193 matches
-
cere adăpost, trimisă de Sofiane, fratele mai mic al Lamiei, dispărut de acasă și întîlnit de adolescentă în cursul unui vagabondaj generat, pentru ea, de fanatismul părinților, pentru el, de ,prostia ambiantă, de cultura crimei, cultura clanului, de apologia morții, slăvirea tiranului, de pasiunea generală pentru bani zornăitori și discursuri sforăitoare" (p. 204). Raporturile dintre cele două femei sînt ambivalente. Lamia este la început șocată de prezența acestei Lolite însărcinate în casa ei, prezență care-i dă peste cap toate tabieturile
Un scriitor incomod by Elena-Brândușa Steiciuc () [Corola-journal/Journalistic/10853_a_12178]
-
îndepărtarea morală pe care o învederează față de acesta, va da dovadă de mai mult realism. Poate că unor asemenea episoade recente li se cuvenea o tratare mai detaliată, remarcă pe care o putem extinde și asupra figurii unui protagonist al slăvirii geniului Carpaților și în genere al retoricii național-comuniste, care este bardul de la Bârca, revenit și el, revendicativ, în actualitate. În încheierea deosebit de merituoasei d-sale exegeze, Alexandra Tomiță a avut gîndul oportun de-a introduce un Epilog închinat situației actuale
Avatarurile protocronismului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8576_a_9901]
-
-i avem în atenție pe Ioan al Crucii, Tereza de Lisieux și să ne oprim la: Kavafis, Ezra Pound, Georg Trakl, Boris Pasternak,Umberto Saba, Emily Dickinson, Sylvia Plath, Seamus Heaney, Paul Celan. Tensiunile, disperările, suferințele, patimile, dragostea și, desigur, slăvirea, preamărirea, din textele vechi testamentare și din imnele Părinților Sfinți, cu adevărat sacre, izbucnesc, renasc cu aceeași putere în poezia acestor mari poeți moderni. E uimitor cum suflul divin și inspirația, în care cred profeții, evangheliștii și poeții, ajung, în
Gânduri despre poezia creștină by Ioan Pintea () [Corola-journal/Journalistic/4047_a_5372]
-
depinde nici de științificizarea textelor, nici de sporirea calității lor artistice, ci de intrarea în zodia „descrețirii frunților”: „Trei secole la rând, cei ce produceau stihuri au părut să fie preocupați numai de căutarea obstinată a lui Dumnezeu și de slăvirea numelui lui (prin psalmi, rugăciuni, imnuri), de fortificarea virtuții și de educarea în spiritul smereniei creștine (prin meditația morală) ori de istorisirea unor întâmplări istorice în spiritul aceleiași smerenii [...] Toate acestea presupuneau precumpănitoare intenții religioase, pedagogice, istoriografice, encomiastice, o anume
Un critic în vacanță by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4505_a_5830]
-
salam: "April e o splendoare/ În explozie de floare/ Dar drama-i plagă, doare/ De patru luni în spital ancorat,/ De patru ori pe pancreas tăiat." (Doleanță). De un comic (involuntar) infinit este folosirea gongorică a neologismelor, în versuri de slăvire exaltată a iubirii: Nu obosești, poet pasional,/ Să mă săruți cu un fior astral?/ Miriade, ardente sărutări/ Mă leagănă în zeești desfătări/ Când suntem doi, formând un întreg/ Cu rezonanța noastră un strateg/ Care doboară complexe și crispări/ Și ne
Tichia de mărgăritar by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/7265_a_8590]
-
pune tăt p-olaltă/ Și tăt l-oi durni odată." Ioan Chiș Ster clarifică problema așa-zisului "folclor poetic nou", creație caricaturală, de fapt, a unor activiști culturali din timpul regimului comunist care atribuiau în mod abuziv țăranilor cântece de slăvire a stilului de viață impus de sovietici: Frunzucă verde de vie,/ Drag mi-e la gospodărie,/ Când viu sara din câmpie/ Văd lanu de grâu frumos,/ Suflă-l vântu-n sus și-n jos,/ Mai îl suflă cătă soare -/ Drag mi-
