1,118 matches
-
legislația nu permite comparații factuale între diferite mărci, este evident că se ajunge la un elogiu care nu mai angajează realul sau caracteristicile obiective ale obiectului. De asemenea, puterea publicității de a influența comportamenul depinde și de caracteristicile personale și situaționale ale consumatorului. J.F. Engel și R.D. Blackwell (1982, pp. 25-33) au elaborat un model secvențial al procesului de cumpărare prin care descriu comportamentul specific consumatorului. 1. Recunoașterea problemei. În situația în care persoana nu se percepe ca având o problemă
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
explică inversiunile care se întâlnesc între frecvența reală a scenelor de violență și percepția asupra ei în cazul desenelor animate și al filmelor. Pentru această problemă, o abordare pertinentă ar fi cea din perspectiva teoriilor despre comunicare, în speță teoria situațională sau contextuală a comunicării. Conform acesteia, așteptările destinatarului și arhiva comunicațională pe care o posedă sunt în măsură să contribuie la construcția conținutului comunicat. Astfel, la vârste mici, copilul pătrunde în „logica poveștii”, duce ficțiunea în spațiul fantasticului cu care
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
iar aceștia au tins să se ocupe de afecțiunile mintale severe (schizofrenie, tulburare maniaco-depresivă), iar cercetarea în domeniu s-a axat în special pe aspectele biologice, în timp ce asistenților sociali le-au revenit tot mai mult responsabilități legate de abordarea tulburărilor situaționale și psihologice. Furnizarea de astfel de servicii era justificată de recunoașterea gradului de profesionalizare. În acest context, unii au privit profesionalizarea și supervizarea ca fiind antitetice, considerând că asistentul social trebuie acceptat ca un specialist pe deplin matur, ale cărui
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
validitatea predictivă a interviului de selecție, dar și structura acestuia, coeficienții de validitate pentru interviu, după Salgado (1999), sunt: .56 pentru interviul structurat și .20 pentru interviul cu o foarte mică structură predeterminată. Există două tipuri de interviu structurat: interviul situațional care are o validitate mai mare față de interviul bazat pe descrieri comportamentale (.50 vs. .39). O altă descoperire importantă a lui Salgado este că în structura interviului, întrebările formulate pe baza experiențelor trecute au un nivel de validitate mai mare
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
abilități specifice și aspecte ale personalității, cum ar fi conștiinciozitatea. Dezvoltarea tehnologiei a permis realizarea unor noi forme de interviuri. Schuler (1989) a dezvoltat un tip de interviu multimodal care cuprinde patru părți: auto-prezentare, întrebări vocaționale, întrebări biografice și întrebări situaționale. Un studiu realizat pe 306 subiecți sugerează că auto-prezentarea și întrebările situaționale corelează puternic cu abilitățile sociale. De asemenea, Silvester, Anderson, Haddleton și Gibb (2000) au făcut o comparație între interviurile față în față și interviurile realizate prin telefon la
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
a permis realizarea unor noi forme de interviuri. Schuler (1989) a dezvoltat un tip de interviu multimodal care cuprinde patru părți: auto-prezentare, întrebări vocaționale, întrebări biografice și întrebări situaționale. Un studiu realizat pe 306 subiecți sugerează că auto-prezentarea și întrebările situaționale corelează puternic cu abilitățile sociale. De asemenea, Silvester, Anderson, Haddleton și Gibb (2000) au făcut o comparație între interviurile față în față și interviurile realizate prin telefon la 70 de candidați dintr-o companie multinațională în domeniul petrolului. Candidații au
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
îmbinare de metode și tehnici care să acopere o plajă cât mai vastă. Astfel că „metoda optimă” devine cea care corespunde, în cea mai mare măsură, obiectivelor propuse, resurselor de timp, bani sau personal disponibile, publicului vizat, existând multiple variabile situaționale care nu pot fi neglijate într-un demers atât de complex cum este cel al identificării nevoilor de învățare și formare. 6. 4. Elaborarea programului de pregătire Proiectarea unui program presupune un plan detaliat a ceea ce se va face, de ce
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
acțiunilor, depășindu-se stadiul analizelor și recomandărilor (Beaty et al.1993, apud. Lankard, 1995), fiind tipul de învățare care ajută persoana să răspundă eficient schimbărilor. Fiind un produs al activității, contextului și culturii în care se dezvoltă, cunoașterea este fundamental situațională, iar o învățare situațională presupune achiziționarea de cunoștințe și deprinderi în contexte care să reflecte modul în care vor fi ele folosite în situații reale de viață (Brown et al. 1988). Un exemplu de învățare situațională asemănătoare uceniciei meșteșugărești, este
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
analizelor și recomandărilor (Beaty et al.1993, apud. Lankard, 1995), fiind tipul de învățare care ajută persoana să răspundă eficient schimbărilor. Fiind un produs al activității, contextului și culturii în care se dezvoltă, cunoașterea este fundamental situațională, iar o învățare situațională presupune achiziționarea de cunoștințe și deprinderi în contexte care să reflecte modul în care vor fi ele folosite în situații reale de viață (Brown et al. 1988). Un exemplu de învățare situațională asemănătoare uceniciei meșteșugărești, este cel al uceniciei cognitive
