678 matches
-
cele din urmă, ți-aș putea prilejui această experiență de care nu mulți au parte În viață. Chiar aș vrea să văd ce față o să faci... Sper că mă vor arde, căci la noi În cimitir nu sunt locuri pentru sinucigași și pentru că mi se pare cea mai decentă și mai discretă modalitate de a-ți șterge urmele de pe pământ. Iar eu nu vreau să rămână absolut nimic care să amintească de mine. Să nu crezi că ideea cu arsul a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
asta nu vreau. Dacă Într-adevăr vrei să treci de bunăvoie În Partea Ailaltă, frica nu are ce căuta În ecuație. Dacă Îți e frică, atunci nu mai faci pasul ori, dacă-l faci, e vai de curul tău de sinucigaș prăpădit. Nu trebuie să apuci să te Înspăimânți. Otrava fricii Îți spurcă moartea și chiar o face inutilă, căci disprețul pentru ea e unul dintre motivele pentru care ți-o oferi, nu? Prostii. Otravă? Brrr! De unde să fac rost de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
În sat și purtând În sine o amestecătură ciudată de nații, făcută posibilă de aprige convulsii ale istoriei. Tatăl ei provenea dintr-o familie neaoșă, cu adânci rădăcini În provincia Îndepărtată În care avea să se nască mult mai târziu sinucigașul iubitor de femei ce nu-i erau pe potrivă. Acei neaoși se dezrădăcinaseră și părăsiseră, cu câteva generații bune În urmă, provincia istorică aflată sub cârmuire străină, trecând munții - din pricina papistășirii cu de-a sila și a Înjosirilor la care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
nu încape nicio îndoială în această privință. E uimitor așadar că s-a insistat, în ceea ce-l privește pe Lucrețiu, mai ales asupra pretinsului său pesimism, asupra zugrăvirii în culori întunecate a realității, asupra disperării sale, asupra temperamentului său de sinucigaș î!), în timp ce poemul celebrează unele logici ale fericirii cum ar fi dreptul, muzica, tehnica, libertinajul - asupra cărora voi reveni. -12- Avantaje ale naufragiilor. Ataraxia greacă trece greu în latină - dolor absit, zice textul îII, 18), dar ideea rămâne: e vorba
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
eufemizante. Este reprezentarea unei lumi dematerializate („prefăcută în umbră”), degradate (devenită „mocirlă”), în care se inserează „irealul halucinației”, fantasticul. Spațiul în care se mișcă eroul, aparținând capitalei sau orașului de provincie, este când ostil, scenă a unor fenomene apocaliptice („furtuna sinucigașilor” în Mab, canicula sahariană în Râsul tăcut, „vremea ce jupoaie de viu” în Cel mai tare), când leșios, pestilențial, provocând oroare. Oamenii înșiși, inclusiv eroul, au „sufletul ștampilat de miasmele rovinei”. Zugrăviți în tușe violente, expresioniste, arheologul și jucătorii de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285840_a_287169]
-
colaborare cu Natalia Stroe); Henry Fielding, Tom Jones, I-II, București, 1956 (în colaborare cu Al. Iacobescu); Claude Anet, Ariana, București, f.a., Țărmul dragostei, București, f.a.; Josef Conrad, Taifun, București, f.a.; Jean Jaurès, Civilizație și socialism, București, f.a.; Rudyard Kipling, Sinucigașul, București, f.a.; Em. de Las Cases, Napoleon la Sfântă Elenă, București, f.a.; J. H. Rosny, Ispititoarea, București, f.a. Repere bibliografice: Eugen Relgis, „În seara de Crăciun”. „Pentru zilele de vacanță”, DMN, 1922, 5497; G.M. Zamfirescu, „Drumul morții”, „Clipă”, 1924, 79
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288702_a_290031]
-
minori din California a descoperit că încăperile roz îi calmează. Copiii au mai puține ieșiri violente. Pictați un pod albastru și ce se întâmplă? Câțiva londonezi au aflat răspunsul atunci când au vopsit podul Blackfriar în albastru, sperând că va descuraja sinucigașii. Așa s-a întâmplat. Pictați un tavan în albastru și ce se întâmplă? Oamenii din camera respectivă devin mai inteligenți. Persoanele aflate în încăperi cu tavanul albastru obțin un rezultat cu până la 12 % mai bun la testele de inteligență decât
[Corola-publishinghouse/Science/1896_a_3221]
-
care decide totuși să ceară propria eutanasiere ar trebui susțin apărătorii eutanasiei să fie considerată responsabilă iar decizia ei ar trebui respectată. * Sinuciderea. Firește că din cele de mai sus derivă ample dispute și în privința sinuciderii: oare nu cumva un sinucigaș își încalcă propriul drept natural la viață? Se pune aici implicit întrebarea privind dreptul de a decide asupra propriei vieți. Dreptul negativ la posesiune/proprietate Acest drept își regăsește, de asemenea, forme specifice în contemporaneitate: * Abolirea sclaviei este o consecință
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
va schimba În verde. Șir lung de mașini care așteaptă. În fine, verde, timp de 70 de secunde. Primele trei din fața mea intră timid, pentru a se Înscrie spre stânga, Încă nu s-a limpezit accesul celorlalți, unii mai țâșnesc sinucigaș În ultima secundă. Când Îmi vine rândul, văd venind din stânga, impetuos, un autobuz amenințător. Desigur, e un șofer experimentat, dar mă intrigă faptul că nu Încetinește, știu eu dacă are frâne bune? Ezit să intru până nu mă lămuresc. Și
