610 matches
-
le vom menționa sintetic în continuare: a) Tulburări psihice, caracterizate în primul rând prin obișnuință și dependență, acestea fiind reprezentate de următoarele: - tulburări psihice acute: beția acută simplă, beția patologică, psihozele acute sau subacute (delirium tremens); - formele psihotice prelungite: delirul sistematizat, psihoza halucinatorie, halucinoza cronică, tulburările depresiv-melancoliforme; - formele demențiale, caracterizate printr-o degradare progresivă și globală a personalității (funcțiile cognitive în principal); - encefalopatiile alcoolice, datorate unor atingeri lezionale grave ale encefalului, cu caracter ireversibil: encefalopatia Gayet-Wernicke, sindromul Korsakow, sindromul Marchiafava-Bignami. b
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
datorate unor cauze externe care acționează asupra sistemului nervos (traumatisme, infecții, intoxicații, tumori cerebrale, tulburări metabolice sau endocrine) și psihoze endogene datorate unor factori constituționali, unei predispoziții interne, probabil genetice (psihozele afective psihozele din grupa schizofreniei, psihozele schizo-afective, delirurile cronice sistematizate simple sau halucinatorii). Psihozele constituie cea mai complexă formă de manifestare psihopatologică, afectând personalitatea individului în totalitatea ei. Prin natura și gravitatea sa, psihoza ne apare ca o fatalitate, ca un destin patologic al omului. Ea conferă persoanei o anumită
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
logoree, asociații ideative superficiale, asonanță, putând ajunge la o stare de incoerență și acte de violență. b) Mania cronică delirantă, care asociază la tabloul clinic al precedentei idei delirante, de regulă difuze, nesistematizate, dar, în unele cazuri, și un delir sistematizat tematic ce poate aminti de dezvoltările paranoice. Psihoza maniaco-depresivă PMD, împreună cu demența precoce (schizofrenia), a fost printre primele entități clinico-nosologice, izolate de E. Kraepelin în clasificarea bolilor psihice făcută de acesta. PMD este o psihoză endogenă, de tip bipolar, caracterizată
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
o structură de tip pozitiv (trăirea delirantă). Vom analiza în continuare aceste aspecte psihopatologice legate de grupa psihozelor endogene delirante. Cadru nosologic complex și de un mare polimorfism, așa cum spuneam, el cuprinde următoarele aspecte: a) grupa schizofreniilor, b) grupa delirurilor sistematizate cronice, c) psihozele endogene atipice. Schizofrenia E. Bleuler (1911) care a sistematizat și descris schizofrenia dă acestei psihoze endogene următoarea definiție: „Prin termenul de demență precoce sau schizofrenie este desemnat grupul de psihoze a căror evoluție clinică este uneori cronică
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
al psihozei schizofrenice, descrie 22 de forme clinice, grupate în două clase principale: I) Schizofreniile nesistematice în care sunt cuprinse următoarele forme clinice: 1) schizofrenia afectivă, 2) schizofazia, 3) catatonia periodică. II) Schizofreniile sistematice care cuprind următoarele forme: 1) schizofreniile sistematizate simplu: a) formele catatonice: - parachinetică, - manieristă, - proschinetică, - negativistă, - cu impuls spre vorbire. b) Formele hebefrenice: - prostească, - bizară, - plată, - autistă. c) Formele paranoide: - parafrenia ipohondriacă, - parafrenia fonemică, - parafrenia incoerentă, - parafrenia fantastică, - parafrenia confabulatorie, - parafrenia expansivă. 2) Schizofreniile sistematizate combinat: a) catatoniile
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
forme: 1) schizofreniile sistematizate simplu: a) formele catatonice: - parachinetică, - manieristă, - proschinetică, - negativistă, - cu impuls spre vorbire. b) Formele hebefrenice: - prostească, - bizară, - plată, - autistă. c) Formele paranoide: - parafrenia ipohondriacă, - parafrenia fonemică, - parafrenia incoerentă, - parafrenia fantastică, - parafrenia confabulatorie, - parafrenia expansivă. 2) Schizofreniile sistematizate combinat: a) catatoniile sistematizate combinat, b) hebefreniile sistematizate combinat, c) parafreniile sistematizate combinat. Deși este cea mai amănunțită formă de clasificare a schizofreniei, cea propusă de K. Leonhard, este destul de greoaie și dificil de manipulat, motiv pentru care este puțin
