15,519 matches
-
Piața Dacia - str. Zborului nr. 9 (primul magazin „Amiplant“ funcționează de 8 ani în incinta Centrului Comercial „Terra“). ( C. B.) Controale igienico-sanitare În trimestrul al III-lea (iulie-septembrie) 2004, inspectorii Inspecției sanitare de stat din cadrul D.S.P. Timiș au efectuat controale sistematice și de verificare în unități de alimentație publică și de cazare, piețe și magazine agro-alimentare, instituții de învățământ, colectivități de copii etc. Pentru nerespectarea normelor igienico-sanitare în unități din aceste domenii, au fost aplicate amenzi contravenționale care totalizează 769 de
Agenda2004-41-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/282979_a_284308]
-
despre o prognoză cu pretenții științifice, ci mai curând despre o estimare a profunzimii tarelor și habitudinilor sociale sădite în oameni de o jumătate de secol de dictatură, a tăriei prejudecăților și mentalității, formate de o prelucrare ideologică pe cât de sistematică, pe atât de ingenioasă“, explică autorul la o distanță de paisprezece ani de „profeția“ sa. Silviu Brucan: Profeții despre trecut și despre viitor. Editura Polirom, București, 2004. Preț: 129 000 lei. unde? cine? când? Vineri, 5 noiembrie Park Place, ora
Agenda2004-45-04-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/283032_a_284361]
-
muncă și pentru alinierea legislației române la reglementările comunitare în domeniu, Executivul a adoptat H.G.R. nr. 1021/2004 („M. O.“ nr. 633/13 iulie 2004), prin care a fost aprobat modelul comun european de curriculum vitae (CV). „Mod de prezentare sistematic, cronologic și flexibil a calificării și competențelor fiecărei persoane“, modelul comun european de curriculum vitae include: INFORMAȚII PERSONALE - Nume (nume, prenume), Adresă (numărul, strada, cod poștal, oraș, țara), Telefon, Fax, E-mail, Naționalitate, Data nașterii (ziua, luna, anul), EXPERIENȚĂ PROFESIONALĂ (menționați
Agenda2004-31-04-general7 () [Corola-journal/Journalistic/282715_a_284044]
-
canalului Bega, între cartierele Fabric și Iosefin, se vor înlănțui parcurile pe care noi le cunoaștem sub numele de Parcul Ilsa, Parcul Copiilor, Parcul Rozelor, Justiției, Catedralei, Alpinet. Crearea Serviciului de horticultură în 1902 marchează începutul afirmării unei arhitecturi peisagistice sistematice, profesioniste. Astfel că, în 1919, Timișoara beneficia de 262 000 mp de plantații publice, de 22 189 de arbori plantați de-a lungul rețelei stradale, precum și de trei sere, între care una de palmieri. Zece ani mai târziu (1929), pe
Agenda2004-19-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282382_a_283711]
-
cea mai mare densitate existând în Parcul Catedralei (259 exemplare/ha). Din cele peste 21 000 exemplare de arbori și arbuști, 43% sunt specii indigene, iar 57%, exotice, Rășinoasele sunt în proporție de 22%, iar arbuștii - 21%. Grupate pe genuri sistematice, participarea principalelor specii se prezintă astfel: paltin - 16%, salcâm - 9%, frasin și pruni decorativi - câte 8% fiecare, tei și pini - câte 7% fiecare. Celelalte genuri se înscriu cu o participare de 1-3%, unele chiar sub 1%. În compoziția pe specii
Agenda2004-19-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282382_a_283711]
-
la Timișoara între anii 1780-1803, de către farmacistul Carol Klapka. În cuprinsul observațiilor sale descoperim că, pe vremea aceea, în orașul de pe Bega cele mai ridicate temperaturi s-au produs în iulie 1794, iar cele mai coborâte în ianuarie 1799. Observarea sistematică a fenomenelor naturale a început în anul 1874, o dată cu instalarea primei Stații Meteorologice la Liceul Real din Timișoara. Analiza științifică a fenomenelor meteorologice atestă faptul că masele de aer continental sunt mai frecvente în Banat în intervalul noiembrie-februarie, când sosesc
Agenda2005-05-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283341_a_284670]
-
