409 matches
-
pentru simțul comun ceea ce memoria este pentru puterea cogitativa. Altfel spus, imaginația este sim tul interior înzestrat cu capacitatea de a stoca intențiile furnizate de simțurile externe adunate la un loc de simțul comun: (ÎI.3.17.) [...] est enim phantasia sive imaginatio quasi thesaurus quidem formarum per sensum acceptarum (S. th., I, q. 78, a. 4, co.). [...] căci fantezia sau imaginația este un fel de tezaur al formelor receptate prin simțuri. Aceasta este cea mai simplă operație a imaginației și, totodată
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
din concepte formate anterior sau din cunoașterea habituala: (III.2.) [...] sciendum est, quod verbum intellectus noștri, secundum cuius similitudinem loqui possumus de verbo divino, est id ad quod operațio intellectus noștri terminatur, quod est ipsum intellectum, quod dicitur concepțio intellectus; sive sit concepțio significabilis per vocem incomplexam, ut accidit quando intellectus format quidditates rerum; sive per vocem complexam, quod accidit quando intellectus componit et dividit. Omne autem intellectum în nobis est aliquid realiter progrediens ab altero; vel sicut progrediuntur a principiis
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
intellectus noștri, secundum cuius similitudinem loqui possumus de verbo divino, est id ad quod operațio intellectus noștri terminatur, quod est ipsum intellectum, quod dicitur concepțio intellectus; sive sit concepțio significabilis per vocem incomplexam, ut accidit quando intellectus format quidditates rerum; sive per vocem complexam, quod accidit quando intellectus componit et dividit. Omne autem intellectum în nobis est aliquid realiter progrediens ab altero; vel sicut progrediuntur a principiis conceptiones conclusionum, vel sicut conceptiones quidditatum rerum posteriorum a quidditatibus priorum; vel saltem sicut
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
au nevoie de situația extralingvistică actualizatoare sau de context pentru a-și exercita funcția de individualizare-identificare. „Formula semantică“ a numelor proprii, deci și a numelor de locuri, se deo sebește de cea a cuvintelor comune. Ea este constituită ex clu siv din constante, pe cînd formula semantică a cuvintelor comune conține atît constante, cît și variabile. Altfel, constituenții semantici ai numelui propriu sunt articolul hotărît atașat unui apelativ generic (numit de specialiști stem, un fel de „nucleu“ al formulei semantice), plus
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
etimolog și clinician. A făcut studii la Padova unde a fost coleg cu Nicolaus Copernic. Fracastoro se pasionează de patologia bolilor infecțioase ca sifilisul, ciuma, tifosul și devine repede cunoscut cu poemul parabolico științific: Sifilisul sau despre boala galică (Syphilis sive de morbo gallico) Veneția, 1530. Autorul își imaginează un cioban cu numele de Syphilis care ar fi fost penalizat de Apollon pentru practici amoroase eronate, dând astfel o tentă mitologică maladiei, pe care învățatul Leoniceno o numește „lues gallico“. Peste
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
împăratului orientalist Hadrianus, când cultul isiac a fost eliberat de ostracismul politic - Lucius Apuleius, născut la Madauros, în apropiere de Carthago, patria polemiștilor, filosofilor și teologilor, a inventat pentru această rugăciune o latină prețioasă și poetică. Adeptul spunea: Regina caeli, sive tu Ceres... seu Tu caelestis Venus... seu Phoebi soror... quouo nomine, quoquo rito, quaqua facie Te fas est invocare. Iar zeița răspundea: En adsum, deorum dearumque facies uniformis. Cuius numen unicum multiformi specie, ritu vario, nomine multijugo totus veneratur orbis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
