283 matches
-
specialist în problemele comunismului spaniol, ale Internaționalei Comuniste și ale ETA. A publicat în Spania numeroase lucrări referitoare la aceste domenii • America Latină; Castro; Dimitrov; Războiul civil din Spania; Internaționala Comunistă; Kominform; Revoluția garoafelor. OLIVIA GOMOLINSKI, istoric și specialist în limbi slavice. A susținut o teză despre liderul bolșevic Solomon Lozovski (1878-1952) la Institutul de Studii Politice din Paris. Predă la IEP din Paris și a publicat o serie de articole în revistele Comunisme, Archives juives și les Cahiers Anatole Leroy-Beaulien • Armata
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
Sällskapets I Uppsala Förhandlingar, Uppsala Universitetet, Uppsala, 1941; On Linguistic Aspects of Translation, în R. A. Brower (ed.), On Translation, Harvard University Press., Cambridge, Massachusetts, 1959, pp. 232-239; Questions de poetique, Éditions du Seuil, Paris, 1973; The Framework of Language, Michigan Slavic Publications, 1980. Hans Robert JAUSS (1921-1997), filozof german, specialist în teoria literaturii, profesor la Universitatea din Konstanz. Analiza discursului valorifică, printre alte idei, teoria receptării, structurată ca triada hermeneutică interpretare, reconstituire istorică și comprehensiune. Contribuții semnificative: Untersuchungen zur mittel-alterlichen Tierdichtung
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
scrie o istorie a tuturor literaturilor slave. Posibilitatea elaborării unei istorii comparate a literaturilor slave este discutată în Slavische Rundschau, vol. IV. Dovezi convingătoare privind patrimoniul comun al literaturilor slave au fost aduse de Roman Jakobson, The Kernel of Comparative Slavic Literature, în Harvard Slavic Studies (culegere îngrijită de H. Lunt), vol. I, pp. l-71, Cambridge, statul Massachusetts, 1953, precum si de Drnitry Cizevsky, Outline of Comparative Slavic Literatures, Boston, Massachusetts, 1952. 17. Vezi, de pildă, A. O. Lovejoy, On the
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
tuturor literaturilor slave. Posibilitatea elaborării unei istorii comparate a literaturilor slave este discutată în Slavische Rundschau, vol. IV. Dovezi convingătoare privind patrimoniul comun al literaturilor slave au fost aduse de Roman Jakobson, The Kernel of Comparative Slavic Literature, în Harvard Slavic Studies (culegere îngrijită de H. Lunt), vol. I, pp. l-71, Cambridge, statul Massachusetts, 1953, precum si de Drnitry Cizevsky, Outline of Comparative Slavic Literatures, Boston, Massachusetts, 1952. 17. Vezi, de pildă, A. O. Lovejoy, On the Discriminatin of Romanticisms, în
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
al literaturilor slave au fost aduse de Roman Jakobson, The Kernel of Comparative Slavic Literature, în Harvard Slavic Studies (culegere îngrijită de H. Lunt), vol. I, pp. l-71, Cambridge, statul Massachusetts, 1953, precum si de Drnitry Cizevsky, Outline of Comparative Slavic Literatures, Boston, Massachusetts, 1952. 17. Vezi, de pildă, A. O. Lovejoy, On the Discriminatin of Romanticisms, în PMLA, XXXIX (1924), pp. 229-253 (retipărit în Essays in the History of Ideas, Baltimore, 1945, pp. 228-253). Henri Peyre - Le Classicisme francais, New York
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
LIII, 4, p. 449-467. Marten, Lutz, 2005, "The dynamics of agreement and conjunction", în Lingua, 115, p. 527-547. Marušič, Franc, Andrew Nevins, Amanda Saksida, 2006, "Last-Conjunct Agreement in Slovenian", în R. Compton, M. Goledzinowska, U. Savchenko (eds), Formal Approaches to Slavic Linguistics 15 (The Toronto Meeting), Ann Arbor, Michigan Slavic Publications, p. 210-227. Matushansky, Ora, 2005, Iraqi head seeks arms: Are bare nouns created equal?, Bare workshop, December 22nd, Utrecht (http://mapage.noos.fr/matushansky). Maurice, Florence, 2001, "Deconstructing Gender - The
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
of agreement and conjunction", în Lingua, 115, p. 527-547. Marušič, Franc, Andrew Nevins, Amanda Saksida, 2006, "Last-Conjunct Agreement in Slovenian", în R. Compton, M. Goledzinowska, U. Savchenko (eds), Formal Approaches to Slavic Linguistics 15 (The Toronto Meeting), Ann Arbor, Michigan Slavic Publications, p. 210-227. Matushansky, Ora, 2005, Iraqi head seeks arms: Are bare nouns created equal?, Bare workshop, December 22nd, Utrecht (http://mapage.noos.fr/matushansky). Maurice, Florence, 2001, "Deconstructing Gender - The case of Romanian", în Marlis Hellinger, Hadumod Bußmann (eds
