KorAP: Find »[drukola/base=sinovial & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...6 7 8 ...25 >

617 matches

Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848

de amplitudinea mișcărilor precum și de presiunea care se exercită asupra oaselor. Cartilajul hialin este o structură anatomică care nu prezintă vase de sânae și nici terminații nervoase. Nutriția este asiaurată de arterele capsulo-sinoviale, de arterele osului subiacent și de către lichidul sinovial. în compoziția cartilajului hialin intră un procent semnificativ de apă, cca 50- 60%, ceea ce explică scăderea elasticității articulare în cazurile de deshidratare. Rolurile pe care le îndeplinește cartilajul articular sunt: - amortizarea șocurilor prin compresibilitatea structurilor din care este format; -de

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
mișcare. Cavitatea articulară. în condiții normale cavitatea articulară este un spațiu virtual, dar poate deveni o cavitate reală, în cazurile patoloaice sau traumatice, prin prezența unei simple serozitățl, lichid purulent sau serosanahinolent. Cavitatea articulară este un spațiu ocupat de lichidul sinovial, delimitată de membrana sinovială a capsulei articulare și de cartilajul articular. Lichidul sinovial este boaat în mucină; el are rol de lubrefiere și de nutriție. Vâscozitatea sa crește la temperaturi joase ceea ce explică efectele nefavorabile ale friaului asupra aradului de

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
condiții normale cavitatea articulară este un spațiu virtual, dar poate deveni o cavitate reală, în cazurile patoloaice sau traumatice, prin prezența unei simple serozitățl, lichid purulent sau serosanahinolent. Cavitatea articulară este un spațiu ocupat de lichidul sinovial, delimitată de membrana sinovială a capsulei articulare și de cartilajul articular. Lichidul sinovial este boaat în mucină; el are rol de lubrefiere și de nutriție. Vâscozitatea sa crește la temperaturi joase ceea ce explică efectele nefavorabile ale friaului asupra aradului de mobilitate articulară. Formațiunile care

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
poate deveni o cavitate reală, în cazurile patoloaice sau traumatice, prin prezența unei simple serozitățl, lichid purulent sau serosanahinolent. Cavitatea articulară este un spațiu ocupat de lichidul sinovial, delimitată de membrana sinovială a capsulei articulare și de cartilajul articular. Lichidul sinovial este boaat în mucină; el are rol de lubrefiere și de nutriție. Vâscozitatea sa crește la temperaturi joase ceea ce explică efectele nefavorabile ale friaului asupra aradului de mobilitate articulară. Formațiunile care asiaură congruenta suprafețelor articulare Cadrul articular (labrul articular, fibrocartilajul

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
care este formată capsula este diferită în funcție de activitatea în articulația respectivă: - aroasă, în articulațiile cu mișcări limitate; - subțire, elastică, în articulațiile cu mișcări ample. Vascularizația capsulei articulare este asiaurată de ramuri secundare din artera musculară, iar arteriolele ajuna până la membrana sinovială realizând o boaată rețea intrasinovială (11, 12, 18). Venele confluează în trunchiurile venoase învecinate articulației. Vasele limfatice se găsesc în stratul fibros al capsulei precum și la nivelul membranei sinoviale. Articulația prezintă inervație dublă senzitivă și motorie. Inervația senzitivă este reprezentată

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
de ramuri secundare din artera musculară, iar arteriolele ajuna până la membrana sinovială realizând o boaată rețea intrasinovială (11, 12, 18). Venele confluează în trunchiurile venoase învecinate articulației. Vasele limfatice se găsesc în stratul fibros al capsulei precum și la nivelul membranei sinoviale. Articulația prezintă inervație dublă senzitivă și motorie. Inervația senzitivă este reprezentată de terminațiile nervoase libere, corpusculii VaterPaccini, Golai-Manzoni (în interiorul capsulei și la exterior în raport cu tendoanele periarticulare), Ruffini (în leaătură cu fibrele de colaaen). Toate aceste fibre nervoase au rolul de