sub debita discretione in vita sua dispensandi habet potestatem, ita facultates Ecclesiae viduatae post mortem Episcopi penes oeconomum integrae conservari jubentur futuro successori ejus Episcopo; quoniam res et facultates ecclesiasticae NON IMPERATORUM ATQUE REGUM POTESTATE SINT ad dispensan-dum vel invadendum, sive diripiendum, sed ad defensandum atque tuendum. Aceleași lucruri le scrie acest renumit Episcop direct regelui Carol cel Pleșuv, ep. XXIX, și același lucru repetă în diferitele scrisori ale sale, cum ar fi în cea de-a XXI-a și de-
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
quotiescumque negotium ecclesiasticum peragendum erat, Episcopus Cleri consilium, convocata Synodo, expetebat. Gratiani Canones etc. De Gelasio C. XLVI. 290 Postea vero primum factum, ut Presbyteris ruralibus, quos parochos adpellabant, bonorum amministrationem concederent, eorumdemque exemplo Presbyteris illis, qui in Civitatibus titulos, sive Ecclesias regere dicebantur. Id etiam totum constat ex Concilio Aguthensi, cui praefuit idem Caesarius anno 506, prasertim vero Can. 32, et 33. Can. 12, q. 2. Berardi, Ibid. De Symmacho, cap. XLVIII. 291 Gratianus, Caus. XVI, 1. 1, C. LXI
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
Sacerdoților ut et sportulis eisdem cum presbyteris honorentur (Ep. XXXIII), iar Sf. Grigore M, în diferite scrisori ale sale pe care le adresează unui Episcop, îndeamnă: De redditibus Ecclesiae, quartam in integro portionem Ecclesiae tuae Clericis, secundum meritum vel officium, sive laborem suum, ut ipse unicuique dandum perspexeris, sine aliqua praebere debeas tarditate. L. XI, ep. LI. 307 L. I, ep. LXIV; L. II, ep. V; L. III, ep. XI; L. IV, ep. XXVI; L:VII, ep. VIII; L. XI, ep.
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
decât o nouă provocare pentru el și o nouă dovadă că este invincibil și etern. Anda stătea în picioare lângă pat, având grijă să nu fie atinsă de nimeni și de nimic. îl ascultase neașteptat de tăcută și de pa sivă, neintervenind cu întrebări sau comentarii. Apoi îi comu nicase laconic că se grăbește, trebuia să plece la o întâlnire. îi urase însănătoșire grabnică, îi spusese că va dori să-l revadă când va redeveni vertical și când nu va mai
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
Germania în perioada recesiunii mondiale din anii 1930, contra-exemplele pot fi citate la fel de ușor. În perioada în care Hiler accedea la putere, Suedia alegea un guvern social-democrat, britanicii ofereau un sprijin copleșitor unui guvern conservator care promova o deflație ma-sivă, iar în Statele Unite, Franklin D. Roosevelt era ales președinte. Studii empirice asupra țărilor democratice și nedemocratice în lume arată că un regim nedemocratic nu are șanse mai mari să îmbunătățească condițiile economice, decît un regim democratic (cf. Barro, 1994; Bhagwati
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
lor Gherman și Oană pârcălabi de Cetatea Albă Ivașcu și Maxim, pîrcalabi de Chilia. Boierii aceștia sânt tătari, ca și Ștefan Vodă! Anul 1513. În cartea geografică publicată de Essler și George Ubelin, la Strassburg, și intitulată Tabula moderna Sarmatiae sive Hungariae, Poloniae, Russiae, Prussiae et Valachiae (reprodusă de Lelewel în Geographie du Moyen-îge) se vede toată Basarabia până la mare, deci Moncastro (actualul Akkermann), Istropolis (Kilia) ca făcând parte din Moldova. Dar Strassburg e în Tataria! Prin urmare: La Bessarabie, à
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
and learning - a framework for adult and higher education, Pergamon, New York. Georgiev, T.; Georgieva, E.; Smrikarov, A. (2004), „M-Learning - a New Stage of E-Learning”, International Conference on Computer Systems and Technologies, vezi http://ecet.ecs. ru.acad.bg/cst04/Docs/sIV/428.pdf. Grosseck, G. (2006), „Edublog.ro - spectator la fenomenul publicării de cunoștințe pe Internet?”, Revista de Informatică Socială, nr. 5. Gugel, G. (2002), Metode de lucru în educația adulților, Editura Waldpress, Timișoara. Gustafson, K.L. (1996), „Instructional Design: Models”, în