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
pe care am desfigurat-o rezumând-o, taina cea mare, care covârșește întreg universul și-l face inocent, e una singură: iubirea spontană, nedeliberată, identică cu însăși existența. Dar, a fost de ajuns să pătrundă în această lume fericită sufletul sinucigașului, ca s-o otrăvească și armonia ei să se sfărâme în clocot de patimi. Ura, care desparte, înfrânge iubirea, care unea. Păcatul străpunge inima inocenței; rațiunea veștejește sentimentul fraged. Sensul vieții se rostogolește de-acum încolo din rătăcire în rătăcire
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
crimă și sinucidere, nenorociții proclamă: „Cunoașterea e superioară sentimentului, conștiința vieții e superioară vieții!” Falsitatea concepției acesteia, care amintește pe cogito ergo sum, îi duce logic la nevoia de a clădi, cu mijloace violente, „o societate rațională”, zice ironic Dostoievski. Sinucigașul, care știa din lumea reală de unde venise ce blestem înseamnă această societate rațională, vrea să-i oprească. Dar nimeni nu-l ascultă, nimeni nu-l mai înțelege... E declarat nebun mistic și vor să-l închidă în balamuc... Noroc că
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
în măsura în care este conștiința și totodată refuzul morții. Este, la extrema limită a ultimului gând al condamnatului la moarte, șiretul de pantofi pe care, în ciuda a toate, acesta îl zărește la câțiva metri, în chiar clipa căderii sale amețitoare. Căci contrariul sinucigașului este condamnatul la moarte. Această revoltă dă vieții întregul său preț. Manifestată de-a lungul unei întregi existențe, ea îi restituie măreția. Pentru un om care vrea să vadă, nu există spectacol mai frumos decât cel al inteligenței în luptă
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
de judecător și de acuzat, condamn această natură care, cu o atât de nerușinată îndrăzneală, m-a făcut să mă nasc ca să sufăr, o condamn să fie nimicită o dată cu mine." O asemenea atitudine mai comportă încă un oarecare umor. Acest sinucigaș se omoară pentru că, pe plan metafizic, e vexat. Într-un anume sens, se răzbună. E modul lui de a arăta că "nu se lasă înșelat." Știm totuși că aceeași temă capătă cea mai admirabilă amploare datorită lui Kirilov, personaj din
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
sinucidere, creșterea în dimensiuni a orașelor a dus la o creștere a frecvenței crimelor a căror distribuție e inegală pe teritoriul urban. Într-un interval de 20 de ani, „ariile de delincvență” sunt caracterizate de prezența masivă a alcoolicilor, toxicomanilor, sinucigașilor). Autorul remarcă totuși că amploarea crescută și intensificarea delincvenței, în anumite arii ale orașului, nu sunt determinate direct de opoziția sat - oraș. Ariile respective numite mai degrabă arii de devianță cuprind o populație neintegrată social, cu slabe raporturi sociale, tranzitorii
[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
ÎN OBȚINEREA ANAMNEZEI: • Discuții cu membrii familiei sau prietenii care Însoțesc pacientul (dacă nu sunt prezenți - telefon la domiciliu) sau personalul de pe ambulață • Identificarea felului În care a fost găsit pacientul - ambalaje goale de medicamente, numărul pilulelor absente, bilet de sinucigaș • Cercetarea istoricului medical al pacientului - antecedente personale patologice, antecedente psihiatrice, alte tentative autolitice, medicație cronică • Istoricul medical al familiei cu medicația existentă În locuință • Căutarea mărcilor la nivelul tegumentelor - urme de agresiune, Înțepături sau hainelor pacientului - o sigură pilulă găsită
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
-
gestului lor sinucigaș”. Autorul trage concluzia că există o mare heterogenitate psihopatologică subiacentă comportamentului suicidar, heterogenitate în mod foarte strâns legată de contextul psihosocial și de capacitatea de comunicare a individului. Aceste rezultate par să arate, de asemenea, că populația „sinucigașilor” nu coincide exact cu cea a „celor care au avut o tentativă de suicid”. TENTATIVELE DE SUICID: EPIDEMIOLOGIE În ancheta lui Choquet și colab. (1994) realizată asupra unui grup de adolescenți școlarizați, frecvența tentativelor de suicid este estimată la 6
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
chiar în absența unei patologii depresive. Astfel, în studiul lui Renaud și colab. (1999) care compară 140 adolescenți sinucigași (dintre care 59 cu tulburări de conduită) cu 131 adolescenți martor (dintre care 18 cu tulburări de conduită), un sfert dintre sinucigașii cu antecedente de tulburări de conduită prezentau analize toxicologice pozitive pentru cel puțin o substanță (alcool la două treimi din cazuri). În cadrul acestei populații cu tulburări de conduită, depresia nu pare să aibă un rol semnificativ în privința riscului suicidar. În