care, prin creația lor, au înscris numele lor în cartea valorilor artei românești“, explică doamna Sorina Jecza, precizând: „Este vorba de generația de aur a artei plastice timișorene,(...) artiști deveniți astăzi clasic-moderni, ce nu s-au bucurat încă de studii sistematice asupra creației lor și care pot constitui modele de manifestare artistică. Dintre aceștia, o parte sunt încă plini de forță creatoare, dar, deja, o altă bună parte nu mai sunt: Gabriel Popa, Diodor Dure, Victor Gaga, Eugenia Dumitrașcu, Doina Popa
Agenda2005-07-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283379_a_284708]
-
omagială La Centrul Meteorologic Regional „Banat-Crișana“ din Timișoara (strada Gh. Adam nr. 15) s-au desfășurat, în această săptămână, lucrările unui simpozion aniversar, prilejuit de împlinirea a 120 de ani de la înființarea Serviciului Meteorologic (1884), care a asigurat în mod sistematic și unitar informații și date meteo la nivelul țării. Au fost menționate, în context, măsurătorile meteorologice efectuate în Banat între anii 1780 și 1803 și, mai ales, observațiile făcute după 1870 de către laboratorul Liceului real din Timișoara în actuala Piață
Agenda2004-38-04-general4 () [Corola-journal/Journalistic/282892_a_284221]
-
tenace și cu oarecum deschideri spre istoria literară. Cele trei ample tomuri, Europa, Asia, America... Corespondență A-Z, București, Editura Humanitas, 1999-2004, conțin un impresionant număr de epistole trimise, în răstimpul 1923-1986, celor mai diverse și, totodată, importante personalități. Lectura, sistematică și atentă, a misivelor lui Mircea Eliade procură satisfacții de ordin intelectual, iar autorul lor evită, cu strășnicie, locul comun sau derizoriul. Fiecare scrisoare surprinde prin informațiile pe care le conține, prin nararea unui eveniment, prin evocarea unui segment biografic
Noi contribuții la bibliografia lui Mircea Eliade by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/10788_a_12113]
-
o dovedește faptul că nici un autor nu are șansa să intre în Olimp doar pe această cale.) În lipsa unei instituții de impresariat literar, scriitorul rămâne curatorul propriei sale opere antume. Cred că va trebui să ne obișnuim și cu manifestările sistematice de autopublicitate ale autorului român. Mai ales că filotimia pomenita are, în cazul său, si ținte foarte pragmatice: un scriitor nu aleargă neapărat numai după lauri, ci și după posibilitatea de a se întoarce la adevăratele sale unelte, el sperând
Despre dialogul frânt by Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Journalistic/17690_a_19015]
-
domeniile științifice în care s-a ilustrat a fost, totuși, un autodidact. Nu și-a terminat, la Chișinău, măcar liceul și nici facultatea juridică a universității din Harkov, unde, în 1852-1854, nu a urmat decît doi ani. Oricum studii filologice sistematice Hașdeu nu a absolvit. Și, cu excepția unui curs de limbă sanscrita audiat la Harkov, întreaga pregătire filologica și-a făcut-o singur, la început sub îndrumarea învățatului sau părinte Alexandru. Dar pregătirea să a fost atît de cuprinzătoare și de
Opera literară a lui Hasdeu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17799_a_19124]
-
această atitudine tipică pentru îndrăgostit poate părea jignitoare, nu numai pentru că, așa cum au remarcat de mult, ultragiate, feministele, obiectualizează persoană femeii, ci mai ales pentru că pare să implice existența unei imagini de referință ideale. În virtutea cărui model face pictorul-îndrăgostit retușuri sistematice: a unui chip originar, mai frumos decît toate celelalte, așa cum i s-a înfățișat iubita pentru prima oara? E el un nostalgic care încearcă să păstreze sau să redescopere acea prima imagine? Convingerea lui Jeudy este că îndrăgostitul nu își
Estetica îndrăgostitului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17882_a_19207]
-
publicistica sau eseistica etc. Rămân și acum descoperite teme ale scrisului despre muzica ce pretind fie o anumita predispoziție, ca de exemplu inițierea copiilor și tinerilor în forme moderne, decontractate, potrivite mentalității lor actuale) fie impun o abordare interdisciplinara, studiile sistematice de estetică sau contribuțiile originale în cercetarea muzicii universale. Cu toate aceste trei ultime tipuri de abordare are tangente cartea Valentinei Sandu-Dediu "Ipostaze stilistice și simbolice ale manierismului în muzică". Trebuie salutat curajul autoarei de a trata un concept atât
