411 matches
-
reproduce ea necontenit? Răspunsul nu se poate da încă: se va da poate odinioară. Până atunci, orișicum ar fi, este imposibil a se înlătura întrebarea; ea se menține, se impune. A existat la multe sisteme, dar mai ales există în sistema de filozofie modernă, o aplecare - accentuată într-un chip oarecum ușuratec - la a crede că nu numai ultimul cuvânt posibil l-a zis școala respectivă, dar că toate cele zise până aci trebuiesc aruncate din discuție ca lipsite cu totul
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
creierul animalic cel mai dezvoltat să fi existat într-o formă sau alta atomistică. Este dar o dezvoltare nu perpetuă probabil, dar ale cărei limite sânt vaste și necunoscute. Nimic nu ne autorizează a crede că procesul de dezvoltare al sistemei planetare, al stadiului nostru chimic organic, al speței umane îndeosebi, sânt la culmea evoluțiunii respective. Nimic nu ne autorizează a crede aceasta; dar aceea ce ne autorizează a crede contrariul, a crede într-o continuare a dezvoltării, în mergerea mai
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cari în școală ni le-nșiră istoria par a se împăca între ele; mai târziu însă, când le cercetăm, le vedem în contrazicere unele cu altele. Pe vremea aceea domnea în Grecia, în Atena mai cu deosebire, așa-numita "democrație", sistemă politică "liberală și populară". Pe vremea aceea însă Socrat, cel mai curat, cel mai inofensiv, cel mai etic filozof, a fost condamnat la moarte și a trebuit să-și bea paharul de otravă. Era republică liberală aceea! Lui Aristotel i
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
virtuții". Adevărate scandaluri, lucruri de necrezut s-au petrecut cu noul recensimînt. În zilele trecute am dat o corespondență din Vâlcea prin care ni se arătau monstruozitățile comise de noua stabilire a impozitelor. În acea corespondență era rezumată foarte clar sistema domnilor de la putere în privința aceasta. Rolurile de recensimînt, ne spunea corespondentul nostru, s-au făcut după voința atotputernicilor guvernanți. S-au nesocotit contractele, orice acte autentice și orice fel de probe. Favoriții au fost scăzuți, afară de cazurile unde era trebuință
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
ce le are părintele, aceeași ridicare la nivelul secolului al 19, același aer de civilizațiune și gravitate cari din nenorocire sunt numai o mască ce ascunde adeseori numai foarte rău tendința cea adevărată și ambițiunea personală. Asemenea cum Kant cu sistema lui filozofică a ridicat ca din nimica o oaste de ex- și aplicatori ai săi, tot așa, în analogie, după criticele numitului domn trebuia să, se ivească o școală întreagă de critici sau criticastri; singura diferință dintre amândouă școalele e
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
a rămânea cum sunt, adecă nemuritori și mari. Aduc aminte publicului că țipătul ce-l face criticul cumcă Societatea, în contra unificării limbei și-a ortografiei, se paraliză de sine prin declararea de mult făcută de acea societate că ortografia și sistema urmată de ea sunt provizorie până ce se va statua printr-un organ competinte sistema și ortografia ce va avea a le urma tot românul ca oblegătoarie. În fine declar cumcă părerile ce le-am emis asupra diferitelor sisteme limbistice sunt
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
-l face criticul cumcă Societatea, în contra unificării limbei și-a ortografiei, se paraliză de sine prin declararea de mult făcută de acea societate că ortografia și sistema urmată de ea sunt provizorie până ce se va statua printr-un organ competinte sistema și ortografia ce va avea a le urma tot românul ca oblegătoarie. În fine declar cumcă părerile ce le-am emis asupra diferitelor sisteme limbistice sunt cu totul subiective și nu au pretențiunea de a controla întrucîtva lucrările vreunui sistem
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
criticei filozofice, ar fi avut meritul adevărului absolut; sub forma însă în care ni se prezintă, cu spărturile ei de pe ici, de pe colea, prin cari pătrund razele murdare ale politicei zilii, cu aruncătura una peste alta a unor observațiuni fără sistemă, nepătrunse de un singur principiu, - fie acel principiu uzul, fie etimologismul, fie fonetismul, fie combinarea amândurora, astfeli... riscăm mult numind-o critică. Declar că, fără să combat neci pro neci contra celor combătute de d-l critic, n-am vrut
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
vrea să studieze caracteristica, fizionomia psihologică, originalitatea poporului românesc, pe acela-l consiliem cu tot dinadinsul ca să studieze comediele domnului Alesandri. [ 18/30 ianuarie 1870 ] {EminescuOpIX 88} SĂ FACEM UN CONGRES Dacă răsturnarea ministeriului Giskra-Hasner ar aduce cu sine căderea sistemei, a constituțiunei, a dualismului, ce rol vor juca românii la regenerarea bătrânei Austrie? Sta-vor ei cu mînele în sân, cum sunt obicinuiți a sta, intimida-se-vor de țipetele bufone ale maghiarilor sau nemților, ori vor merge cu fruntea