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
capsula în axa lonaitudinală sunt rezultatul mișcării de flexieextensie; - fibre circulare sau liaamentele orbiculare: sunt dispuse transversal peste o articulație ca urmare a acțiunii de răsucire; - fibre oblice: sunt rezultante ale mișcării de rotație internă și externă. Stratul intern (membrana sinovială) este cel care secretă lichidul sinovial și este rezultatul: - transudării lichidului plasmatic din vasele capilare perisinoviale; - descuamării sinovialei și ale cartilajelor articulare produsă în timpul mișcăriilor. Deci, sursa principală a producerii lichidului sinovial o reprezintă mișcarea. Lichidul sinovial are culoare țălbui

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
mișcării de flexieextensie; - fibre circulare sau liaamentele orbiculare: sunt dispuse transversal peste o articulație ca urmare a acțiunii de răsucire; - fibre oblice: sunt rezultante ale mișcării de rotație internă și externă. Stratul intern (membrana sinovială) este cel care secretă lichidul sinovial și este rezultatul: - transudării lichidului plasmatic din vasele capilare perisinoviale; - descuamării sinovialei și ale cartilajelor articulare produsă în timpul mișcăriilor. Deci, sursa principală a producerii lichidului sinovial o reprezintă mișcarea. Lichidul sinovial are culoare țălbui, este vâscos (datorită conținutului în acid

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
o articulație ca urmare a acțiunii de răsucire; - fibre oblice: sunt rezultante ale mișcării de rotație internă și externă. Stratul intern (membrana sinovială) este cel care secretă lichidul sinovial și este rezultatul: - transudării lichidului plasmatic din vasele capilare perisinoviale; - descuamării sinovialei și ale cartilajelor articulare produsă în timpul mișcăriilor. Deci, sursa principală a producerii lichidului sinovial o reprezintă mișcarea. Lichidul sinovial are culoare țălbui, este vâscos (datorită conținutului în acid hialuronic), transparent. Membrana sinovială prezintă prelunairi: I. externe: - fundurile de sac ce

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
de rotație internă și externă. Stratul intern (membrana sinovială) este cel care secretă lichidul sinovial și este rezultatul: - transudării lichidului plasmatic din vasele capilare perisinoviale; - descuamării sinovialei și ale cartilajelor articulare produsă în timpul mișcăriilor. Deci, sursa principală a producerii lichidului sinovial o reprezintă mișcarea. Lichidul sinovial are culoare țălbui, este vâscos (datorită conținutului în acid hialuronic), transparent. Membrana sinovială prezintă prelunairi: I. externe: - fundurile de sac ce se aăsesc sub tendoanele unor mușchi asiaurându-le alunecarea; - criptele sau foliculii sinoviali sunt elemente

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
Stratul intern (membrana sinovială) este cel care secretă lichidul sinovial și este rezultatul: - transudării lichidului plasmatic din vasele capilare perisinoviale; - descuamării sinovialei și ale cartilajelor articulare produsă în timpul mișcăriilor. Deci, sursa principală a producerii lichidului sinovial o reprezintă mișcarea. Lichidul sinovial are culoare țălbui, este vâscos (datorită conținutului în acid hialuronic), transparent. Membrana sinovială prezintă prelunairi: I. externe: - fundurile de sac ce se aăsesc sub tendoanele unor mușchi asiaurându-le alunecarea; - criptele sau foliculii sinoviali sunt elemente anatomice ce se insinuează între

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
transudării lichidului plasmatic din vasele capilare perisinoviale; - descuamării sinovialei și ale cartilajelor articulare produsă în timpul mișcăriilor. Deci, sursa principală a producerii lichidului sinovial o reprezintă mișcarea. Lichidul sinovial are culoare țălbui, este vâscos (datorită conținutului în acid hialuronic), transparent. Membrana sinovială prezintă prelunairi: I. externe: - fundurile de sac ce se aăsesc sub tendoanele unor mușchi asiaurându-le alunecarea; - criptele sau foliculii sinoviali sunt elemente anatomice ce se insinuează între fibrele liaamentelor; II. interne: - vilozitățile sinoviale au rolul de a umple anumite porțiuni

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
producerii lichidului sinovial o reprezintă mișcarea. Lichidul sinovial are culoare țălbui, este vâscos (datorită conținutului în acid hialuronic), transparent. Membrana sinovială prezintă prelunairi: I. externe: - fundurile de sac ce se aăsesc sub tendoanele unor mușchi asiaurându-le alunecarea; - criptele sau foliculii sinoviali sunt elemente anatomice ce se insinuează între fibrele liaamentelor; II. interne: - vilozitățile sinoviale au rolul de a umple anumite porțiuni ale cavităților articulare; - plicile sinoviale (ciucuri) sunt formațiuni ce plutesc liber în interiorul cavității articulare. Conțin vase de sânae sau mase

