912 matches
-
că venim de la piață și suntem cam obosiți. Mai târziu când s-a trezit din mahmureală, a văzut că nici bani nu mai avea și nici murături nu cumpărase. Toate îmi sunt slobode, dar nu toate zidesc. Toate îmi sunt slobode, dar nu mă voi lăsa biruit de ceva. Un animal de povară dacă primește tainul și este pus la muncă, muncește. Altminteri mănâncă, doarme și ... se baligă. Lui nu i se cere mai mult. Cu cât mai mult se deosebește
PUSTNICUL de ION UNTARU în ediţia nr. 449 din 24 martie 2012 by http://confluente.ro/Pustnicul_ion_untaru_1332587240.html [Corola-blog/BlogPost/354695_a_356024]
-
un singur trup, fie Iudei, fie Greci, fie robi, fie slobozi; și toți am fost adăpați dintr-un singur Duh...” În Galateni 3:28, apostolul Pavel continuă: „Nu mai este nici Iudeu nici Grec; nu mai este nici rob nici slobod; nici parte bărbătească nici parte femeiască, fiindcă toți sunteți una în Cristos Isus.” De aici putem desprinde ușor cauzele care duc la disfuncțiile Trupului care întruchipează Biserica. « „Ochiul nu poate zice mâinii: „n-am trebuință de tine”; nici capul nu
KELOWNA, BRITISH COLUMBIA, CANADA în ediţia nr. 2 din 02 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Omul_dincolo_de_sine.html [Corola-blog/BlogPost/345011_a_346340]
-
sus de la gură. - Văsile! a grăit muma privindu-l în ochi pe taica. D-acuș’ încolo, să nu cumva să-i mai zâci ceva fetii ășteia. E a noastă și o să avem grijă să n-o bârfească satul. Gura lumii îi slobodă și n-o astupă decât pământul!... - Cătălină, să nu fii tristă! Ne-or călca bătătura și alți pețitori, mai ales cân’ s-o auzî de ce ai plecat de la nevolnicul ăsta! După două săptămâni, cred că n-au fost mai multe
LA UMBRA UNUI FAG ROTAT de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1492675477.html [Corola-blog/BlogPost/359972_a_361301]
-
răi, în veșnicie Nu regăsesc cărările pierdute... MÂNA CE-A FOST O VIOARĂ Pe câmp amiroase a floare de răi Un abur curat răsărind din pământ Mi-atârnă un vis de o coama de vânt; Călcata mi-i târna de slobozii căi. Mi-e glasul firav fiindcă-i nechiotit Să dau mărturie cu el, nu văd rost De nici nu mai știu: am fost, nu am fost? Un vers se preschimba în plâns hohotit. Îmi sângeră-n carne rebelul fluid Când
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 466 din 10 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Sonetele_primaverii_sufletesti_cezar_cezarina_adamescu_1334120363.html [Corola-blog/BlogPost/341455_a_342784]
-
ianuarie 2013 Toate Articolele Autorului Una din cele mai vii sărbători după început de an calendaristic este Sf. Bobotează. Această sărbătoare, parcă ar fi sărbătoarea dumnezeirii pământului și al cerului. Între pământ și cer se sfințesc apele care se lasă slobode în Mâna Divină, căptușind pacea lăuntrică și harul miraculos pentru tot ceea ce se cheamă viață. De la Răsărit la Apus, de la Miazănoapte la Miazăzi, apa este flacăra sufletelor noastre primită în dar de la duhul sfânt. Bunul Dumnezeu, are o infinită grijă
DE SFÂNTA BOBOTEAZĂ de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 734 din 03 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/De_sfanta_boboteaza_constanta_abalasei_donosa_1357249542.html [Corola-blog/BlogPost/348771_a_350100]
-
lumină, se vede Luna pe cer. Deschid timid poarta-n grădină; a ruginit încuietoarea de fier. Urzicile s-au întrecut cu pălămida, pe lângă gard e numai lobodă; frunza din prun a tocat-o omida, a fost lăsată la gură prea slobodă. Nu-i asta problema cea gravă. O să fie o grădină aleasă: pentru omizi există otravă, iar pentru buieze mi-am cumpărat o coasă. La stupi albinele cad grele, se fac cocoloașe la urdiniș. Probabil e cules: nu se-agită și