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
curs susținut la școala de vară EGG09, Poznań, Polonia. Pollard, Carl, Ivan A. Sag, 1994, Head-Driven Phrase Structure Grammar, Chicago, University of Chicago Press. Popescu-Marin, M., 1967, "Acord... și acord", în Presa noastră, 12, 1, p. 39-40. Progovac, Ljiljana, 1997, "Slavic and the Structure for Coordination", în Martina Lindseth, Steven Franks, (eds), Formal Approaches to Slavic Linguistics: The Indiana Meeting 1996, Michigan Slavic Publications, Ann Arbor, p. 207-224. Pullum, Geoffrey, Arnold Zwicky, 1983, "Cliticization vs. inflection: English N'T", în Language
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
Head-Driven Phrase Structure Grammar, Chicago, University of Chicago Press. Popescu-Marin, M., 1967, "Acord... și acord", în Presa noastră, 12, 1, p. 39-40. Progovac, Ljiljana, 1997, "Slavic and the Structure for Coordination", în Martina Lindseth, Steven Franks, (eds), Formal Approaches to Slavic Linguistics: The Indiana Meeting 1996, Michigan Slavic Publications, Ann Arbor, p. 207-224. Pullum, Geoffrey, Arnold Zwicky, 1983, "Cliticization vs. inflection: English N'T", în Language, 59, 3, p. 502-513. Rădulescu, Marina, 2004, "Despre sintagmele (cu valoare de subiect) legate prin
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
Chicago Press. Popescu-Marin, M., 1967, "Acord... și acord", în Presa noastră, 12, 1, p. 39-40. Progovac, Ljiljana, 1997, "Slavic and the Structure for Coordination", în Martina Lindseth, Steven Franks, (eds), Formal Approaches to Slavic Linguistics: The Indiana Meeting 1996, Michigan Slavic Publications, Ann Arbor, p. 207-224. Pullum, Geoffrey, Arnold Zwicky, 1983, "Cliticization vs. inflection: English N'T", în Language, 59, 3, p. 502-513. Rădulescu, Marina, 2004, "Despre sintagmele (cu valoare de subiect) legate prin și cu", în Gabriela Pană Dindelegan (coord
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
Head-Driven Phrase Structure Grammar, CSLI, Stanford, 2003, p. 391-411. Zafiu, Rodica, 1997, "Gen", în România literară, nr. 37. Zamparelli, Roberto, 2004, "On the thickness of plurals", în Snippets, 8, http://www.ledonline.it/snippets. Zlatić, Larisa, 2002, "The morphosyntax of Slavic Possessives", în Arika Okrent, John Boyle (eds), The Proceedings from the Panels of the Chicago Linguistic Society's Thirty-Sixth Meeting, Volume 36-2, Chicago, Chicago Linguistic Society, p. 179-190. Zribi-Hertz, Anne, 2003, "Pour une analyse unitaire de DE partitif", în Francis
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
Linguistic Research, 2, p. 47−83. 39 L. Babby, Existential Sentences and Negation in Russian, Ann Arbor, Karoma Publishers. 40 L. Babby, "The Genitive of Negation: A Unified Analysis", în: S. Franks, T. King, M. Yadroff (eds.), Formal Approaches to Slavic Languages, The Bloomington Meeting 2000, Ann Arbor, Michigan Slavic Publication, p. 39−55, apud Creissels (2007). 1 Gottlob Frege, "Über Begriff und Gegenstand", Vierteljahrschrift fur Wissenschaftliche Philosophie, 16, p. 192−205, apud Rouveret (1998: 11). 2 E. Goblot, Traité de
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Existential Sentences and Negation in Russian, Ann Arbor, Karoma Publishers. 40 L. Babby, "The Genitive of Negation: A Unified Analysis", în: S. Franks, T. King, M. Yadroff (eds.), Formal Approaches to Slavic Languages, The Bloomington Meeting 2000, Ann Arbor, Michigan Slavic Publication, p. 39−55, apud Creissels (2007). 1 Gottlob Frege, "Über Begriff und Gegenstand", Vierteljahrschrift fur Wissenschaftliche Philosophie, 16, p. 192−205, apud Rouveret (1998: 11). 2 E. Goblot, Traité de logique, Paris, Colin, apud Touratier (2006: 165−166). 3
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
noiembrie 1941 în Bistrița județul Bistrița-Năsăud, România, fiul lui Martin și Katalin, cu domiciliul actual în Germania, 91315 Hochstadt Frangensbaderstr. 38, cu ultimul domiciliu din România Bistrița, str. Decebal nr. 35, bl. C2., sc. C, ap. 12, județul Bistrița-Năsăud. 376. Slavic Csaba Paul, născut la 5 iulie 1960 în municipiul Sfîntu Gheorghe, județul Covasna, România, fiul lui Slavic Iulian și Elenă, cu domiciliul actual în Finlanda, Turku Harituncatu nr. 2A2, cu ultimul domiciliu din România, Brașov, Str. Griviței nr. 49, ap.
