbe fundamentale pentru teoretician sunt: a (se) înălța, a coborî și a reuni. Plecând de la aceste considerente, putem observa influența teoriei heraclitiene asupra concepției
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
este mult mai amplă decât cea a pamfletului. Altfel spus, acesta din urmă nu este decât o variantă de manifestare a spiritului polemic. Adăugăm totodată că, deși cele două (polemica și pamfletul) au fost puse, deseori, într-o relație de sinonimie parțială, justificată la nivelul discursului literar, nici una, nici alta nu au fost cercetate, la noi, prin grila unor concepte ale căror determinații să trimită la realități diferite. Spiritul polemic este indisolubil legat de pattern-ul comportamental, id est de o
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
și/sau verbală, reală sau fictivă, latentă sau manifestă, rezultată în urma tendințelor de delimitare (eu/noi și celălalt/ceilalți) în complexul proces al autoafirmării personalității individuale sau colective. Conceptele antice agon (luptă) și polemos (război), aflate într-o relație de sinonimie parțială, exprimă ideea de confruntare directă și presupun existența a două sau mai multe părți angajate în conflict. Diferența semantică, importantă pentru accepțiile și definițiile ulterioare ale cuvântului polemică, este dată de dimensiunea etico-normativă necesarmente prezentă în înțelesul primului termen
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
care vă face pe dumneavoastră întreprinzător, limbut și glorios, pe mine mă-ntârzie.[...] A trebuit să aștept și v-am făcut să așteptați și dumneavoastră. Ce rău îmi pare!" Distanța sensibilă dintre asteism și diasirm (aflate într-o relație de sinonimie parțială) este traductibilă în termenii strategiei polemice prin nuanța de atac perfid atribuită ultimului termen. Diasirmul (formulă des întâlnită în pamfletul ironic arghezian) semnifică un plus de subtilitate și de flexibilitate intelectuală, care face deliciul unui public cu așteptări rafinate
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
Baudelaire și Rimbaud, la Petrarca și Carducci, la Eminescu și Heine impresionează acel aliaj intim de expresivitate și inefabil, durează impresia de rotunjime genuină sub cerul armoniei. Peste textele unor orchestratori de zile mari pribegind prin intermundii, suflă duhul dez-mărginirii. Sinonimia Poezie-Carmen (la plural Carmina), vizibilă la Horațiu, țintea infinitul logosului. "Poate prin Muzică (argumenta Edgar Poe) sufletul se apropie cel mai mult de marele țel pe care se luptă să-l atingă atunci când e animat de Sentimentul Poetic crearea Frumuseții
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
Gilbert Durand, Aventurile imaginii: Imaginația simbolică. Imaginarul, Editura Nemira, București, 1999, p.125. 2 Chiar și termenul imaginație are drept rădăcină cuvântul imagine, dar datorită unei îndepărtări parțiale de sensul inițial, sensul imaginației a fost dezvoltat într-o relație de sinonimie aproape perfectă cu cel de fantezie și a însemnat capacitatea de a crea, de a dezvolta idei noi fără o legătură necesară cu i-mediatul, sau ceea ce există. 3 Și în cazul altor dicționare în limbi de circulație internațională sensul
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
a dezvolta idei noi fără o legătură necesară cu i-mediatul, sau ceea ce există. 3 Și în cazul altor dicționare în limbi de circulație internațională sensul cuvântului imaginar este legat doar de termenul imaginație, fiind considerat un termen de o sinonimie aproape perfectă cu fantastic (conf. Paul Robert, Dictionaire alphabetique et analogique de la langue francaise, Sociètè du Nouveau Litrè, 1957; The Oxford English Dictionary, Oxford University Press, 1961). 4 Dicționarul explicativ al limbii române, Editura Univers Enciclopedic, București, 1998. 5 Mircea
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