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
simplu: a) formele catatonice: - parachinetică, - manieristă, - proschinetică, - negativistă, - cu impuls spre vorbire. b) Formele hebefrenice: - prostească, - bizară, - plată, - autistă. c) Formele paranoide: - parafrenia ipohondriacă, - parafrenia fonemică, - parafrenia incoerentă, - parafrenia fantastică, - parafrenia confabulatorie, - parafrenia expansivă. 2) Schizofreniile sistematizate combinat: a) catatoniile sistematizate combinat, b) hebefreniile sistematizate combinat, c) parafreniile sistematizate combinat. Deși este cea mai amănunțită formă de clasificare a schizofreniei, cea propusă de K. Leonhard, este destul de greoaie și dificil de manipulat, motiv pentru care este puțin utilizată. Ea reprezintă mai
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
parachinetică, - manieristă, - proschinetică, - negativistă, - cu impuls spre vorbire. b) Formele hebefrenice: - prostească, - bizară, - plată, - autistă. c) Formele paranoide: - parafrenia ipohondriacă, - parafrenia fonemică, - parafrenia incoerentă, - parafrenia fantastică, - parafrenia confabulatorie, - parafrenia expansivă. 2) Schizofreniile sistematizate combinat: a) catatoniile sistematizate combinat, b) hebefreniile sistematizate combinat, c) parafreniile sistematizate combinat. Deși este cea mai amănunțită formă de clasificare a schizofreniei, cea propusă de K. Leonhard, este destul de greoaie și dificil de manipulat, motiv pentru care este puțin utilizată. Ea reprezintă mai mult un model analitic
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
cu impuls spre vorbire. b) Formele hebefrenice: - prostească, - bizară, - plată, - autistă. c) Formele paranoide: - parafrenia ipohondriacă, - parafrenia fonemică, - parafrenia incoerentă, - parafrenia fantastică, - parafrenia confabulatorie, - parafrenia expansivă. 2) Schizofreniile sistematizate combinat: a) catatoniile sistematizate combinat, b) hebefreniile sistematizate combinat, c) parafreniile sistematizate combinat. Deși este cea mai amănunțită formă de clasificare a schizofreniei, cea propusă de K. Leonhard, este destul de greoaie și dificil de manipulat, motiv pentru care este puțin utilizată. Ea reprezintă mai mult un model analitic de clasificare a formelor
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
dezorganizat este forma clinică în care se notează următoarele tulburări: incoerența, relaxarea marcată a asociațiilor, comportamentul evident dezorganizat, afectul plat sau flagrant inadecvat. 3) Tipul paranoia se caracterizează prin prezența halucinațiilor auditive și a ideilor delirante asociate acestora, cu caracter sistematizat sau nesistematizat. 4) Tipul nediferențiat este acela în care simptomele psihotice predominante sunt următoarele; idei delirante, halucinații, incoerență, comportament flagrant dezorganizat. 5) Tipul rezidual se caracterizează prin obtuzia emoțională, retragerea socială, comportament de tip excentric, gândire ilogică, uneori prezența ideilor
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
schizofrenie care să aibă un caracter cât mai cuprinzător atât teoretic, cât și practic. În sensul acesta se descriu următoarele nouă forme de schizofrenie: 1) Schizofrenia paranoidă al cărui tablou clinico-psihiatric este caracterizat prin prezența unui sindrom delirant-halucinator destul de bine sistematizat tematic; prezența sindromului de automatism mintal Kandiriski-Clérambault și bizarerii. 2) Schizofrenia catatonică se caracterizează prin următoarele manifestări psihopatologice: - tulburări din seria sindromului catatonic (agitație, stupoare, imobilitate, negativism, sterotipii, perseverare), - autism, - idei delirante ipohondriace, - sărăcire afectivă. 3) Schizofrenia hebefrenică prezintă următoarele
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
parte și de alta, afecțiunile organice cerebrale și factorii psihogeni. Între aceștia se interpun formele clinice, descrise de noi anterior, ca grupe nosologice ale psihiatriei și psihopatologiei clinice (vezi schema din pagina 335???). 29. PSIHOZELE ENDOGENE IV (Psihozele delirante cronice sistematizate, simple sau halucinatorii) Cadrul psihopatologic general Psihozele delirante cronice cu caracter sistematizat, simple sau halucinatorii, completează sfera psihozelor endogene. Caracteristica lor psihopatologică esențială este gândirea delirantă, la care se pot asocia, sau pot lipsi, halucinațiile. Ori de câte ori apare o eroare în
