1,909 matches
-
și respectiv a contractilității (efect inotrop pozitiv, adică o curbă amplificată a presiunii maxime izovolumice). Determinarea presiunii telediastolice la om poate fi utilă în cadrul explorării insuficienței cardiace. 12.4.3. Pompa ventriculară stângă: debitul cardiac și factorii săi determinanți (volumul sistolic și frecvența) Ventriculul stâng expulzează în aortă 70-90 ml de sânge cu fiecare sistolă (volum-bătaie, volum sistolic, debit sistolic, 65% din volumul ventricular telediastolic). Acest volum înmulțit cu frecvența cardiacă reprezintă debitul cardiac (~5,5 l/min). Debitul cardiac poate
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
telediastolice la om poate fi utilă în cadrul explorării insuficienței cardiace. 12.4.3. Pompa ventriculară stângă: debitul cardiac și factorii săi determinanți (volumul sistolic și frecvența) Ventriculul stâng expulzează în aortă 70-90 ml de sânge cu fiecare sistolă (volum-bătaie, volum sistolic, debit sistolic, 65% din volumul ventricular telediastolic). Acest volum înmulțit cu frecvența cardiacă reprezintă debitul cardiac (~5,5 l/min). Debitul cardiac poate fi evaluat ca raport între consumul de oxigen al organismului și diferența arterio-venoasă a concentrației de oxigen
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
om poate fi utilă în cadrul explorării insuficienței cardiace. 12.4.3. Pompa ventriculară stângă: debitul cardiac și factorii săi determinanți (volumul sistolic și frecvența) Ventriculul stâng expulzează în aortă 70-90 ml de sânge cu fiecare sistolă (volum-bătaie, volum sistolic, debit sistolic, 65% din volumul ventricular telediastolic). Acest volum înmulțit cu frecvența cardiacă reprezintă debitul cardiac (~5,5 l/min). Debitul cardiac poate fi evaluat ca raport între consumul de oxigen al organismului și diferența arterio-venoasă a concentrației de oxigen (pornind de la
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
metoda diluției indicatorului. Se numește index cardiac raportul dintre debitul cardiac și suprafața corporală (sau masa corporală). In mod evident debitul cardiac este determinat de factorii care influențează frecvența cardiacă (mai ales raportul dintre influența simpatică și parasimpatică) și volumul sistolic (reglare homometrică prin modificări de contractilitate sub control nervos și umoral și reglare heterometrică de către pre-sarcină și post sarcină). Numeroase condiții fiziologice pot determina mari creșteri ale debitului cardiac: postprandial (30%), emoții (50-100%), efort (până la 700%), temperatură crescută a mediului
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
efort (până la 700%), temperatură crescută a mediului, sarcină. Influența frecvenței cardiace asupra debitului cardiac este un fenomen complex. Proporționalitatea este valabilă numai la prima vedere, deoarece relația menționată se bazează pe presupunerea că cele două variabile, frecvența cardiacă și debitul sistolic, sunt independente. In realitate frecvența cardiacă are o influență asupra volumului sistolic, după cum urmează. In condiții de pacemaker artificial debitul cardiac are valori maxime pentru frecvențe între 100 și 150 bătăi pe minut, iar în condiții de stimulare simpatică maximul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
debitului cardiac este un fenomen complex. Proporționalitatea este valabilă numai la prima vedere, deoarece relația menționată se bazează pe presupunerea că cele două variabile, frecvența cardiacă și debitul sistolic, sunt independente. In realitate frecvența cardiacă are o influență asupra volumului sistolic, după cum urmează. In condiții de pacemaker artificial debitul cardiac are valori maxime pentru frecvențe între 100 și 150 bătăi pe minut, iar în condiții de stimulare simpatică maximul de debit se înregistrează la frecvențe de 120170/min. In ambele cazuri
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