Folclor din timpul comunismului și nu numai... by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/14853_a_16178]
-
în compoziția nostalgicelor metafore. Multe din poeziile lui Lucian Vasiliu prezintă, după cum ne atrage atenția poetul însuși, spectrul unor "icoane de sînge". De remarcat, sub zodia melancoliei, amestecul de trecut și viitor, acea tensiune combinată a tîmpilor extremi, eludînd prezentul. Slăvirea timpului consumat nu e decît tendința de renaștere, pește accidentele zilei de azi, într-un triumf al "eternei reîntoarceri": "Într-o zi de vară, campestra/ mușc din mărul angelic,/ epuizat de exercițiile de peste an, la palestra// Rețină a manuscriselor oarbe
"Un patetic jignit" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17796_a_19121]
-
de supunerea instinctuală a copiilor față de părinții lor. Nu suntem un popor sălbatec. Avem morala noastră, în mare parte luată din învățăturile biblice, și care sunt enunțate ca un laitmotiv. Ele îndemnând la supunere în fața destinului, la pioșenie și la slăvirea Celui de Sus. Copii acestei familii învață bine la școală șiși doresc o profesiune pe măsură talentului lor. Din rândurile ei se nasc odrasle cu talente artistice, fapt ce vorbește de la sine despre izvorul folclorului creat de poporul român, care
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93049]
-
S-a născut Cel de veacuri așteptat!” Lăsându-și turmele de mioare, păstorii au plecat cântând din fluiere, călăuziți de Stea, și au văzut cerurile deschise și îngerii coborând și urcând cu flori de crin în mână, cântând cântece de Slăvire Domnului: „Căci miriadele de îngeri, Care din ceruri coborau, Cu cântece de „Osana”, Dumnezeiescul Prunc slăveau!” Ajungând la Peșteră L-au aflat pe Dumnezeiescul Copil dormind într-o iesle și zâmbind dulce prin somn. El era vegheat de Măicuța Sa
NE POVESTEȘTE ... BUNICA -Povestiri de Crăciun by SOFIA TIMOFTE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91581_a_93215]
-
Un sfânt poate fi și analfabet, dar e superior unui geniu, fiindcă ideea de sfințenie e legată de ideea de minune. Un sfânt poate face o minune. Geniul face isprăvi, nu minuni. Lumea, acum, e ancorată în cultul genialității ca slăvire a progresului în afară. Atât. Or, cu cât suntem mai avansați, mecanic și material, cu atât suntem mai departe de esența reală a lumii, de sfințenie. Singurii oameni care nu pot fi suspectați că se înfioară în fața morții sunt sfinții
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
spre deosebire de ilustrul său înaintaș, era ,,ambițios, autoritar, încăpățânat și impulsiv...) În acorduri funebre, primul ierarh al țării pășește cel din urmă spre sicriu rostind ultimele cuvinte de rugă:,,Dumnezeu să-l ierte și să-l odihnească”. Este cea mai augustă slăvire a marelui mister această sobră și patetică despărțire de viață. Suveranul prezintă condoleanțe familiei îndurerate, în vreme ce mareșalul salută cu bastonul dând supremul onor fostului său comandant. Nu au însoțit sicriul decât coroanele de frunze de stejar ale sătenilor lângă sabia
Mareșalul Constantin Prezan mereu la datorie by Lucica Vargan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1654_a_3110]
-
care pentru o clipă o pierdu din ochi, dar care acum, pe fundalul lăptos al norilor firavi, se contură iar, ca apoi să se mistuie În Încețoșarea alburie. Liniștea mai dură o clipă, după care, din mulțime, răsunară suspine de slăvire, oamenii se lăsară În genunchi făcînd mătănii, ținîndu-se cu mîinile de cap, cuprinși de extaz. PÎnă și cîțiva din ucenicii lui Petru se Înclinau În fața minunii păgîne la care fuseseră martori. Atunci Petru Închise ochii și glăsui În ebraică (asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