Ceea ce nu este evident by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17898_a_19223]
-
care, de regulă, se dovedește a fi ostil străinilor. "Motive" cu duiumul! Căci nu există om fără defecte, la fel cum nu există popor cu desăvîrșire perfect. Xenofobia are o trăsătură strictă, caracteristică, obligatorie: ostilitatea față de străini trebuie să fie sistematică, imuabilă, ascuțită ca un tăiș de ghilotină. La polul opus se situează xenofilia, adică simpatia firească față de străini. Pe măsură ce mediatizarea-globalizarea cîștigă teren atît pe orizontală, cît și pe verticală, xenofobia apare în toată goliciunea ei: desuetă, absurdă, antidemocratică. Și, totuși
Orice om este păzitorul fratelui său by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17191_a_18516]
-
nouă perspectivă asupra discursului critic. Înlocuirea unor cuvinte precum e "ostil" și "indulgență" cu "potrivnic" și, respectiv, "îngăduință", ascunde o intenție clară a criticului, mărturisită de acesta în Memorii: "Faza de dinainte de război se caracterizează prin tendința spre purism,(...) ocolirea sistematică a neologismului până la înlocuirea lui prin perifrază". Obsesia principală a cărții lui Negoițescu este organicitatea devenirii criticului Lovinescu - totul trebuie demonstrat din aproape în aproape, cât mai aplicat pe text. Sunt urmărite cele mai mici variațiuni, importanța lor fiind demonstrată
O reeditare binevenită by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17296_a_18621]
-
încurajatoare diversificare a postmodernismului. În orice caz, optzeciștii nu mai pot fi priviți ca "o grupare literară omogenă" (121), dar nu pot fi ignorate "trăsăturile comune ale reprezentanților postmodernismului românesc" care ar fi: revolta împotriva formelor preconstituite, refuzul convențiilor, deconstrucția sistematică a tiparelor genurilor, toate fiind "indiciile apariției unor noi formule textuale" (104). Postmodernismul, văzut ca o "sinteză barocă între realism și modernism" (111), nu a făcut încă "pasul hotărâtor înspre suspendarea granițelor între cultura de masă și cultura elitei" (113
O critică postmodernă despre postmodernitate by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17331_a_18656]
-
rămîne de studiat - vast teritoriu a cărui explorare s-ar putea să rămînă în sarcina generațiilor viitoare. Notez, în treacăt, că o cercetatoare din Franța a publicat de curînd o voluminoasă carte în care, pe bază de documente de arhivă sistematic și minuțiuos analizate, ajunge la concluzia că fenomenul colaboraționismului scriitorilor francezi în anii ocupației germane a fost în mod determinant influențat de patimile literare, de veleități, de jocuri de interese etc., înclinațiile și sensibilitațile politico-ideologice avînd un rol secundar! Cauza
Fără ieșire?! by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/17314_a_18639]
-
țară, refuză categoric. Îi scria prezidentului Academiei: "Vă mulțumesc pentru invitația pe care mi-o faceți din partea Prezidiului Academiei de a vizita țara. Îngăduiți-mi să vă mărturisesc, cu toată sinceritatea, principalul motiv pentru care nu o pot accepta: ignorarea sistematică a scrierilor mele literare, istorice și filosofice în România. În România, dimpotrivă, scrierile mele, vechi și noi, sînt trecute sub tăcere. O dată la doi, trei ani, apar mici articole, de obicei în revistele din provincie. Știu că această ignorare sistematică
Din epistolarul Mircea Eliade by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17317_a_18642]
-
sistematică a scrierilor mele literare, istorice și filosofice în România. În România, dimpotrivă, scrierile mele, vechi și noi, sînt trecute sub tăcere. O dată la doi, trei ani, apar mici articole, de obicei în revistele din provincie. Știu că această ignorare sistematică nu se datorește lipsei de interes a criticilor față de lucrările mele. Mi-au parvenit mai multe studii critice, semnate de autori notabili, care n-au putut vedea lumina tiparului". Și carantina aceasta stupidă a durat ani mulți. De-abia în