HOTĂRÂRE nr. 13 din 19 ianuarie 1998 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120082_a_121411]
-
91315 Hochstadt Frangensbaderstr. 38, cu ultimul domiciliu din România Bistrița, str. Decebal nr. 35, bl. C2., sc. C, ap. 12, județul Bistrița-Năsăud. 376. Slavic Csaba Paul, născut la 5 iulie 1960 în municipiul Sfîntu Gheorghe, județul Covasna, România, fiul lui Slavic Iulian și Elenă, cu domiciliul actual în Finlanda, Turku Harituncatu nr. 2A2, cu ultimul domiciliu din România, Brașov, Str. Griviței nr. 49, ap. 19, sc. A județul Brașov. 377. Răducu Elenă, născută la 9 octombrie 1965 în localitatea Plătărești, județul
HOTĂRÂRE nr. 13 din 19 ianuarie 1998 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120082_a_121411]
-
A Journey through Yugoslavia. 2 vol. New York: Viking Press, 1941. Winner, Irene. A Slovenian Village: Zerovnica. Providence, R.I.: Brown University Press, 1971. ISTORII ALE LITERATURILOR BALCANICE Barac, Antun. A History of Yugoslav Literature. Traducere de Peter Mijušković. Ann Arbor: Michigan Slavic Publications, 1973. Dimaras C. Th. A History of Modern Greek Literature. Traducere de Mary P. Gianos. Albany: State University of New York Press, 1972. Mann, Stuart E. Albanian Literature: An Outline of Prose, Poetry and Drama. London: Quaritch, 1955. Moser, Charles
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
Balkans: Barbara Jelavich and Southeast European Studies, în "Revue Roumaine d'Histoire", Tome XXXI, N. 3-4, Juillet-Décembre 1992, pp. 345-360. Vezi și Richard Frucht ed., Labirinth of Nationalism Complexities of Diplomacy: Essays in Honor of Barbara and Charles Jelavich, Columbus; Slavica, 1992. Vezi și Paul E. și Jean T. Michelson, Charles și Barbara Jelavich la 70 de ani, în "Magazin istoric", Serie Nouă, an XXVII, nr. 6 (315), iunie 1993, pp. 83-85. 16. Mai vezi: Paul E. Michelson, Barbara Jelavich: 1923-1995
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
Vezi și Paul E. și Jean T. Michelson, Charles și Barbara Jelavich la 70 de ani, în "Magazin istoric", Serie Nouă, an XXVII, nr. 6 (315), iunie 1993, pp. 83-85. 16. Mai vezi: Paul E. Michelson, Barbara Jelavich: 1923-1995, în "Slavic Review", volume 54, Numer 1, Spring 1995, pp. 258-259. Prof. Cornelia Bodea, Barbara Jelavich, în "Analele Academiei Române", an 126 (1992), Seria V, vol. III, 1997. Acad. Cornelia Bodea, Barbara Jelavich 1923-1995, în "Memoriile Secției de Științe Istorice și Arheologice", Seria
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
4, October 1984, pp. 116-117. 18. Idem. Volume 80, Number 5, December 1975, pp. 1367-1368 (recenzie la lucrarea St. Petersburg and Moscow: Tsarist and Soviet Foreign Policy, 1814-1974, Bloomington, Indiana University Press, 1974, 480p.). 19. Paul E.Michelson, Op. cit., în "Slavic Review...". 20. Apud Paul E. Michelson. 21. Vezi și Martin MacCauley, Rusia, America și Războiul Rece, 1949-1991, Traducerea de Mihaela Barbă, Iași, Editura Polirom, 1999, passim. 22. Apud, I. Ciupercă, Totalitarismul, fenomen al secolului XX, partea I, Iași, Editura Universității
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
caracter critic, O. Tafrali (1935) admite că "năvălirea și așezarea Slavilor în Dacia și în Peninsula Balcanică avură drept urmare transformări adânci", cea mai însemnată fiind "contopirea completă a Slavilor cu Daco- Romanii în Dacia" (Tafrali, 1935, p. 78). Pe măsură ce factorul slavic este instalat din ce în ce mai ferm în genetica românității, discursul didactic elaborează teorii tot mai sofisticate menite să clarifice secvențialitatea și ponderea elementelor contopite în creuzetul etnic din care a rezultat poporul român. Formula care va deveni clasică a teoriei melting pot