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
de datorie de a se ocupa de viitoriul patriei sale, și de aceea și românii, prin natura lucrurilor, au datoria de a provoca un congres general al lor, care să determine atitudinea națiunei românești față cu o eventuală schimbare a sistemei constituțiunale. Vom vedea care guvern va avea sfruntarea ca să oprească adunarea unui congres de cetățeni pacifici, carii vor să discute asupra afacerilor publice ale statului căruia ei aparțin. În caz dacă congresul și-ar alege oamenii săi de încredere, cari
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
întrebăm cu răceală și conștiuți de drepturile ce ni le dă aboriginetatea noastră și spiritul secolului: Cine sunt acești oameni și ce vor ei în țara noastră? " Recapitulăm: 1) În caz dacă opiniunea publică a popoarelor Austriei ar cere schimbarea sistemei constituționale de astăzi, românii, spre a fi factori eminamente activi întru formarea viitorului imperiului, să convoce un congres general al lor, în care toată națiunea românească să fie reprezentată și care să decidă atitudinea ei față cu situațiunea cea nouă
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
aprilie 1870] ÎN UNIRE E TĂRIA Citim în "Politik", ziarul intereselor cehe, următorul articol demn de toată luarea aminte: Cât timp au servit reprezentanții poporelor ce persistă, în opozițiune de stafagiu pentru pseudo - parlamentarismul din Viena, tocmai atâta au ținut sistema răsturnată și puterea și mândria purtătorilor ei. Îndată însă ce au ieșit din senatul imperial tirolezii și după ei polonii, slovenii și triestinii, în același moment a fost pre capăt și cu gloria de pân - acuma a oamenilor constituțiunei din
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
la Botoșani, orașe în cari viața e mai scumpă decât în Suceava și unde organizarea scolastică nici nu garantează măcar o dezvoltare cumsecade a copiilor. [21 mai 1876] CARTE PEDAGOGICĂ A ieșit de sub tipar Povățuitoriul la citire prin scriere după sistema fonetică de institutorii Gheorghe Inăchescu și Ioan Creangă. La cea dintâi privire cartea se deosebește în mod favorabil prin espunerea clară și vie a metodului intuitiv. Esercițiele de intuițiune de la începutul cărții arată că nu este numai rezultatul studiilor teoretice
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
clară despre ceea ce se petrece acolo. Destul că lupta continuă cu înverșunare, iar victoriile sârbilor sau ale turcilor par a fi de o natură cu totul efemeră. [24 septembrie 1876] ["CONSILIUL GENERAL DE INSTRUCȚIUNE... Consiliul general de instrucțiune a admis sistema de a avea în învățămîntul public din România două specie de școale: licee cu tendință clasică cu opt ani de studiu și gimnasie reale pentru științele exacte aplicabile în vieața practică. În ședința de la 20 a și pășit la cercetarea
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
întărirea puterei lui de observație. În dezbaterea metodului de propunere a abecedarului, după ce s-a combătut obicinuita greșală ce trăia până mai în anul trecut în școalele noastre, s-au propus mai multe sisteme deosebite, între cari caută să reamintim sistema sonetară prin descompunerea vorbelor și cu ajutorul gesturilor, experimentată de d. Bălteanu, și sistema scriptolegă ce domnește în abecedarul d. B. Constantinescu și acela al învățătorilor din Iași, pe care d. Beiu o prezenta așa încît aduse în cei mai mulți din noi
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
s-a combătut obicinuita greșală ce trăia până mai în anul trecut în școalele noastre, s-au propus mai multe sisteme deosebite, între cari caută să reamintim sistema sonetară prin descompunerea vorbelor și cu ajutorul gesturilor, experimentată de d. Bălteanu, și sistema scriptolegă ce domnește în abecedarul d. B. Constantinescu și acela al învățătorilor din Iași, pe care d. Beiu o prezenta așa încît aduse în cei mai mulți din noi convingerea despre escenlența acestui metod. Cu Ocaziunea cestiunei geografice asociațiunea asistă la niște
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
de la apropiatul în spațiu la depărtat, cu alte cuvinte de la locul în care se află școala, descriind cercuri din {EminescuOpIX 216} ce în ce mai mari până la îmbrățișarea globului întreg; alții, întemeindu-se pe principiul de la simplu la compus, susținură sistema plecărei de la țara fie cea mai depărtată, dar care prezintă o figură mai simplă, niște accidenți teritoriali puțini, instituțiuni și obiceiuri mai primitive, și terminărei cu țara în care aceste condițiuni se prezintă într-un mod foarte complect. Deosebite metoade
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