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
datorită conținutului în acid hialuronic), transparent. Membrana sinovială prezintă prelunairi: I. externe: - fundurile de sac ce se aăsesc sub tendoanele unor mușchi asiaurându-le alunecarea; - criptele sau foliculii sinoviali sunt elemente anatomice ce se insinuează între fibrele liaamentelor; II. interne: - vilozitățile sinoviale au rolul de a umple anumite porțiuni ale cavităților articulare; - plicile sinoviale (ciucuri) sunt formațiuni ce plutesc liber în interiorul cavității articulare. Conțin vase de sânae sau mase de țesut adipos. Liaamentele (liaamenta articularia) sunt elemente anatomice rezistente, inextensibile care întăresc

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
fundurile de sac ce se aăsesc sub tendoanele unor mușchi asiaurându-le alunecarea; - criptele sau foliculii sinoviali sunt elemente anatomice ce se insinuează între fibrele liaamentelor; II. interne: - vilozitățile sinoviale au rolul de a umple anumite porțiuni ale cavităților articulare; - plicile sinoviale (ciucuri) sunt formațiuni ce plutesc liber în interiorul cavității articulare. Conțin vase de sânae sau mase de țesut adipos. Liaamentele (liaamenta articularia) sunt elemente anatomice rezistente, inextensibile care întăresc articulația și previn depășirea limitei normale a mișcării. Clasificarea liaamentelor: -după topoarafia

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
liaamente interosoase. Alți factori care participă la menținerea suprafețelor articulare în poziție: - presiunea atmosferică; - mușchii prin proprietățile elastice și tonice pe care le au; - existența unor mușchi tensori ai capsulei articulare inserați pe fundurile de sac și care împiedică prinderea sinovialei între suprafețele articulare în timpul mișcărilor. ARTICULAȚIILE COLOANEI VERTEBRALE (juncturae columnae vertebralis) A. Articulațiile vertebrelor adevărate A. 1. Articulațiile corpurilor vertebrale sunt de tip amfiartorze. Suprafețele articulare sunt reprezentate de fețele superioare și inferioare ale corpilor vertebrali acoperite de cartilaj hialin

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
în poziție a elementelor articulare. C.3. Articulația atlanto-axoidiană laterală este o diartroză planiformă între masele laterale ale atlasului și procesele articulare superioare ale axisului. Unirea suprafețelor osoase acoperite de cartilaj hialin este realizată prin capsulă articulară căptușită de o sinovială. ARTICULAȚIILE TORACELUI (juncturae thoracis) 1. Articulațiile costo-vertebrale (articulations capitutorum costarum) Articulația capului coastei este o diartroză formată din fața articulară a capului coastei și fețele costale corespondente a două vertebre toracice vecine, toate suprafețele osoase fiind acoperite de un cartilaj hialin

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
compartimentarea articulației în două: porțiunea menisco-sternală, medială și cea menisco-claviculară, laterală. Capsula articulară fibroconjuctivă înalobează suprafețele osoase acoperite de cartilaj și discul fibrocartilaainos. Atât partea anterioară cât și cea posterioară prezintă o structură mai rezistentă. Stratul intern al capsulei articulare (sinoviala) respectă compartimentarea internă a articulației. 1. Stern 2. Clavicula 3. Prima coastă 4. Liaamentul sterno-clavicular anterior 5. Liaamentul costo-clavicular 6. Liaamentul interclavicular La exteriorul capsulei, ca mijloc de întărire articulară, sunt dispuse ligamentele: - sternoclavicular anterior (lia. sternoclaviculare anterius) care unește

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
suprafețele articulare este descris diferit de autori: ca fiind prezent (Papilian, Baciu), ca fiind cel mai frecvent absent sau ca separând complet cavitate articulară în 2 compartimente (Gray). Elementele anatomice prezentate sunt înalobate într-o capsulă articulara: stratul intern este sinovial în timp ce cel extern este fibros. Capsula articulară este întărită de ligamentele acromioclaviculare superioare. 3. Sindesmoza coracoclaviculară (syndesmosis coracoclavicularis) Este o articulație de tip fix între fața inferioară a claviculei și procesul coracoid al omoplatului. Sindesmoza coracoclaviculară este reprezentată de ligamentul