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
fondul daco-roman. Versiunea cea mai elaborată a teoriei etnogeniei românești o întâlnim la C.C. Giurescu (1942), care, rezonând cu consensul epocii, admite că "suntem un popor romanic de coloratură slavă" (p. 75). Tocmai prin această "nuanță aparte", conferită de înrâurirea slavică, poporul român prezintă "o posibilitate de civilizație și cultură unică în mijlocul marei familii romanice" (Giurescu, 1942, p. 75). Unicitatea identitară românească, până acum conceptualizată ca rezultat al conjuncției dintre latinitate și teritorialitate dacică, va fi singularizată suplimentar, prin evidențierea unei
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
latinitate și teritorialitate dacică, va fi singularizată suplimentar, prin evidențierea unei triple conjuncții: i) latinitate; ii) teritorialitate dacică; iii) slavonism. Latinitatea ortodoxă în spațiul dacic devine astfel formula unicității românești: "Latini răsăriteni suntem numai noi" (Patrașcanu, 1937, p. 10). Influența slavică a penetrat multidirecțional, pecetluind formarea neamului românesc: "Slavii ne-au influențat sub raportul rasei, al limbii, al organizării sociale și de stat, sub raportul cultural și bisericesc. Niciun alt popor năvălitor nu a avut o înrâurire așa de puternică asupra
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
stabilește apoi ponderea fiecăruia: Dacă ar fi să seriem elementele etnice componente ale poporului român, după importanța lor, am avea deci: întâi, elementul autohton, dacic, apoi în al doilea rând, elementul roman, iar în al treilea rând, la urmă, cel slavic" (p. 76). După lungi și ezitante legănări, balanța ajunge, în sfârșit, să încline în favoarea autohtonului, formula etnică românească găsindu-și punctul de greutate în componenta dacică. Două concluzii se impun în ceea ce privește chestiunea originii în perioada României Mari: i) afirmarea tot
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
elementul exploatator, dacii fiind poporul exploatat de imperialismul roman. Antagonizarea daco-romană merge mână în mână cu afirmarea autohtonismului, întrucât, la nivel emoțional, manualul se identifică întotdeauna cu victimele exploatării imperialiste; ii) slavizarea etnogeniei românești, în sensul în care ponderea elementului slavic în constituția etnic-lingvistică, culturală și politică a românilor devine decisivă. În cadențe clișeizate, se afirmă insistent că slavii "au influențat considerabil formarea poporului român", "Influența slavă asupra noastră a fost mare", și în fine, că " Influența slavă se vădește în
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
după ce s-a pecetea slavă a fost ștanțată asupra fondului daco-romanic: "putem vorbi de formarea poporului român abia după ce s'a făcut amestecul cu slavii" (Istoria și geografia R.P.R., 1950, p. 22). Iar limba română este o limbă romanică îmbogățită slavic (Roller, 1952, pp. 74-75). Prin aceasta debutează slavofilia ca unul dintre laimotivele majore ale istoriei românilor, revăzute din unghiul sovietic. Înrâurirea slavă se vădește mai cu seamă în organizarea politică și statală a românilor, domenii în care modelul slavonic a
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]