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
and learning - a framework for adult and higher education, Pergamon, New York. Georgiev, T.; Georgieva, E.; Smrikarov, A. (2004), „M-Learning - a New Stage of E-Learning”, International Conference on Computer Systems and Technologies, vezi http://ecet.ecs. ru.acad.bg/cst04/Docs/sIV/428.pdf. Grosseck, G. (2006), „Edublog.ro - spectator la fenomenul publicării de cunoștințe pe Internet?”, Revista de Informatică Socială, nr. 5. Gugel, G. (2002), Metode de lucru în educația adulților, Editura Waldpress, Timișoara. Gustafson, K.L. (1996), „Instructional Design: Models”, în
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
cuvântul românesc care le desemnează, ortografiat „Fáta”, la singular, și „Fáták”, la plural. Mátyási József XE "József" , op. cit., p. 88. Ibidem. Versurile lui Mátyási referitoare la frumusețea româncelor vor fi reproduse și de către Szirmay Antal, În volumul Hungaria in parabolis, sive comentarii in adagia, et dicteria hungarorum per Antonium Szirmay de Szirma, Tipografia Universității, Buda XE "Buda" , 1804, pp. 68-69, autor care revine Încă o dată asupra subiectului În 1809, când scrie că româncele din comitatul Sătmarului „au forme rotunde și o
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
inițialelor P.D.C. care apar inscripționate pe diferite pagini ale volumului. Inițialele P.D.C. aparțin lui Philibert De Cramont și era una din modalitățile în care era scris numele familiei de Gramont. Titlul complet al acestei lucrări apocrife este: Complementum Fortunatarum Insularum, sive Galathea Vaticinans; being part of an epithalamium upon the auspicious match of the most puissant and most serene Charles II., and the most illustrious Catharina, Infanta of Portugal; with a description of the Fortunate Islands. Written originally in French, by
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
corect: Consilier la curtea iagellonă care călătorind în Moldova vorbește despre “descendența românilor din coloniști romani”: a) Filippo Buonaccorsi b) Poggio Bracciolini c) Flavio Biondo d) Antonio Bonfini 7) Marcați litera corespunzătoare răspunsului pe care îl considerați corect: Lucrarea “Transilvania, sive magnus Transilvaniae Principatus” aparține lui: a) Szamaskösy Istvan b) Benkö Jozsef c) L. Toppeltinus d) J. Tröster 8) Marcați litera corespunzătoare răspunsului pe care îl considerați corect: Lucrarea “Geschichte des transalpinischen Daciens” a fost scrisă în 1781 de: a) I. C
ISTORIA ROM?NILOR TESTE PENTRU ADMITERE LA ACADEMIA DE POLITIE by DORINA CARP () [Corola-publishinghouse/Science/83159_a_84484]
-
CAB d) ACB 28) Marcați litera corespunzătoare ordinii cronologice pe care o considerați corectă: A) apare Supplex Libellus Valachorum B) Inochentie Micu Klein susține drepturile românilor în calitate de episcop al Transilvaniei C) apare lucrarea lui Samuil Micu “Elemente lingve daco- romane sive valahice” a) ABC b) BCA c) CBA d) ACB 29) Marcați litera corespunzătoare ordinii cronologice pe care o considerați corectă: A) o parte a clerului ortodox din Transilvania se unește cu biserica Romei B) apare lucrarea lui Vasile Pârvan “Începuturile
ISTORIA ROM?NILOR TESTE PENTRU ADMITERE LA ACADEMIA DE POLITIE by DORINA CARP () [Corola-publishinghouse/Science/83159_a_84484]
-
ABC b) BAC c) CAB d) ACB 29) Marcați litera corespunzătoare ordinii cronologice pe care o considerați corectă: A) Casa de Habsburg realizează unirea unei părți a românilor ortodocși cu Biserica catolică B) Samuil Micu scrie “Elementa linguae daco- romanae sive valachicae” C) moare Vasile Pârvan a) ABC b) BCA c) CBA d) ACB 30) Marcați litera corespunzătoare ordinii cronologice pe care o considerați corectă: A) Constantin Rădulescu Motru scrie “Despre psihologia poporului român” B) este lansat proiectul PESC C) lansarea
ISTORIA ROM?NILOR TESTE PENTRU ADMITERE LA ACADEMIA DE POLITIE by DORINA CARP () [Corola-publishinghouse/Science/83159_a_84484]
-