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
dezvoltă, cunoașterea este fundamental situațională, iar o învățare situațională presupune achiziționarea de cunoștințe și deprinderi în contexte care să reflecte modul în care vor fi ele folosite în situații reale de viață (Brown et al. 1988). Un exemplu de învățare situațională asemănătoare uceniciei meșteșugărești, este cel al uceniciei cognitive (McLellan, 1994, apud. Lankard, 1995). Aceasta facilitează învățarea într-un anumit domeniu de activitate în care i se dă posibilitatea individului să achiziționeze, dezvolte și utilizeze abilitățile sale cognitive - ceea ce înseamnă că
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
construct (Pitariu, 2000). Anii 1980 au marcat un moment crucial în elaborarea modelelor de evaluare a performanțelor datorită lui Landy și Farr care au construit un model - modelul Landy-Farr - ce accentuează procesele cognitive ale evaluatorului, fără a neglija implicarea variabilelor situaționale în procesul de evaluare. În anul 1995, modelul descris de Murphy și Cleveland a extins explicarea mecanismelor de apreciere a performanțelor de la dimensiunile cognitive la cele sociale, tratând problema aprecierii performanțelor ca un proces comunicațional și social (ibidem). Vom prezenta
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
proces. Deoarece această etapă presupune o interacțiune față în față și are efecte majore în privința muncii angajatului evaluat, interviul de evaluare trebuie să țină cont de câteva elemente pentru a fi un succes. Klein și Snell (1994) propun o abordare situațională a interviului de evaluare și studiind interacțiunile care au loc în această etapă a evaluării performanțelor pe 55 de diade evaluator-evaluat au concluzionat că: 1). criticismul are efecte pozitive doar dacă persoana evaluată are o relație bună cu cel ce
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
mare de periculozitate a activității lor. Adepții acestei poziții consideră că trebuie să se renunțe la termeni de genul „predispoziție spre accidentare” în favoarea unor expresii precum „riscul personal” sau „susceptibilitate pentru accidente”, care înglobează atât aspectele personale cât și cele situaționale (Bogathy, 2002). O altă teorie menită să explice apariția din punct de vedere psihologic a accidentelor de muncă este teoriei riscului ca proces de homeostazie. Conform acestei teorii, persoanele acționează în așa fel încât să aibă un nivel oarecum egal
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
au fost elaborate de: Victor Vroom (1964): teoria așteptărilor - își are rădăcinile mult înaintea lui Vroom, dar acesta a introdus-o în domeniul psihologiei muncii prin versiune prezentată în lucrarea Work and Motivation (1964); aflată la baza unei cunoscute teorii situaționale asupra conducerii eficiente (House-teoria rutei spre obiectiv); J. Stacy Adams (1965): teoria echității. 12.5.1. Teoria așteptărilor a lui Vroom Teoria așteptărilor pleacă de la premisa că intensitatea efortului depus de individ într-o activitate depinde de valoare recompensei pe
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
identificării unui model universal al trăsăturilor de personalitate care fac marii lideri, la încercările la fel de incomplete de a explica eficiența conducerii în termenii comportamentului manifestat de lider, până la așa-numitele „modele ale contingenței” care retușează deficiențele teoriilor anterioare, integrând dimensiunea situațională - contextul social, economic, politic, organizațional, valoric în care liderul acționează - în cadrul de analiză a stilurilor de conducere. Va fi definită de asemenea, conducerea carismatică și va fi urmărită evoluția accepțiunii acestui termen în contextul teoriilor recente ale conducerii tranzacționale și
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
influenței în cadrul căruia eficiența strategiilor de influență ale unui lider este explicată ca efect al interacțiunilor complexe dintre puterea liderului, trăsăturile liderului, comportamentul de influență al acestuia (solicitări simple, tactici de influență, promovarea unui model, recompensă, pedeapsă, instrucțiuni) și variabilele situaționale (e.g. reacția anticipată a țintei influenței, relevanța solicitării pentru îndeplinirea sarcinilor). Efectele comportamentului de influență sunt gândite ca ancore ale unui continuum. Răspunsul țintei poate varia între: angajament - ținta influenței satisface cu entuziasm solicitarea și depune eforturi în acest sens
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
3. Teoriile contingenței Una dintre criticile aduse teoriilor comportamentale se adresează faptului că acestea își promovează conceptele ca universal aplicabile în timp ce organizațiile există în variate forme și mărimi, fiecare cu activități diferite și toate operând în felurite contexte. Teoriile contingenței (situaționale) adaugă un nou element analizei modului de conducere a oamenilor într-o organizație - contextul, situația în care este exercitată conducerea. Liderii de succes trebuie să fie capabili a identifica particularitățile contextului (mediului) și adapta comportamentul de conducere astfel încât acesta să
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
