331 matches
-
în caz contrar, eu mă afund și sunt dominat, înghițit de situație (K. Jaspers). K. Jasper consideră că existența persoanei în lume este dublă: ca subiect empiric, eu sunt în lume; ca existență posibilă în viața empirică, eu sunt în situația-limită. Se deschid în această privință trei posibilități pentru individ (K. Jaspers): viața mitică, o experiență de beție, de extaz, de tipul „a-fi-în-afara-lumii”; viața pozitivă, dată de imposibilitatea de „a-fi-în-tine”, care te împinge să găsești noutatea „în-lume”, ajungând în felul acesta
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
deschid în această privință trei posibilități pentru individ (K. Jaspers): viața mitică, o experiență de beție, de extaz, de tipul „a-fi-în-afara-lumii”; viața pozitivă, dată de imposibilitatea de „a-fi-în-tine”, care te împinge să găsești noutatea „în-lume”, ajungând în felul acesta la „situațiile-limită”; viața ca existență posibilă, care este o alternare între momentele de misticism și cele de pozitivism, reprezentând întoarcerea la ambiguitate. Important pentru relațiile pe care le au cu sănătatea mintală, „situațiile-limită” descrise de K. Jaspers rezumă modificări ale echilibrului psihic
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
să găsești noutatea „în-lume”, ajungând în felul acesta la „situațiile-limită”; viața ca existență posibilă, care este o alternare între momentele de misticism și cele de pozitivism, reprezentând întoarcerea la ambiguitate. Important pentru relațiile pe care le au cu sănătatea mintală, „situațiile-limită” descrise de K. Jaspers rezumă modificări ale echilibrului psihic și ale personalității în totalitatea sa, diferite de cele ale cadrelor clinico-psihiatrice. Dintr-un asemenea motiv, este necesară analiza acestor tipuri. 3. Psihoigiena situațiilor-limită Având în vedere raportul lor cu starea
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
pe care le au cu sănătatea mintală, „situațiile-limită” descrise de K. Jaspers rezumă modificări ale echilibrului psihic și ale personalității în totalitatea sa, diferite de cele ale cadrelor clinico-psihiatrice. Dintr-un asemenea motiv, este necesară analiza acestor tipuri. 3. Psihoigiena situațiilor-limită Având în vedere raportul lor cu starea de sănătate mintală și necesitatea rezolvării acestora, situațiile-limită constituie un obiectiv important pentru acțiunea de igienă mintală. Vom analiza pe rând fiecare dintre cele patru situații-limită descrise de K. Jaspers. Moartea, ca fapt
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
echilibrului psihic și ale personalității în totalitatea sa, diferite de cele ale cadrelor clinico-psihiatrice. Dintr-un asemenea motiv, este necesară analiza acestor tipuri. 3. Psihoigiena situațiilor-limită Având în vedere raportul lor cu starea de sănătate mintală și necesitatea rezolvării acestora, situațiile-limită constituie un obiectiv important pentru acțiunea de igienă mintală. Vom analiza pe rând fiecare dintre cele patru situații-limită descrise de K. Jaspers. Moartea, ca fapt obiectiv al vieții empirice, nu este o situație-limită. Moartea capătă această semnificație în două cazuri
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
este necesară analiza acestor tipuri. 3. Psihoigiena situațiilor-limită Având în vedere raportul lor cu starea de sănătate mintală și necesitatea rezolvării acestora, situațiile-limită constituie un obiectiv important pentru acțiunea de igienă mintală. Vom analiza pe rând fiecare dintre cele patru situații-limită descrise de K. Jaspers. Moartea, ca fapt obiectiv al vieții empirice, nu este o situație-limită. Moartea capătă această semnificație în două cazuri concret determinate: moartea mea și moartea aproapelui meu. Moartea aproapelui meu, a ființei celei mai iubite de care
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de sănătate mintală și necesitatea rezolvării acestora, situațiile-limită constituie un obiectiv important pentru acțiunea de igienă mintală. Vom analiza pe rând fiecare dintre cele patru situații-limită descrise de K. Jaspers. Moartea, ca fapt obiectiv al vieții empirice, nu este o situație-limită. Moartea capătă această semnificație în două cazuri concret determinate: moartea mea și moartea aproapelui meu. Moartea aproapelui meu, a ființei celei mai iubite de care eu mă simt cel mai legat și cu care sunt într-o permanentă comunicare, dă
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
neputință a comunicării. Ea este compensată prin nostalgie și doliu prelungit, patologic. Moartea mea are pentru mine un caracter obiectiv și decisiv, care mă apasă continuu. Eu nu pot face „experiența morții” decât o singură dată. Legat de moarte, ca situație-limită, se mai discută și următoarele aspecte: - situația morții aparente (R. Moody și E. Kübler-Ross); - angoasa, care însoțește orice idee sau act al morții, legată de perspectiva neantului; angoasa are două direcții de manifestare: angoasa de moarte și angoasa dată de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