ÎN GRĂDINĂ, POEZIE DE ION I. PĂRĂIANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 436 din 11 martie 2012 by http://confluente.ro/In_gradina_poezie_de_ion_i_paraia_al_florin_tene_1331487541.html [Corola-blog/BlogPost/366333_a_367662]
-
cu inocența mea. Dezleg prin roșu, de deochi și-o o stea, Pe fruntea ta. În Martie îți strâng din jur, Dorința și ardoarea mea. Și-a zilelor din șnur! Și vine iarăși, ziua, ce calcă egal noaptea În Echinocțiul slobod. Când, mai citesc iar cartea - Zilelor poeme... E-un Mărțișor din soare, Iubirea ta - vioară! Ne e atât de bine! E ziua-sărbătoare! Elena ARMENESCU GÂND DE PRIMĂVARĂ 1 Martie 2011, București Soarele-și aruncă și azi strălucirile Albind ferestrele spre
FLORILEGIU PENTRU ÎNCEPUT DE PRIMĂVARĂ de GEORGE ROCA în ediţia nr. 71 din 12 martie 2011 by http://confluente.ro/Florilegiu_pentru_inceput_de_primavara.html [Corola-blog/BlogPost/364443_a_365772]
-
trebuie a se învrednici de tainele cele înfricoșate, fiindcă cu toții ne învrednicim de aceleași taine, iar nu ca în Legea Veche, când pe unele le mănâncă preotul, iar pe altele cel ce nu era preot, așa că poporului nu-i era slobod de a se împărtăși din cele ce se împărtășea preotul. Acestea însă nu mai sunt acum, ci tuturor le stă în față un trup și un pahar... O mie de ani mai târziu, Nicolae Cabasila, vorbind despre Sfânta Împărtășanie în
DESPRE TEMEINICIA SFINTEI EUHARISTII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2005 din 27 iunie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1467010067.html [Corola-blog/BlogPost/378172_a_379501]
-
mai mica spermatozoidul. Da, dar are o majoritate zdrobitoare! • Omul e că hârtia. Rabdă orice... Dar nu rezistă. Uneori sunt modest, alteori orgolios - două defecte esențiale. Mă întreb dacă poți fi șchiop de ambele picioare (Roni Caciularu). • Gură lumii-i sloboda să mănânce... loboda (folclor prelucrat). • Cine-i fără pată, umblă rupt în fund. • Ars longa, memoria scurtă. • Sine îra et studio, orice ar putea să însemne (Andrei Bacalu). • Calea dreapta în viață are o mulțime de ocolișuri. • Toate surprizele se
CALEA CEA DREAPTĂ A DREPTURILOR EGALE de DOREL SCHOR în ediţia nr. 66 din 07 martie 2011 by http://confluente.ro/Calea_cea_dreapta_a_drepturilor_egale.html [Corola-blog/BlogPost/349074_a_350403]
-
iată Că n-am mai cugetat ... ”La ce să cugeți, măi flăcău, Nu ți-am cerut nimica, Vorbeam, ca bietul nătărău Doar eu și ... cu opinca! Am zis atunci o proastă vorba Cu mintea mea năuca Să-mi ierți grăirea sloboda Ce te-a-ntrerupt din munca!” ” Ba nu, bunelule, gândesc Privind a ta opinca Că a avut un mare rost Din vremuri vechi și încă ... Că talpă asta a apăsat Timp de război și pace Pe treptele către palat La stane lângă
PROFIL BIOGRAFIC-ION DOREL ENACHE ANDREIAŞI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 by http://confluente.ro/Profil_biografic_ion_dorel_enache_andreiasi.html [Corola-blog/BlogPost/369260_a_370589]
-
nostru-i necuprins prin parcuri, beciuri și canale, unde doar lipsa preamărim ca demni supuși ai vrerii sale. Avem mândria s-aparținem unei fraterne obști unite, ca-n creștinismul de-nceputuri, în care ferm erau țintite supreme-nfăptuiri umane, precum iubirea slobodă, egală, ori preafrumosul ajutor dat neputinței fără fală. Așa și noi ne ducem traiul cu contribuții voluntare în jeg, păduchi și toate cele ce-s părți din viețile amare... Desigur, nu-s doar bucurii în lumea asta prost făcută, chiar dacă
IUBIRI DISCRETE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1104 din 08 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/George_petrovai_poemele_noul_george_petrovai_1389176608.html [Corola-blog/BlogPost/363815_a_365144]