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
ligamentul transvers superior al scapulei (lig. transversum scapulae) trece peste incizura coracoidiană pe care o transformă într-un orificiu pentru nervul suprascapular. Bursa subacromială facilitează mișcările dintre arcul coraco-acromial și mușchiul supraspinos, articulația umărului funcționând ca o a doua articulație sinovială. ARTICULAȚIILE MEMBRULUI SUPERIOR LIBER (juncturae membri superioris liberi) ARTICULAȚIA SCAPULO-HUMERALĂ (articulatio humeri) Este o articulație sferoidală, multiaxială realizată de capul humeral și cavitatea glenoidiană a omoplatului - Figura 56. Suprafețele osoase sunt: - capul humeral care reprezintă 1/3 dintr-o sferă

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
inferioară a articulației: fibrele superficiale urmează traiectul oblic în jos spre humerus în timp ce cele profunde se reflectă ajunaând pe suprafața articulației și determină ridicarea stratului intern al capsulei formând "frenula capsulae": frâurile proieminente ale stratului intern al capsulei. Stratul intern (sinovial) al capsulei articulare tapetează stratul fibros fiind recurbat numai în zonele de formare a frâurilor. Sinoviala trimite prin orificiile capsulei în afara articulației prelunairi formând bursele: - bursa subscapularului care comunică cu articulația; - bursa dintre tendonul subspinosului și capsulă; - bursa subacromială dintre

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
reflectă ajunaând pe suprafața articulației și determină ridicarea stratului intern al capsulei formând "frenula capsulae": frâurile proieminente ale stratului intern al capsulei. Stratul intern (sinovial) al capsulei articulare tapetează stratul fibros fiind recurbat numai în zonele de formare a frâurilor. Sinoviala trimite prin orificiile capsulei în afara articulației prelunairi formând bursele: - bursa subscapularului care comunică cu articulația; - bursa dintre tendonul subspinosului și capsulă; - bursa subacromială dintre mușchiul deltoid și capsulă; - bursa dintre procesul coracoid și capsulă; - bursa posterioară de mușchiul coracobrahial; - bursa

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
dintre mușchiul marele rotund și capul luna al mușchiului triceps brahial; - bursa anterioară și posterioară de tendonul mușchiului mare dorsal. 1. Omoplatul 2. Procesul coracoid 3. Acromionul 4. Marele trohanter humeral 5. Șanțul bicipital 6. Capsula articulației scapulo- humerale 7. Sinoviala intertrohanteriană 8. Liaamentul coraco-acromial 9. Tendonul mușchiului biceps brahial 10. Liaamentul coraco-humeral Mijloacele de unire ale oaselor în articulație sunt reprezentate, în afară de capsulă, și de ligamente: -liaamentele aleno-humerale superior, mijlociu și inferior dispuse pe fața anterioară a capsulei articulare, pornind

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
olecraniene; - inferior și medial: marainea cavității siamoidiene; - inferior și lateral ajunae până la 5-6 mm sub capul radial. Capsula lasă în afară cei doi condili humerali: medial pentru inserția mușchilor epitrohleeni, iar lateral pentru cei epicondilieni. Stratul profund al capsulei articulare, sinoviala, acoperă fața anterioră a fosei coronoidiene și a celei radiale formând un fund de sac bilobat anterior. Posterior acoperă fosa olecraniană formând un fund de sac posterior subtricipital în care se inseră terminal câteva fibre din tricepsul brahial- fasciculele tensoare

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
anterioră a fosei coronoidiene și a celei radiale formând un fund de sac bilobat anterior. Posterior acoperă fosa olecraniană formând un fund de sac posterior subtricipital în care se inseră terminal câteva fibre din tricepsul brahial- fasciculele tensoare ale stratului sinovial. Ligamentele articulației cotului sunt dispuse peste capsula articulară: - liaamentul colateral cubital (ulnar)(lia. collaterale ulnare) este format din: - fascicul anterior - humero-coronoidian - care unește epitrohleea cu marainea internă a apofizei coronoide, - fasciculul posterior - liaamentul Bardinet humero-olecranian ce unește epitrohleea cu marainea

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]