moarte și angoasa dată de dorința de a continua viața și după moarte; - refugiul în moarte, cum este cazul suicidului, constituie de fapt o formă „marcată” sau „ocolită” a refuzului lumii și al vieții, legat de sau raportat la o „situație-limită” inacceptabilă, față de care individul nu găsește o altă „soluție”. Suferința poate fi legată de dureri fizice, morale, sufletești, de vârstă etc. Pentru K. Jaspers, „suferința este diminuarea vieții, o aneantizare, dincolo de care începe moartea”. M. Scheler remarcă mai multe forme
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
suferinței este fericirea. Dacă suferința este echivalentă cu eșecul, fericirea reprezintă împlinirea persoanei. A suferi înseamnă a fi nefericit. Suferința e cea care îmi revelează condiția mea de muritor, spune K. Jaspers. Lupta, ca și moartea și suferința, este o situație-limită independentă de voința mea, asupra căreia individul nu poate acționa (K. Jaspers). Ele sunt direct integrate existenței, făcând parte din aceasta. Individul nu poate face nimic împotriva lor. Lupta și culpabilitatea sunt situații-limită numai în măsura în care eu le produc prin activitatea
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
ca și moartea și suferința, este o situație-limită independentă de voința mea, asupra căreia individul nu poate acționa (K. Jaspers). Ele sunt direct integrate existenței, făcând parte din aceasta. Individul nu poate face nimic împotriva lor. Lupta și culpabilitatea sunt situații-limită numai în măsura în care eu le produc prin activitatea mea. Eu le pot evita, pentru că sunt cel care a contribuit ca acestea să se producă. În ceea ce privește formele luptei, K. Jaspers menționează următoarele: lupta pentru viață implică durata și are un caracter inconștient
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
este vinovat. Vinovăția lui este corelată cu pedeapsa și cu sentimentul tragic al vieții (M. de Unamuno). Formele prin care se compensează vinovăția sunt asceza, sacrificiul, martirajul și eroismul. Referindu-se la măsurile de psihoigienă care trebuie adoptate în cazul situațiilor-limită și al persoanelor-limită, E. Kübler-Ross pune câteva probleme: ce este fericirea? ce este speranța? ce este compasiunea?, acestea fiind legate de instituirea unor măsuri de psihoterapie de grup cu bolnavii incurabili, aflați în situația-limită de dinaintea propriei morți. Aceasta necesită două
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
psihoigienă care trebuie adoptate în cazul situațiilor-limită și al persoanelor-limită, E. Kübler-Ross pune câteva probleme: ce este fericirea? ce este speranța? ce este compasiunea?, acestea fiind legate de instituirea unor măsuri de psihoterapie de grup cu bolnavii incurabili, aflați în situația-limită de dinaintea propriei morți. Aceasta necesită două forme de psihoterapie: de susținere și de consolare. Ambele forme se regăsesc la Seneca și Boetius. Putem spune, deci, că unul dintre principiile pe care se construiește acțiunea de igienă mintală este morala. O
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
două forme de psihoterapie: de susținere și de consolare. Ambele forme se regăsesc la Seneca și Boetius. Putem spune, deci, că unul dintre principiile pe care se construiește acțiunea de igienă mintală este morala. O morală de susținere, consolatoare, în fața situațiilor-limită ale vieții. Capitolul 25 Stările de dezechilibru psiho-social 1. Aspecte generale Igiena mintală colectivă are ca obiectiv fixarea atenției asupra formelor socio-psihiatrice ale stării de sănătate mintală colectivă, prevenirea și combaterea acestora. Acest obiectiv de maximă importanță și permanentă actualitate
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de adaptare socială, tulburări afectiv-emoționale, interpretare pseudo-delirantă a evenimentelor ca forme de „pedeapsă divină pentru păcatele oamenilor” etc. Aceste forme de manifestare, ca de altfel și unele dintre cele descrise mai sus, reprezintă reacții de apărare-retragere din fața unor evenimente și situații-limită, închise, ale vieții, inacceptabile și nefirești. Aceste aspecte au o importanță majoră în evaluarea stării de sănătate mintală colectivă și interpretarea formelor de organizare și dezechilibru psihosocial pentru adoptarea unor strategii de acțiune de igienă mintală, așa cum vom arăta în
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
depărtează de media admisă a normalității. Deși, de regulă, au un caracter negativ, ele pot fi și abateri cu caracter pozitiv, în funcție de circumstanțele în care se află Eul individual. Prin aceasta, devianțele își pot găsi o formă de interpretare în raport cu situațiile-limită de viață, în sensul menționat de K. Jaspers, dar, raportate la Eul individual, ele sunt și expresia unei personalități-limită, despre care am vorbit. Pornind de la aceste elemente, vom lua în considerare structura și dinamica Eului individual. În sensul acesta, distingem
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
asupra aspectelor morale, culturale, religioase și sociale în legătură cu suicidul. El descrie situații istorice în care suicidul este mai frecvent întâlnit, având chiar caracterul unei epidemii psihice de masă. La fel, suicidul apare ca o „soluție” absurdă de ieșire dintr-o situație-limită sau legat de onoare (Tukidides, J. Starobinski, E.D. Dodds). Din punct de vedere medico-psihologic și medico-psihiatric, distingem două forme de suicid: suicidul endogen patologic și suicidul exogen reactiv. Trebuie făcută precizarea că, deși unii consideră suicidul patologic în totalitatea sa