al numelui ca semn sacralizat își amplifică motivarea prin asocierea cu prenumele Alexandru ale cărui seme aferente în contextul operei eliadești se dobândesc prin raportarea la cuceritorul arhetipal. Numele realizează de omonimie parțială (Alexandru/Alessandrini, A(d)riana/Adina), de sinonimie între nume, supranume și formule de adresare: Vasile-Împărăteasa-Excelență, precum și relații de opoziție: Trandafir-Vidrighin, patroni de restaurante (restaurantul frecventat de ghicitor este al lui Trandafir, exponent al unei lumi revolute, în care radioul n-a înlocuit gramofonul). Numele lui Alessandrini se
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
vezi infra; În curte la Dionis este "fata verde, Una"). Premoniția în trecut a lui Beldiman este continuată de Adriana (o altă ipostază a lui Beldiman), finalul narațiunii marcând începutul concretizării prezicerilor din planul ficțional 93. Într-o relație de sinonimie cu supranumele Adrianei, Împărăteasa, intră numele ghicitorului, Vasile, care provine din numele personal grecesc Basíleios cu semnificație clară pentru greci: basileus "rege, conducător" (există și o formă adjectivală, basileios "regal"; Basileul desemna, în antichitate, conducătorul ginții sau al tribului, apoi
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
nuvela Podul, de Onofrei (despre locotenentul de roșiori), Gologan (despre Stavroghin), Zamfirescu (povestea bătrânei și a fetiței) și Vladimir (despre Emanuel). Ordinea secvențelor narative permite, în structura de adâncime a textului, echivalarea simbolică a istoriilor și stabilirea unor relații de sinonimie între personaje prin rolul comun pe care și-l asumă: căutarea spirituală (la quête)344. Spațiul în care se desfășoară povestirile din nuvelă este Bucureștiul "cel mai melancolic oraș din lume" în care "avem norocul sau nenorocul să trăim"345
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
aceste lumi posibile definite de Eliade ca "două lumi mitologice diferite, antagonice și totuși până la urmă identice" care "se ciocnesc, intră treptat în contact una cu cealaltă, iar lumea birocratică începe să funcționeze în chip fantastic"420 se realizează o sinonimie la nivelul etimologic al numelor personajelor, legitimată de echivalențele între cele două tipuri de reprezentanți aflați în "identități/realități alternative" dintre care cea mai evidentă este Oana-Anca Vogel (despre o logică a simetriilor vorbește Ștefan Borbély punând semnul egalității între
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
căderea în timpul și spațiul profane: "Arăta o femeie de vreo 50 de ani, mare, mătăhăloasă, cu obrazul lătăreț, tăiat de zbârcituri adânci, cu gura enormă, cu grumazul scurt și gros, iar părul cenușiu îl purta tăiat scurt, aproape băiețește"438. Sinonimia de nume Oana-Anca (hipocoristic de la Ana) se bazează pe etimonul comun, verbul hănan, "a face favoare, a avea milă". Numele reprezintă femininul de la Ioan, formă savantă care reproduce, prin intermediul slavonei bisericești, gr. Ioánnes, reproducând un teoforic frazeologic ebraic, Johanán: - Jo
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
ebraic, Johanán: - Jo, abreviere curentă pentru Jahve și verbul hanan (de aici foarte frecventul Ana); la origine, Johanán este o formulă de mulțumire adresată Divinității care a favorizat nașterea unui copil mult așteptat de părinți 439. Mai camuflate sunt celelalte sinonimii: în următoarea serie sinonimică, semnificanții diferiți Lixandru Gheorghiță - Iorgu Calomfir - Dumitrescu, realizează identitatea referențială prin elementul comun dat de prezența numelui Gheorghe în primele două (hipocoristicul românesc Gheorghiță și slavizatul Iorgu) și de înrudirea de sens cu cel de al
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Amore se întâlnește aluzia la o "văduvă care nu este văduvă": "Madonna Intelligenza 544"); de altfel, în acest plan toate supranumele sunt încărcate de simbol (Il Comandante, Sylvia), "fiind semne ale canalului comunicativ dintre dincoace și dincolo"545. Relația de sinonimie - creată prin intensiune - dintre prenume și supranume (Leana-Văduva-Îngerul Morții-Persephona; Adrian-Poetul-Îngerul Morții-Dionysos; asemănarea celor doi cu Îngerul Morții, prin oglindire înseamnă recuperarea stării de androginie) are funcție semnificativă 546. Celălalt supranume al Leanei este Una (Uni, zeița etruscă identică Junonei), menționat
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]