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
se interpun formele clinice, descrise de noi anterior, ca grupe nosologice ale psihiatriei și psihopatologiei clinice (vezi schema din pagina 335???). 29. PSIHOZELE ENDOGENE IV (Psihozele delirante cronice sistematizate, simple sau halucinatorii) Cadrul psihopatologic general Psihozele delirante cronice cu caracter sistematizat, simple sau halucinatorii, completează sfera psihozelor endogene. Caracteristica lor psihopatologică esențială este gândirea delirantă, la care se pot asocia, sau pot lipsi, halucinațiile. Ori de câte ori apare o eroare în percepții și judecată, spiritul emite idei false. Ideile false devin idei delirante
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
ideile și temele delirante; stările și experiențele delirante. Să le urmărim în continuare. Ideile și temele delirante pot avea o tematică unică sau multiplă. Ideile delirante polimorfe sunt caracterizate prin faptul că au o tematică multiplă și disparată. Ideile delirante sistematizate prezintă o tematică unică, precisă și sunt bine organizate. Temele ideilor delirante pot fi sintetizate în trei grupe principale: Idei de persecuție, de prejudiciu moral, social, profesional, influență corporală sau psihică, idei de relație. Idei de satisfacție și grandoare (megalomanie
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
greu de explicat a personalității bolnavului; concepțiile organogenetice, biologice și dinamice (ca în cazul „automatismului mintal”) când delirul este considerat ca o producție parazitară a unor factori afectivo-perceptivi. Ne vom ocupa în continuare de problema clasificării psihopatologice a delirurilor cronice sistematizate. Clasificarea delirurilor Orice clasificare a delirurilor se lovește de concepțiile psihopatologice ale autorilor respectivi. Din aceste considerente există mai multe puncte de vedere în această direcție. De regulă, în ceea ce privește clasificarea delirurilor se au în vedere două aspecte principale. Pe de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
urmează: Grupa de pereche logic-paralogic se referă la faptul că două elemente de judecată exprimate, corespund unei gândiri logice sau nu. În grupa organizat-neorganizat se urmărește a se constata cât de mult este delirul cuprins într-o construcție de tip sistematizat sau nesistematizat. Ultima grupă a delirurilor se referă la raporturile cu lumea, în cazul delirului sistematizat, lumea reală este „reinterpretată”, în sensul problematicii „persecutat-persecutor”, denumite de Heinrich „comunicări encletice ale mediului înconjurător”. În forma „juxtă” este vorba de învecinarea lumii
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
unei gândiri logice sau nu. În grupa organizat-neorganizat se urmărește a se constata cât de mult este delirul cuprins într-o construcție de tip sistematizat sau nesistematizat. Ultima grupă a delirurilor se referă la raporturile cu lumea, în cazul delirului sistematizat, lumea reală este „reinterpretată”, în sensul problematicii „persecutat-persecutor”, denumite de Heinrich „comunicări encletice ale mediului înconjurător”. În forma „juxtă” este vorba de învecinarea lumii reale cu universul delirant al bolnavului, în cazul delirului autist orice contact cu lumea realității externe
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
le realizeze. Vom analiza în continuare marile tipuri nosologice de psihoze endogene delirante, simple sau halucinatorii, cu evoluție cronică, ce nu produc alterări profunde ale personalității cum este cazul psihozelor din grupa schizofreniei. În categoria psihozelor endogene delirante de tip sistematizat, cronice, sunt incluse următoarele: paranoia sau delirul sistematizat cronic, nehalucinator; parafreniile sau psihozele delirant-halucinatorii cronice; deliranții pasionali, la care delirul simplu, sau halucinator, este bine sistematizat din punct de vedere tematic și în final, psihozele endogene atipice. Aceste tulburări reprezintă
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