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
numele de „sindrom presuicidar” (dispoziție tristă, descurajare, dezgust față de viață, inactivitate, izolare, idei de suicid). Suicidul nepatologic este, de regulă, suicidul exogen și el are un caracter reactiv la evenimentele vieții trăite, survenind în timpul unei reacții existențiale, legat de o situație-limită, inacceptabilă pentru individ, în care singura „cale de salvare” o reprezintă gestul suicidar. Suicidul nu semnifică în acest caz dorința de a muri, ci este gestul simbolic prin care individul „iese din situație”, depășind în acest fel o realitate inacceptabilă
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
încredere, care deschide mari posibilități succesului terapeutic. Suferința somatică nu trebuie privită în mod unilateral. Ea este o suferință generală a persoanei umane, care se reflectă în sfera conștiinței acesteia, ca o problematică existențială. Orice boală este, ca suferință, o „situație-limită” în sensul descris de K. Jaspers. Dar, în același timp, orice bolnav, ca om aflat în suferință, devine el însuși o „persoană-limită”. Din acest motiv, boala trebuie înțeleasă ca o „limită ontologică”, ca o alterare a modului de desfășurare normală
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
și forma „activ-reactivă” sunt modalități de manifestare a nevrozei de instituționalizare. Ele apar ca o consecință a „conflictelor de adaptare/comunicare” ale persoanelor instituționalizate cu „rigorile” instituției în care se află. Ele nu sunt boli psihice, în sens clinico-psihiatric, ci „situații-limită” de viață, care depind ca rezolvare de măsurile de igienă mintală. 5. Psihoprofilaxia nevrozei de instituționalizare Măsurile de igienă mintală care se impun în aceste circumstanțe au un caracter complex și trebuie adaptate fiecărei instituții în parte, în funcție de specificul și
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
pronosticului, chiar dacă acesta prezintă un risc major pentru viață. Acest punct de vedere este absolut șocant și elimină orice tip de umanism din relația medic-bolnav, reducând totul la un pragmatism pozitivist, care face ca bolnavul să se implice într-o situație-limită, pe care va trebui să decidă singur cum o va rezolva. În trecut, medicul era cel care conducea evoluția bolii și el era responsabilul moral al vieții bolnavului sau al morții acestuia. Astăzi, responsabilitatea a luat un caracter pur pragmatic
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
singurul lucru pe care îl socotea imoral în lumea literelor era pretenția impostorilor de a se împăuna cu meritele talentului. În același timp, însă, Nichita era un om de o mare îngăduință, un spirit conciliant, fugind de conflicte și de situații-limită. Cei care-l „judecă” azi sunt aceia care, în anii totalitarismului, au fost șocați de refuzul lui (nativ) de a aborda cu gravitate mizeria morală a societății noastre: Nichita se mișca într-adevăr într-o sferă superioară, siderată de valori
STANESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]
-
locul potrivit, ascunzându-și sensibilitatea sub o mască de cinic. Celălalt roman, care, sub raportul formulei narative, e un ciudat amalgam între tradițional și modern, constă, de fapt, în analiza comportamentistă a reacțiilor unui grup de oameni aflat într-o situație-limită, în timpul celui de-al doilea război mondial. Constrânși să trăiască permanent în proximitatea morții, câțiva militari aflați în misiune călătoresc bezmetic într-un „tren fantomă”, tren special pornit să pună capăt cumplitelor ravagii ale unei epidemii de tifos. Existența lor
TUNARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290301_a_291630]
-
moartea și renașterea se confundă și se interpretează reciproc, într-un text ce stă integral sub semnul paradigmei Matca. Personajul lui S. nu suferă niciodată de claustrofobie existențială, dat fiind că el însuși rămâne totdeauna sursa sensului, pe care în situații-limită îl (re)descoperă printr-o mișcare dinspre exterior spre interior, figurând simbolic o asimilare interioară a straturilor. Asta îl și deosebește radical pe S. de formulele - numai superficial înrudite - ale teatrului lui Samuel Beckett, Eugen Ionescu, Arthur Adamov. Gesticulația, uneori
SORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289796_a_291125]
-
Patologia mintală va deveni un domeniu privilegiat al antropologiei, un model epistemic prin care se deschide accesul la înțelegerea echilibrului și al ordinii intelectuale, ca valoare a omului. Starea de alienație mintală capătă o imagine relativizantă. Ea apare ca o „situație-limită” a umanului și nu ca o stare de dezumanizare. Nebunul încetează de a mai fi o „ființă opusă și periculoasă” el fiind perceput ca „un semen în stare de suferință”. Cabanis, referindu-se la statutul social al bolnavului psihic, distinge
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]