Medeea le vesti [oamenilor] că Artemis, călăto- rind prin văzduh pe un car tras de balauri, străbătuse o mare parte a pământului [...] pentru a-și face așezare statornică unde să-și întemeieze cultul și unde să i se dea veșnice slăviri.” Pentru a demonstra populației misiunea și puterile cu care era învestită de zeiță, însăși Medeea, „slujindu-se de unele leacuri doftoricești, făcu să se ivească chipurile unor balauri pe care pretindea că-i adusese zeița, prin văzduh, din țara hiperboreenilor
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
se legă la șireturi - continuă să se Îmbrace. Își trecu peria prin păr. Ca În transă. La mai multe stadii depărtare de sinele de pe sticlă, față În față cu el. Iar În partea de mijloc a societății era invidia și slăvirea acestei puteri de a ucide. Cum o adorau acei Soreli și Maurassi de clasă de mijloc - mâna ce strângea cuțitul cu autoritate. Cât Îl iubeau pe omul destul de tare pentru a lua asupra-și vina de sânge. În viziunea lor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
care pentru o clipă o pierdu din ochi, dar care acum, pe fundalul lăptos al norilor firavi, se contură iar, ca apoi să se mistuie În Încețoșarea alburie. Liniștea mai dură o clipă, după care, din mulțime, răsunară suspine de slăvire, oamenii se lăsară În genunchi făcând mătănii, ținându‑se cu mâinile de cap, cuprinși de extaz. Până și câțiva din ucenicii lui Petru se Înclinau În fața minunii păgâne la care fuseseră martori. Atunci Petru Închise ochii și glăsui În ebraică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
prieten care "să fie pentru tine sărbătoarea pământului și presimțirea supraomului". Este, poate, cea mai înaltă concepție despre prietenie. "Căci Tu este mai vechi decât Eu; Tu trece drept sfânt. Eu nu încă". Într-un poem dedicat prieteniei, Nietzsche scrie: "Slăvire ție, prietenie,/ Primă auroră,/ A celor mai înalte dintre speranțele mele./ De două ori aș vrea să trăiesc/ Acum când văd în ochii tăi/ Licărirea dimineții și a victoriei,/ Tu, cea mai îndrăgită dintre zeițe !" * Conștiința noutății revelațiilor sale, a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
decât să-i zic la modul curat literar: „Huooo! La zid cu tine nemernicule”... Ale bisericii valuri... Binecuvântat fie Domnul Dumnezeul nostru care a dat gândul cel bun mai marilor bisericii noastre ortodoxe să pornească grabnică și măiestrită construcție spre slăvirea neamului acesta veșnic neslăvit. Așa a prins viață cucernica idee duhovnicească de a se construi în mizerabilul oraș București, ceva mult mai al dracului decât Casa Poporului, adică una bucată catedrală, cu toate dichisurile pământești de la garaje subterane până la hoteluri
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
templierii interogați evită să-l numească În vreun fel, iar reprezentări ale sale nu s-au păstrat. Ori n-au existat, dat fiind faptul că religia musulmană interzice cu desăvârșire orice reprezentare a profetului. Zvonurile despre hulirea lui Hristos și slăvirea lui Baphomet, despre practicarea magiei negre și a jertfelor atrag oprobriul public, dar nu sunt suficiente pentru a justifica arestarea și lichidarea templierilor. Cu atât mai mult cu cât, Îți reamintesc, prin edict papal, ei nu se supuneau justiției laice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
de 5 octombrie Regele se îmbarcă pe iachtul Amelia care-1 duce la Gibraltar. Portugalia devenise Republică. Când s-a răspândit vestea în Vila Real, unde era așteptat, că Don Manuel a abdicat și că Republica fusese instaurată - manifestația pregătită pentru slăvirea Monarhiei s-a transformat repede într-o manifestație republicană; aceleași cortegii, același public, străbat întrun delirant entuziasm străzile orașului, aclamând Republica și pe conducătorii ei... În ziua de 5 octombrie 1910, la 11 dimineața, se alcătuiește guvernul provizoriu, sub președinția