în condiții de stimulare simpatică maximul de debit se înregistrează la frecvențe de 120170/min. In ambele cazuri debitul cardiac înregistrează o scădere la frecvențe mai mari, deoarece scurtarea diastolei ajunge să afecteze umplerea ventriculară, cu scăderea consecutivă a debitului sistolic. In cazul stimulării simpatice intervalul de frecvență la care debitul este maxim se găsește la frecvențe ceva mai mari decât în caz de stimulare electrică artificială datorită efectului inotrop pozitiv și a scurtării mai puțin pronunțate a diastolei, în condițiile
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
scurtării potențialului de acțiune prin efect simpatic). Controlul debitului cardiac în efort este integrat și deosebit de complex. Mecanismul central este creșterea activității simpatice, iar la subiecții obișnuiți efectul pozitiv cronotrop apare ca dominant, cu o relativ mică creștere a debitului sistolic. Contribuie și legea fundamentală a inimii, fapt clar demonstrat la pacienți cu transplant cardiac, unde creșterea debitului cardiac în efort nu poate fi asigurată prin mecanism nervos, dar ea există, deși mai lentă și mai puțin amplă. La persoane cu
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
cu transplant cardiac, unde creșterea debitului cardiac în efort nu poate fi asigurată prin mecanism nervos, dar ea există, deși mai lentă și mai puțin amplă. La persoane cu antrenament fizic efectul se suprapune pe valori bazale crescute pentru volumul sistolic și telediastolic și scăzute pentru frecvența cardiacă, fapt ce asigură o creștere mai eficientă a debitului cardiac la aceeași modificare relativă a frecvenței. Lucrul mecanic extern al cordului poate fi cuantificat ca produs integrat presiune-volum, care reprezintă de fapt aria
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
presiunea arterială, adică presiunea sângelui în arterele circulației sistemice. Pomparea ritmică determină variații ale presiunii arteriale conform cu fazele ciclului cardiac (fig. 40), astfel că apare un puls presional determinat de expulzia sângelui în aortă în timpul sistolei. Diferența dintre valoarea maximă (sistolică, Ps) de ~120 mm Hg și valoarea minimă (diastolică, Pd) de ~80 mm Hg este presiunea pulsului (diferențială), de ~40 mm Hg. Presiunea arterială medie este mai apropiată de valorile diastolice ~ ()/3~100 mm Hg, deoarece pe parcursul ciclului cardiac valoarea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
tot datorită ejecției ventriculare ritmice, dar se propagă în masa sanguină, cu o viteza de 0,5 m/s. Zgomotele Korotkof sunt produse la trecerea sângelui prin segmentul arterial comprimat cu manșeta pneumatică. In cazul metodei ascultatorii presiunea arterială maximă (sistolică) corespunde primelor zgomote detectate, iar cea minimă (diastolică) corespunde scăderii bruște a amplitudinii acestora (ambele sunt decelate în cursul scăderii treptate a presiunii externe aplicate). Prin metoda palpatorie se determină în mod similar presiunea maximă, corespunzătoare reapariției pulsului arterial (distal
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
debitul sanguin sunt în strictă interdependență; (). Astfel, presiunea arterială este condiționată de factori cardiaci (debitul cardiac), vasculari (rezistență periferică, distensibilitate) și sanguini (volemie, vâscozitate). Așa cum am văzut anterior, debitul cardiac este la rândul lui condiționat de frecvența cardiacă și debitul sistolic, iar acesta depinde de forța de contracție ventriculară, adică de contractilitatea miocardică, presarcină (volum telediastolic) și postsarcină (rezistența periferică). 13.2. Controlul nervos al presiunii arteriale Prin mecanisme nervoase reflexe este asigurată ajustarea rapidă a factorilor ce influențează presiunea arterială
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