roz la flori, galben și brunuri, până la griurile argintii ale tapetului din fundal, cu ornamente romboidale dispuse vertical, fac ca bogăția plastică să transmită privitorului starea unei bucurii temperate. Vom remarca meșteșugul desăvârșit al pictorului în coordonarea și susținerea expre- sivă a ansamblului. Deși la început, lucrarea dezvăluie tem- peramentul artistului, opțiunea sa estetică, prin- cipiile de bază pe care le va avea în vedere atunci când va gândi spațiul tabloului prin construirea structurilor geometrice ca bază a armăturilor compoziției, pregătind în
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
de libertate, în sensul că ele nu există și nu lucrează în virtutea naturii lor proprii, ci în virtutea naturii substanței din care sunt făcute. Pornind de la ideea lui Spinoza că Dumnezeu este dizolvat în natură, este tot una cu natura (Deus sive Natura), concludem că și natura este liberă și totuși ea lucrează în virtutea unor legi necesare neimpuse din afară, ceea ce explică sintagma necesitate liberă. De altfel, Spinoza nu opune propriu zis libertatea necesității, ci constrângerii. Omul are iluzia că este liber
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
date - ansamblul de programe prin care se asigură gestionarea și prelucrarea complexă a datelor și care reprezintă componenta software a sistemului de baze de date (Sistem de Gestiune a Bazelor de Date - SGBD); • alte componente - proceduri manuale sau automate, inclu siv reglementări administrative, destinate bunei funcționări a sistemului, dicționarul bazei de date (metabaza de date) care conține informații despre date, structura acestora, elemente de descriere a semanticii, statistici, documentații, mijloacele hardware utilizate, personalul implicat. 1.3. Nivelul de organizare a datelor
BAZE DE DATE ŞI IMPLEMENTAREA LOR ÎN SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT by Irina ZAMFIRESCU [Corola-publishinghouse/Science/298_a_611]
-
de elemente ce vor fi copiate din masivul sursă, dacă are valoarea -1 toate elementele începând cu poziția nr încep sursă vor fi copiate; • nr încep destin - numărul elementului din masivul destina ție de la care începe inserarea. Funcția returnează numărul elementelor copiate în ma sivul destinație. ASORT(nume masiv[,nr încep[,nr elem sortate[,nr or dine s ortare]]]) Comanda are ca efect sortarea elementelor unui masiv, putând preciza primul element de la care începe sortarea (nr încep), câte elemente vor fi sortate (nr elem sortate). Ordinea de sortare (nr ordine sortare) va fi ascendentă dacă argumentul
BAZE DE DATE ŞI IMPLEMENTAREA LOR ÎN SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT by Irina ZAMFIRESCU [Corola-publishinghouse/Science/298_a_611]
-
fi „lucrul sigur și indubitabil” pe care se va încerca fondarea certitudinii științei. Ce este gîndirea despre care se vorbește în Meditația a -II-a ? Gîndirea, sau mai bine spus, res cogitans este definită în două moduri diferite: primul, ca «mens, sive animus, sive intellectus, sive ratio», cu excluderea explicită a imaginației și a sensibilității; al doilea, ca un lucru «dubitans, intelligens, affirmans, negans, volens, nolens, imaginans quoque, et senties», înțelegînd așadar, de data aceasta, că sensibilitatea și imaginația fac parte din
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
sigur și indubitabil” pe care se va încerca fondarea certitudinii științei. Ce este gîndirea despre care se vorbește în Meditația a -II-a ? Gîndirea, sau mai bine spus, res cogitans este definită în două moduri diferite: primul, ca «mens, sive animus, sive intellectus, sive ratio», cu excluderea explicită a imaginației și a sensibilității; al doilea, ca un lucru «dubitans, intelligens, affirmans, negans, volens, nolens, imaginans quoque, et senties», înțelegînd așadar, de data aceasta, că sensibilitatea și imaginația fac parte din gîndire. Descartes
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]