situații de control moderat iar liderii socioindependenți acționează eficient în situații de control intens (figura 14.2.3.1.). Figura 14.2.3.1. Modelul conceptual al lui Fiedler Robert House elaborează teoria rutei spre obiectiv (engl., path-goal theory) - teorie situațională asupra conducerii eficiente a cărei principală aserțiune, în contrast cu teoria lui Fiedler, este aceea că liderul trebuie să-și modeleze stilul în funcție de factorii situaționali. House alege acest nume pentru teoria sa considerând că principala sarcină a liderilor este aceea de a
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
1. Modelul conceptual al lui Fiedler Robert House elaborează teoria rutei spre obiectiv (engl., path-goal theory) - teorie situațională asupra conducerii eficiente a cărei principală aserțiune, în contrast cu teoria lui Fiedler, este aceea că liderul trebuie să-și modeleze stilul în funcție de factorii situaționali. House alege acest nume pentru teoria sa considerând că principala sarcină a liderilor este aceea de a dirija și instrui membrii echipei în alegerea celor mai bune rute pentru atingerea obiectivelor lor. „Cele mai bune rute” înseamnă rutele care merg
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
este acela care armonizează obiectivele angajatului-subordonat cu obiectivele organizației. Teoria rutei spre obiectiv pornește de la presupunerea că liderii sunt suficient de flexibili pentru a-și putea schimba stilul de conducere după cum impune situația dată. Sunt propuse două seturi de factori situaționali care mediază eficiența liderului în obținerea unor rezultate relevante pentru organizație, în echipa pe care o conduc: caracteristicile membrilor echipei: locul controlului (cât de mare control consideră că au asupra mediului în care lucrează), experiența și competența în sarcină percepută
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
ce nu pot fi controlați de membrii echipei, dar influențează îndeplinirea sarcinilor și satisfacția consecutivă: structura sarcinii (sarcini structurate vs. sarcini nestructurate), sistemul autorității din cadrul organizației și echipa de lucru. Conform teoriei rutei spre obiectiv, liderul trebuie să evalueze factorii situaționali și să abordeze stilul de conducere care se pretează cel mai bine acestora (cf. DuBrin, 1998). Sunt identificate patru stiluri de conducere. Stilul directiv este cel în care liderul face cunoscut subordonaților săi ceea ce așteaptă de la ei și le indică
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
etc.) care autorizează acest individ să ocupe o poziție de conducere iar, din această poziție, să-i influențeze pe alții? Astfel, dezbaterea între istorici se aseamănă cu dezbaterea din cadrul psihologiei (în ce măsură este comportamentul o funcție a variabilelor personale și/sau situaționale) sau chiar din cadrul științelor sociale (între psihologie și sociologie). Aplicată la leadership această dilemă este între calitățile liderilor de succes și natura situației în care acționează. Măsura în care apariția și eficiența calităților leadership-ului transformațional se află în raport cu variabilele demografice
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
organizaționale într-o țară mai puțin dezvoltată sunt mentalitatea mercantilă, capacitatea superioară de a învăța și de a se adapta, responsabilitatea socială, tendința de a se centra pe practicile intuitive în dauna conceptelor teoretice sofistiscate. 2003 Managementul schimbării eficiente - cerințe situaționale vs. condiții organizaționale Strohm Oliver Prezentarea unui model al contingenței pentru managementul schimbării eficiente și testarea sa empirică prin studii de caz asupra industriei, administrației publice și sectorului serviciilor. 2003 Evoluția asistată și puterea managementului - cazul unei firme de inginerie
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
că este vorba de formarea unor deprinderi motrice noi, ca elemente constitutive ale fenotipului unui sportiv, sau dezvoltarea unor aptitudini fizice (calitățile motrice ale acestuia), elemente constitutive ale genotipului acestuia. Acest fenomen de emergență se înscrie în cadrul teoretic al acțiunii situaționale din procesul de antrenament. Astfel, activitatea antrenorului pornește inițial, de la un model formal și imaterial. Antrenorul concepe și apoi, organizează acțiunile motrice ale sportivului, care sunt consecutive procesului proiectiv al activității antrenorului. Acestea, pe parcursului procesului de învățare motrică sau
CERCETAREA ŞTIINȚIFICĂ A ACTIVITĂȚILOR MOTRICE UMANE, PREMISĂ A DEZVOLTĂRII DOMENIULUI EDUCAȚIEI FIZICE ŞI SPORTULU. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Nicolae Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_789]
-
cea de diagnostician. Dosse (1995) definește această dimensiune ca „paradigmă interpretativă”. De aici reiese o organizare de tip compozit, extrem de dinamică, a cunoștințelor antrenorului. Aceasta ar crea posibilitatea aflării de răspunsuri adecvate și rapide, date unor situații de incertitudine. Diversitatea situațională în care se pot afla, la un moment dat, antrenorul și sportivul, fie că vorbim de situații de antrenament, dar mai ales de situații de competiție, mult mai greu de anticipat ca evoluție și succesiune a evenimentelor, conferă acestora un
CERCETAREA ŞTIINȚIFICĂ A ACTIVITĂȚILOR MOTRICE UMANE, PREMISĂ A DEZVOLTĂRII DOMENIULUI EDUCAȚIEI FIZICE ŞI SPORTULU. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Nicolae Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_789]