de evidențiere a reflexului baroceptor este un scurt expir forțat cu glota închisă (manevra Valsalva). Rezultatul este o creștere a presiunii arteriale prin simpla adăugare a presiunii toracice crescute, cu restabilire imediată, datorată returului venos scăzut ce determină reducerea volumului sistolic. Scăderea presiunii pulsului activează reflexul baroreceptor. La deschiderea glotei se restabiliește presiunea toracică normală și debitul cardiac, dar de data aceasta împotriva unei rezistențe periferice crescute; ca urmare presiunea arterială crescută scade activitatea baroreceptorilor, conducând la bradicardie și vasodilatație, tocmai
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
analiză critică în funcție de rezultatul cercetărilor din domeniu. Nu orice creștere a presiunii arteriale peste valorile normale constituie hipertensiune arterială. In esență se poate considera că hipertensiunea arterială reprezintă prezența pe termen lung a unor valori presionale de peste 135 mm Hg sistolic și 90 mm Hg diastolic. Se poate considera că hipertensiunea arterială nu este o boală în sine, ci o condiție patologică ce evoluează spre complicații grave, însoțite de speranță de viață scăzută, dintre care menționăm insuficiența cardiacă, cardiopatia ischemică și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
favorizează circulația venoasă deasupra nivelului cordului și are efect invers pentru zonele inferioare. Refluxul sângelui spre capilare este prevenit de valve. Gradul general de umplere a patului vascular (volemia) și întoarcerea venoasă determină gradul de umplere ventriculară și astfel debitul sistolic (legea Frank-Starling). Complianța mare a venelor permite acumularea sângelui în acest sector (normal 60-70 % din volemie) fără mari creșteri de presiune. Rezistența la curgere în sectorul venos este mult mai mică decât în cel arterial, dar suficientă pentru a determina
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
valori ce permit corelația funcțională dintre ventilația alveolară și perfuzia cu sânge a patului capilar pulmonar. Presiunile din vasele sanguine pulmonare Presiunile sunt foarte mici în circulația pulmonară. Presiunea medie în artera pulmonară este de aproximativ 15 mm Hg; presiunile sistolice și diastolice sunt de 25 mm Hg și respectiv, 8 mm Hg (fig. 80). Pentru menținerea unei presiuni scăzute arteră pulmonară și ramurilor sale au pereți foarte subțiri, ce conțin relativ puțin Fig. 80. Regimul presional (mm Hg) în circulația
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
cantitatea de hemoglobină din sânge (Ionescu, 1968). Volumul și greutatea miocardului cresc, mai ales cordul stâng. Suprafața de secțiune a fibrelor miocardice sporește și, în consecință, crește și amplitudinea contracției. Arterele și venele mari ating aproape dimensiunile de la adult. Volumul sistolic crește, ajungând, în jurul vârstei de 18 ani, aproape valorile de la adult (75 ml la băieți și 55ml la fete la 18 ani). Debitul cardiac sporește asemănător (4,7 litri/minut la băieți la 19 ani și 3,7 litri/minut
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
durată, volum) și cu gradul de antrenament al sportivului (Nenciu, 2005). Ele se manifestă asupra următorilor indicatori: 1. Debitul cardiac - este cantitatea de sânge pe care inima o aruncă în circulație în timp de un minut (minut volum cardiac). Debitul sistolic (numit și debit-bătaie sau volum bătaie) este cantitatea de sânge pompată de inimă la o singură contracție. Debitul sistolic (volumul sistolic) reprezintă cantitatea de sânge expulzată în aortă și în artera pulmonară printr-o sistolă ventriculară. În repaus volumul sistolic
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
cardiac - este cantitatea de sânge pe care inima o aruncă în circulație în timp de un minut (minut volum cardiac). Debitul sistolic (numit și debit-bătaie sau volum bătaie) este cantitatea de sânge pompată de inimă la o singură contracție. Debitul sistolic (volumul sistolic) reprezintă cantitatea de sânge expulzată în aortă și în artera pulmonară printr-o sistolă ventriculară. În repaus volumul sistolic nu diferă la sportivi față de persoanele neantrenate (Mercea M.K., Zamora E., 2003). Debitul cardiac variază în funcție de sex, fiind cu