și într-a doua consecuțiunea materiilor și metoada subînțeleasă sunt acele aplicate cu atâta cunoștință de cauză de cătră învățătorii asociați Creangă, Ienăchcscu ș. c. l. în cartea "Metoada nouă de cetire prin scriere". Pentru a înțelege însă pe deplin sistema urmată în acel manual sau mai bine pentru a vedea calea cea mai scurtă pe care un învățător dobândește rezultatele dorite prin aplicarea metodului intuitiv, învățătorii ar trebui să-și procure broșura " Povățuitoriul la metoada cetirei prin scriere" compusă de
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
public din Pesta de-a mă cita la judecătoria de instrucțiune. Tot în acea lună am publicat un articol asupra conchemării unui congres, care se sfârșește în modul următor: "în caz dacă opiniunea publică și popoarele Austriei ar cere schimbarea sistemei constituționale de azi (a dualismului) [1] românii, spre a fi factori eminamente activi întru formarea imperiului, să provoace conchemarea unui congres general al lor, care să decidă atitudinea națiunii românești față cu situațiunea cea nouă ce împrejurările para i-o
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
toate cele trei caracteristici: întoarcerea spre sine („reculegerea statului”), voința, realizată prin constituție și administrație care stabilește legătura cu „împrejurările de dinafară”. „Administrațiunea este statul activ”, materializat în efortul conștient „asupra unui scop”. Cum acționează administrația, cum își organizează programul? „Sistema administrației” rezultă din „relațiunile fundamentale ale vieții”, din „formele vieții” și de aceea trebuie să cuprindă „toate raporturile omenești”, să nu lase deoparte „nici o parte a vieții publice”. Numai implicându-se „în viața reală, pozitivă” devine statul activ, dobândește caracteristicile
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
autentice valorizări a talentelor. Întors în țară, T. Diamant continuă munca sa de propagandă în sprijinul ideilor fourieriste, fie prin contacte interpersonale și conferințe, fie prin scris. În Curierul rumânesc din 7 iunie 1834, el înfățișează „un oraș organizat după sistema” lui Fourier, format din 400 de familii sau 2.000 de indivizi (bărbați, femei și copii) în care „fiecare poate să se îndeletnicească după dorința sa, la lucrarea câmpului și a grădinilor, la meșteșuguri, la științe, la menaj (căsnicie), la
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
pașoptistă. Crezul său artistic se încheagă aproape exclusiv sub imperiul principiilor clasice, după cum o atestă propria-i mărturisire din prefața primului volum de poezii publicat în 1836: "Îndreptat de pilde clasice și de firea limbei, ne-am sârguit a urma sistema care cere ca poezia ce este productul cel mai ales al cugetării prin simțire înălțată, să răsune prin ziceri elegante și armonioase."208 Descompunând această frază în unitățile ei definitorii, observăm că absolut fiecare element se subscrie ideologiei clasice chiar
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
elegante și armonioase."208 Descompunând această frază în unitățile ei definitorii, observăm că absolut fiecare element se subscrie ideologiei clasice chiar și la nivelul alegerii cuvintelor cum ar fi verbul a se sârgui ce indică efortul, prelucrarea succesivă sau substantivul sistema ce implică ideea de canon, de normare a fluxului poetic. Debutul frazei este marcat de ideea de model centrală paradigmei clasice care, desigur, implică în subsidiar admirația pentru acest tip de literatură, sentiment care de altfel va căpăta o expresie
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
Girolamo Gigli cu Lezioni di lingua toscana, Gramatica geografică a lui Gheorghios Fatseas, Gramatica greacă completă a lui Antonio Catiforos, apărută la Veneția în 1734. În fața îndrăznelii de a aduce, după pilda marilor culturi, „și această limbă a noastră în sistemă gramaticească”, V., care și-a recunoscut „nedăstoinicia” („om plin de amatie și neștiință”), își intitulează cartea Observații sau Băgări dă seamă asupra regulelor și orânduelelor gramaticii rumânești. Necesitatea scrierii acesteia este pentru el de neocolit, căci ține de datoria morală
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290399_a_291728]
-
descoperirii unei religii și a disputelor cu privire la conținutul ei teologic, pentru a demonstra în cele din urmă ceea ce era conținut deja în premise: superioritatea inalienabilă, non-argumentabilă, a creștinismului asupra oricărei alte religii: „Dacă ne întoarcem acum privirile în scurt asupra sistemei de morală a lui Zoroastru și o comparăm cu cea creștină, vom vedea că aceasta din urmă ne dă cea mai curată învățătură despre moralitate. Înaintea idealului moral creștin se nimicesc toate idealurile religiunilor vechi și tot ce a putut
[Corola-publishinghouse/Science/2332_a_3657]