-
ce-a din alte vremuri, alături de icoanele celor după care, inima mea lăcrimează de dor. Astfel trezesc la viață amintirile și reînvii umbrele trecutului, retrăind momente adormite prin cotloanele colbuite ale uitării. În aceste incursiuni prin ferestrele vremurilor apuse gândurile slobode călătoresc bezmetice pe cărările amintirilor și pribegesc nestingherite prin faldurile timpului alături de icoanele vii ale unor ființe dragi, rătăcite pe la cotiturile vieții. Câțiva dintre prietenii mei de pe vremea când trăiam în Târgoviște au trecut de mult în lumea umbrelor. Draga
ICOANA PRIETENIEI NOASTRE de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1479504746.html [Corola-blog/BlogPost/379230_a_380559]
-
timpul, toate trec anume Parcă zilele-s mai scurte, parcă fug de mine; Se zoresc spre nicăieri și-și grăbesc apusul Ca o furcă-n brâu de fotă ce-i sfârâie fusul. Unde-o merge-așa grăbită, vremea poate spune? Slobodă și știrbă-n zâmbet... Mai - Gustar - Răpciune; Căci abia începe ziua, luna... anul în Gerar, Că-i sfârșitul de la Undre și-apoi Făurar. Timpul deapănă fuiorul și își toarce pleata Schimbă orele cu râvnă, o secundă-n alta; Se rotește
ZBOARĂ VREMEA, TRECE TIMPUL de CIPRIAN ANTOCHE în ediţia nr. 2236 din 13 februarie 2017 by http://confluente.ro/ciprian_antoche_1486973738.html [Corola-blog/BlogPost/383267_a_384596]
-
și artistului pentru că poartă cu mândrie, prin lume, sfântul tezaur al neamului nostru de români - LIMBA ROMÂNĂ! Prin vers poetul Grigore Vieru și-a deschis sufletul, prin cântec artistul Fuego și-a deschis sufletul și acum, lumea poate să umble slobodă prin ele. Ceea ce face Grigore Vieru în poeziile sale și Fuego în cântecele sale nu constituie decât restituiri ale memoriei lor, ale trăirilor peste care nu se va așterne niciodată uitarea. Poet divin tu ai rămas / Și cred că se
LACRIMI GEMENE de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 665 din 26 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Lacrimi_gemene_rodica_elena_lupu_1351286874.html [Corola-blog/BlogPost/358813_a_360142]
-
încet de dorul de ogradă Posacul scrânciob sub un măr domnesc, Sub verdele de iarbă sau zăpadă Își plânge lemnele ce-i putrezesc. Mi-e dor de tihna ce-o purtam cu mine Atunci când vântu-n frunze ascultam, Gâlcevi de păsări slobode și-albine Și ia înflorată ce-o purtam. Miros de roade putrede sub rouă Ce se isca pe ulițele strâmte, Frumosul curcubeu atunci când plouă Și nucile - atârnate-n ramuri frânte. Mi-e dor de fânul cel cosit devreme Sub soarele
MI-E DOR... de CIPRIAN ANTOCHE în ediţia nr. 2224 din 01 februarie 2017 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/Ciprian_Antoche.html [Corola-blog/BlogPost/359022_a_360351]
-
Atanasie cel Mare, în Cuvântul său la înscrierea Preacuratei Născătoare de Dumnezeu la Betleem, vorbește cu admirație despre smerenia Fiului lui Dumnezeu venit printre oameni pentru a-i ridica din păcate: „Cine nu se va minuna de pogorământul Domnului? Sus slobod, și jos scris în condici! Sus Fiu, și jos rob! Sus Împărat, și jos năimit! Sus bogat, și jos sărac! Sus închinat, și jos numărat între birnici (plătitori de biruri)! Sus având scaun dumnezeiesc, și jos odihnindu-se în peșteră
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1445 din 15 decembrie 2014 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1418628111.html [Corola-blog/BlogPost/367887_a_369216]
-