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
cantitatea de sânge pe care inima o aruncă în circulație în timp de un minut (minut volum cardiac). Debitul sistolic (numit și debit-bătaie sau volum bătaie) este cantitatea de sânge pompată de inimă la o singură contracție. Debitul sistolic (volumul sistolic) reprezintă cantitatea de sânge expulzată în aortă și în artera pulmonară printr-o sistolă ventriculară. În repaus volumul sistolic nu diferă la sportivi față de persoanele neantrenate (Mercea M.K., Zamora E., 2003). Debitul cardiac variază în funcție de sex, fiind cu 10% mai
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
sistolic (numit și debit-bătaie sau volum bătaie) este cantitatea de sânge pompată de inimă la o singură contracție. Debitul sistolic (volumul sistolic) reprezintă cantitatea de sânge expulzată în aortă și în artera pulmonară printr-o sistolă ventriculară. În repaus volumul sistolic nu diferă la sportivi față de persoanele neantrenate (Mercea M.K., Zamora E., 2003). Debitul cardiac variază în funcție de sex, fiind cu 10% mai mic la femei. Se cunosc variații ale debitului cardiac în funcție de vârstă: debitul cardiac atinge valoarea maximă de 4 l
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
de 6 litri pe minut, Ekblom (citat de Apostol,1998) găsește valori de 40 - 42 litri pe minut ale debitului cardiac. Evoluția debitului cardiac în efort depinde deci, de evoluția celor doi factori determinanți ai săi: frecvența cardiacă și debitul sistolic. Acesta se face diferit la antrenați și la neantrenați. La neantrenați crește mult frecvența cardiacă, pe când la antrenați crește mai mult debitul sistolic, frecvența inimii fiind mai scăzută (Apostol,1998). 2. Frecvența cardiacă - este egală cu numărul de revoluții cardiace
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
cardiac în efort depinde deci, de evoluția celor doi factori determinanți ai săi: frecvența cardiacă și debitul sistolic. Acesta se face diferit la antrenați și la neantrenați. La neantrenați crește mult frecvența cardiacă, pe când la antrenați crește mai mult debitul sistolic, frecvența inimii fiind mai scăzută (Apostol,1998). 2. Frecvența cardiacă - este egală cu numărul de revoluții cardiace pe care inima le efectuează în timp de un minut (Zamora E., Mercea M.K., Zamora D. C.,1996). Frecvența cardiacă este mecanismul adaptativ
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
fapt, presiunea sângelui însemnă forța exercitată de masa sangvină pe unitatea de suprafață vasculară (Guyton,1996), sau exprimă presiunea sub care curge sângele în vasele arteriale. Este un parametru de homeostazie circulatorie cu mare semnificație funcțională (Apostol, 1998). Presiunea arterială sistolică este cea mai mare valoare a presiunii arteriale din cursul unui ciclu cardiac, ea depinzând de volumul, forța și viteza de ejecție a ventriculului stâng și de elasticitatea aortei. Presiunea arterială diastolică este cea mai mică valoare a presiunii arteriale
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
de elasticitatea aortei. Presiunea arterială diastolică este cea mai mică valoare a presiunii arteriale dintr-un ciclu cardiac, ea depinzând de rezistența periferică (care reflectă tonusul arteriolelor), vâscozitatea sângelui și starea funcțională a valvulelor semilunare aortice. Diferența dintre tensiunea arterială sistolică și cea diastolică se numește tensiune diferențială (Zamora E., Mercea M.K., Zamora D. C.,1996). Pentru a înțelege efectele influenței efortului, vom prezenta factorii determinanți ai presiunii arteriale. Q = debitul cardiac (este factorul predominant al creșterii tensiunii arteriale sistolice, mai
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]