nosologice de psihoze endogene delirante, simple sau halucinatorii, cu evoluție cronică, ce nu produc alterări profunde ale personalității cum este cazul psihozelor din grupa schizofreniei. În categoria psihozelor endogene delirante de tip sistematizat, cronice, sunt incluse următoarele: paranoia sau delirul sistematizat cronic, nehalucinator; parafreniile sau psihozele delirant-halucinatorii cronice; deliranții pasionali, la care delirul simplu, sau halucinator, este bine sistematizat din punct de vedere tematic și în final, psihozele endogene atipice. Aceste tulburări reprezintă o categorie nosologică importantă și extrem de interesantă pentru
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de o mare varietate și complexitate a tulburărilor psihice, și posibilitatea de a „vedea” și de a „înțelege” persoana umană din punct de vedere psihologic, într-o dublă perspectivă: antropologică și ontologică. Paranoia Caracteristici psihopatologice Paranoia este un delir cronic sistematizat, de regulă monotematic, care domină gândirea, acțiunile, comportamentul și personalitatea individului, cu o aparență formal-constructivă logică a judecății. Acest delir nu duce la alterarea personalității bolnavului. Din punct de vedere psihopatologic se descriu două forme principale: paranoia primară, cu un
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
regulă monotematic, care domină gândirea, acțiunile, comportamentul și personalitatea individului, cu o aparență formal-constructivă logică a judecății. Acest delir nu duce la alterarea personalității bolnavului. Din punct de vedere psihopatologic se descriu două forme principale: paranoia primară, cu un delir sistematizat, dar fără o slăbire intelectuală a bolnavului, caracterizată prin existența unor „idei fixe”; paranoia secundară, acută sau cu evoluție periodică, având o tematică delirantă, de regulă indusă. Majoritatea autorilor sunt de acord în a recunoaște că paranoia se dezvoltă pe
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
a formulării judecăților. Acest aspect împiedică individul de a avea o concepție exactă atât despre lumea externă, cât și despre sine însuși. Această psihorigiditate a gândirii face ca în sfera conștiinței bolnavului să aibă acces numai noțiuni parțial selecționate și sistematizate, trunchiate și incomplete. Paranoicul se înșală asupra lui însuși și asupra lumii externe. El „se vede pe sine” mai frumos, mai bun decât este în realitate, iar lumea „o vede” mai urâtă și mai rea decât este de fapt. Inadaptabilitatea
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
intervalul interparoxistic. Marea ipohondrie este forma în care ideea ipohondriacă se precizează, se sistematizează, neputând fi combătută cu nici un fel de argumente, dar neatingând gradul de absurditate al delirului. Ipohondria delirantă are caracter de absurditate. Ea este o convingere fermă, sistematizată, care nu poate fi schimbată. Este un delir ipohondriac net și definitiv. Ipohondriacul interpretativ și revendicativ este o formă accentuată a precedentei. Activ în a-și cultiva preocupările delirante în relație cu „boala” sa, cu numeroasele sale boli de care
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
care sunt asociate prezența halucinațiilor. Parafrenia fantastică este forma clinică ce cuprinde idei delirante extravagante, incoerente, la care se asociază multiple halucinații. Referindu-se la psihozele delirante cronice, Ch. Nodet distinge trei aspecte psihopatologice principale: Delirurile cu structură paranoiacă bine sistematizate tematic, coerente, fără slăbirea notabilă a personalității bolnavului. Delirurile cu structură paranoidă, incoerente, halucinatorii, asociate cu o alterare profundă a personalității bolnavului. Delirurile cu structură parafrenică, cu o tematică delirantă bine sistematizată, asociată cu halucinații; adaptarea bolnavului la realitate este
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
aspecte psihopatologice principale: Delirurile cu structură paranoiacă bine sistematizate tematic, coerente, fără slăbirea notabilă a personalității bolnavului. Delirurile cu structură paranoidă, incoerente, halucinatorii, asociate cu o alterare profundă a personalității bolnavului. Delirurile cu structură parafrenică, cu o tematică delirantă bine sistematizată, asociată cu halucinații; adaptarea bolnavului la realitate este bună și nu se însoțește de deteriorarea personalității sale. Din punct de vedere clinico-psihiatric, Ch. Nodet distinge următoarele tipuri de parafrenii: Parafrenia schizofrenică în care delirul se exprimă printr-un tip de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]