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
vrăjmaș îmi este, Greutăți numai răbdând Și frumseța lumei toate Pentru mine este - un chin. Vino moarte! unde ești? Alergări fă cu grăbire Vin odată, ah, apucă Amărâta mea viață. Iată, o deșartă lume, Săvârșit mă hotărăsc Și a tale slăviri toate Întuneric socotesc. Că și-n iad de mă pogor, Fioroasa despărțire Neputînd-o suferi, Nu mai pot ca să mai rabd. Nici voiesc a mai trăi Ci ca o pe totdeauna Ziua bună vreau a-mi cere De la toți cei ce-
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
seamănă, ci cu o tenacitate și capacitate de a lăsa lumii o operă grăitoare despre români, cu riscul de a-și ruina sănătatea! Câți din conaționalii noștri au asemenea aplecare spre înălțimea sacrificiului de sine pe altarul binelui general, pentru slăvirea înaintașilor, tot niște Sisifi la rândul lor, dar loviți de pedeapsa uitării? Să-ți trăiești viața doar cu condeiul în mână, zi și noapte, pentru altceva nemaiavând timp și spațiu, ține de un înalt ideal! Pentru unii hedoniști pare o
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93061]
-
lovească/ Pântecul, în care s-a zămislit pruncul.../ Pe creste iubirea lumina verdele frunzei/ Cuvântul Dorire” (Tablou). Poetul abordează și tematica erotică, tratând-o în stilul biblic, al Cântării Cântărilor. În general, frecvența terminologiei biblice, liturgice și ecleziastice („Scriptură”, „ieslea slăvirii”, „aghiasmă”, „veniți și luați lumină” etc.) conferă poeziei lui B. timbrul ei specific, așa după cum, la nivelul „fondului”, principalul ei atribut distinctiv este nutrirea masivă din simbolistica biblică, din patrimoniul de trăire și exprimare a evlaviei creștinești. Aceste însușiri concură
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285775_a_287104]
-
Din câte stau pe zare/ Același ou divin nuntește/ și ochiul vulturesc" ("Imn sacru"). Poetul descoperă elemente purtătoare de poezie, nu pentru că în ele ar sălășlui Dumnezeu, ci pentru întrevăzuta, potențiala nuntire a acestora cu spiritul. De aceea " instrumentul de slăvire" nu-i doar graiul omenesc, ci, "și murmurul Creatorului". Ne amintim că un alt poet, Ilarie Voronca, închinase imnuri celor mai umile produse ale naturii, cum ar fi cartoful. Acest poem al său învederează în plante și animale resurse metaforice
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
unul din elevii săi a scris atunci: „A fost în cariera profesorului Lascăr Veniamin o trudă cinstită și luminată pentru ridicarea tineretului, precum a fost și un dor fierbinte de a crește generațiile noastre în dragoste de țară și în slăvire de virtuți. Ni-l amintim totdeauna la datorie, pildă aleasă de înțelepciune și cumințenie”.11) Era un om activ, plin de inițiative, o „energie”. O figură reprezentativă nu numai pe plan local, ci și pe plan național. Numele său a
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
va fi cunoscut, din volumul său, Mythologie für Nichtsiudierende de G. Reinbeck, pe care el îl donase bibliotecii gimnaziștilor din Cernăuți în 1865. Barzii erau poeții vechilor celți. Acompaniați de liră, aceștia compuneau și recitau cîntece de lupta și de slăvire a eroilor și a zeilor. Ondinele sau Undinele, din mitologia germanică și scandinavică, erau duhuri ale apelor prezentate ca fete tinere și seducătoare, care își alegeau bărbații dintre muritorii de rînd104. Poetul va fi cunoscut frumoasa nuvelă germană Undine de
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]