Din epistolarul Mircea Eliade by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17317_a_18642]
-
ființei rebele care se complace în nocturna-i decădere, se dispensează ostentativ de transcendență. E un revers exact al luminozității și pietății, un dezechilibru, bine calculat stilistic, al lumii diurne a binelui, frumosului și adevărului. Luciferismul o pune în chestiune sistematic. Expresivitatea unor atari stihuri constă în simetria desăvîrșită, realizată cu o mare acuratețe tehnică, a setului de valori negative în raport cu valorile pozitive: "Scrisul agonic este scrisul unui om/ în chiar noaptea lui/ în chiar noaptea vieții lui/ cu mîna lui
O energie neagră by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17329_a_18654]
-
datoreaza fugii filosofului de literar-cultural și afundarea în sistem, speculația sistemică opunîndu-se filosofului scriitor. Așadar, încă o dată, actele despărțirii spectaculoase de Noica (mai ales în cazul d-lui Al. Paleologu) pledează cauza filosofiei că arta, respingînd aplecarea spre filosofia speculativa sistematică de care s-a făcut "vinovat" Noica. De fapt, crede dl. Mircea Flonta, filosofia că speculație ultima și filosofia că reflecție liberă sînt ipostaze ale aceleiași culturi filosofice, încadrate în tradiția culturii umaniste. Dintr-o altfel de perspectivă, cam aceeași
O pasionantă carte de filosofie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17950_a_19275]
-
să lucreze exclusiv în domeniul privat - așa cum au făcut-o, de altfel, întotdeauna: în gospodăriile particulare de partid, în rețelele închise de spitale, în conturile particulare în bănci străine. Ar fi singura formă acceptabilă în care și-ar răscumpără crimă sistematică și, din nefericire, greu de șters, împotriva propriului popor. Abia atunci cand din truda lor, din slalomul printre legile economice represive, din supraviețuirea în urmă hărțuielilor idioate ale unor funcționari tembeli vor beneficia și amarații de care și-au bătut joc
Spatiul mioritic si spatiul Schengen by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17979_a_19304]
-
distih; în această interpretare, încălcarea persistă, dar e mai puțin gravă, căci apare în poziția cezurii mediale. Textului citat i se pot adăuga desigur și alte exemple: cele pe care le voi invocă în continuare nu reprezintă rezultatul unei investigații sistematice, deci e foarte posibil să lipsească unele cazuri semnificative; cele prezente ajung însă pentru a dovedi cel putin vitalitatea procedeului. Un poet la care se găsesc toate jocurile formale posibile e Șerban Foartă. În volumul sau Areal (București, Cartea Românească
Ingambament extrem by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17987_a_19312]
-
nume și persoane, cu implicațiile lor istorice, sociologice și psihologice - pot deveni un subiect de investigație de-a dreptul fascinant. Studiul Domniței Tomescu nu e o carte de popularizare: are o miză lingvistică foarte serioasă, oferind prima descriere completă și sistematică a comportamentului morfologic al numelor proprii românești. Prezentarea strict gramaticala, clară și riguroasă, fixează punctele de reper indispensabile pentru a vorbi despre statutul special pe care il au în limba numele proprii. Autoarea a ales drept categorii onomastice reprezentative - care
Numele proprii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18024_a_19349]
-
fabuloase (și nu chiar de "carton", precum se spune: cartonul e doar ce "suprabugetarii" lasă în urma lor atunci când se întâmplă că broască umflată a venalității să pleznească - dar acestea sunt excepțiile demagogice care confirmă tristă regulă) au apărut prin jaf sistematic, prin complicitate mafiotică și prin furt calificat - ba chiar supercalificat! Ce fericiți am fi să vedem măcar un inginer cu inițiativa, măcar un investitor inspirat care să-și contruiască bunăstarea folosind metodele pieței libere, si nu sorbind cu paiul, că
Dulce ca Armani e molozul patriei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/18020_a_19345]