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
SUBSTANȚE Acest aspect a fost, de asemenea, abordat deja. TULBURĂRI ANXIOASE Întâlnim în special angoasa de separare (la cei mai tineri) și atacurile de panică. Astfel, Shaffer și colab. (1996) au constatat antecedente de atac de panică la 10% dintre sinucigașii studiați. Gould și colab. (1998) notează, de asemenea, o asociere semnificativă între tentativa de suicid și atacul de panică la adolescenții obișnuiți. Trebuie să ne reamintim că atacul de panică este adesea asociat unei tulburări depresive, și se poate complica
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
factor de risc pentru tentativa de suicid. De altfel, pentru Beautrais (1996), rolul tulburărilor anxioase ca factor de risc suicidar dispare atunci când se ține cont de aceste intercorelații. TULBURĂRI DE CONDUITĂ În studiul lui Shaffer deja citat (1996), 50% dintre sinucigași prezentau un comportament perturbator (după criteriile DSM-IV) și, mai precis, 46% prezentau tulburări de conduită. Procente similare au fost constatate și la populațiile de adolescenți cu tentativă de suicid: 53,9% după Goldston (1998). Reamintim că aceste tulburări de conduită
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
tentativă de suicid apare ca un ghid prețios, securizând medicul în unele privințe, oferindu-i strategii și o „conduită de urmat” (conform expresiei medicale consacrate), toate elementele capabile să canalizeze angoasa unora și a altora, atât cea a persoanelor apropiate sinucigașului cât și cea a personalului medical. A controla însemnă ca medicul să se asigure, pe cât posibil, că delimitările interindividuale intra-familiale sunt respectate, că excitația subiectului nu-l va distruge chiar pe el însuși și că nu mai există alt
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
fundamental în procent de 100%. Între timp, în războiul contra terorismului, aliații odată cu conducerea vastelor sale operațiuni militare trebuie să lupte pentru a învinge în războiul ideilor. Printre cele mai mortale produse ale acestei mixturi otrăvitoare, sunt extremiștii care devin sinucigași și în mod egal toți cei care îi sprijină. Trebuie, prin urmare, să se ofere o alternativă acceptabilă acestor extremiști, ajutând și întărind poziția moderaților în lumea islamică. Trebuie să lucreze cu guvernele locale pentru stabilirea serviciilor sociale, care vor
by Gabriel Toma [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
în rândul forțelor armate și al populației civile în cazul atacurilor teroriste. Aceste arme sunt amplasate și utilizate prin folosirea unei game largi de mijloace și procedee, inclusiv mașini și camioane cu explozivi, bombe plasate pe căile rutiere și purtători sinucigași de centuri sau veste cu explozivi. Pentru abordarea acestei amenințări, NATO urmărește realizarea unei înțelegeri aprofundate a modului în care teroriștii produc și utilizează aceste dispozitive și efectul suflului în cazul fiecăruia dintre acestea. Odată cunoscute diferitele căi prin care
by Gabriel Toma [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
ci, invers, individul uman cheamă moartea. Ajuns la finalul exacerbat de intensitate al angoasei, după ce, în prealabil a fost sedus și reținut în atitudinea revoltată, călătorul labirintic se poate prăbuși în dorința de sinuciudere ca act eliberator radical. Despre un sinucigaș se spune adesea că este un om care și-a făcut seama. Desigur am fi tentați să catalogăm această formulare drept vulgară și lipsită de eleganță a expresiei, de stil. Dar nu este posibil ca tocmai datorită acestui tip barbar
[Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
seama reunește două sensuri diametral opuse, răsturnate în raport cu cele două sensuri primordiale evocate ale expresiilor ce dețin cuvântul seama. Mai exact, această formulare împletește simbiotic două sensuri inversate față de ideea atenției și cea a sesizării importanței, a stadiului calitativ-cantitativ. Astfel, sinucigașul, inclusiv cel care a trecut prin experiența întârzierii întru revoltă, prăbușindu-se ulterior în angoasare, este dominat nu de atenție, ci de lipsa acesteia, este pătruns nu de înțelegerea importanței vieții și a prezenței sale individuale, ci de respingerea ce
[Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
întru revoltă, prăbușindu-se ulterior în angoasare, este dominat nu de atenție, ci de lipsa acesteia, este pătruns nu de înțelegerea importanței vieții și a prezenței sale individuale, ci de respingerea ce desconsideră ființarea în manifestările ei particulare sau universale. Sinucigașul, marcat de staționarea în revoltă urmată de angoasarea împrejmuitor-acaparantă, este cel mai pragmatic nihilist. Auto-suprimarea nu implică surparea pământului existențial ultim ce încă îți găzduia apăsarea corporalității schimonosite de un psihic prăbușit din echilibrul sinelui, ci pasul lângă acest pământ
[Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]