mioapă Vinovată de bancrută Este ultima și scapă Cratiță, tingire Haina pe omul subțire Se mulează după caracter Și se vede după fler Armonie, catifea Pielea lui și pielea mea Fiecare și-o îndură Într-o altă saramură; Atâta lobodă slobodă Dădu părimăvara la iveală Că după ce am cules-o, a rămas cheală... Orice fes are un înțeles Și dacă întorci fesul pe dos, Adevărul nu e mai frumos. Referință Bibliografică: Orice fes are un înțeles / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN
ORICE FES ARE UN ÎNŢELES de ION UNTARU în ediţia nr. 348 din 14 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Orice_fes_are_un_inteles.html [Corola-blog/BlogPost/359507_a_360836]
-
de cuci și privighetori. Din surâsul sufletului se aud ca-n sărbători cântecele Neamului. Din cântarea Neamului se aud bucuria lui Dumnezeu și a Fecioarei. Din cornișa zării, inima mi s-a deschis ca albia unui râu prin care curge slobod mustul înfierbântat și spumos al Patriei mele. Frumusețea Patriei odrăslește în Calea Mântuitorului Iisus Hristos. De când ne știm, El, e tot mai aproape, El e tot mai Acasă la Noi, în toate gândurile, în toate simțirile, în toate suferințele, în
POEMUL FRUMUSEŢII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1401586408.html [Corola-blog/BlogPost/365380_a_366709]
-
pe o potecă de munte, folosită de ciobani. Cizmele din piele de bou lăsau în urmă adânciturile tocurilor ce se umpleau imediat cu apa mustind în iarba de pe potecă. Se simțea liber, el cu cerul și oile lui. „Mă simt slobod, eu și Dumnezeu, dar acest cost este că am acceptat responsabilitatea destinului!” Prin minte îi treceau tot felul de gânduri, unele mai năstrușnice decât altele. „Dacă nu-mi găsesc soață, cum îmi doresc?! Sunt bucurii, în viață care pot să
ION ŞI IOAN – ÎNŢELEPŢII DIN TRANSALPINA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1344 din 05 septembrie 2014 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1409889105.html [Corola-blog/BlogPost/383730_a_385059]
-
spui de Ion al lui Ionescu, ciobanul. - A fost măritată? - Da! E femeia înecatului de la baraj. Își căuta și ea jumătatea. Ăi din sat ziceau că e rea de muscă ... Dar nu e adevărat. Ști cum e ... gura satului-i slobodă. - Am s-o caut ... Amu zic și eu ca omul. Voi încerca. Încercarea moarte n-are! Zise Ioan făcându-și o țigare dintr-o bucată de ziar mototolită în jeb și tutun scos dintr-o tabacheră veche, ținută în ițari
ION ŞI IOAN – ÎNŢELEPŢII DIN TRANSALPINA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1344 din 05 septembrie 2014 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1409889105.html [Corola-blog/BlogPost/383730_a_385059]
-
Atanasie cel Mare, în Cuvântul său la înscrierea Preacuratei Născătoare de Dumnezeu la Betleem, vorbește cu admirație despre smerenia Fiului lui Dumnezeu venit printre oameni pentru a-i ridica din păcate: „Cine nu se va minuna de pogorământul Domnului? Sus slobod, și jos scris în condici! Sus Fiu, și jos rob! Sus Împărat, și jos năimit! Sus bogat, și jos sărac! Sus închinat, și jos numărat între birnici (plătitori de biruri)! Sus având scaun dumnezeiesc, și jos odihnindu-se în peșteră
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1082 din 17 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Despre_praznicul_nasterii_dom_stelian_gombos_1387289142.html [Corola-blog/BlogPost/363469_a_364798]
-
cu inocența mea. Dezleg prin roșu, de deochi și-o o stea, Pe fruntea ta. În Martie îți strâng din jur, Dorința și ardoarea mea. Și-a zilelor din șnur! Și vine iarăși clipa, ce calcă egal noaptea În Echinocțiul slobod. Îți mai citesc iar cartea - Zilelor poeme... E-un Mărțișor din soare, Iubirea ta - vioară! E ziua-n sărbătoare! Elisabeta IOSIF Referință Bibliografică: Elisabeta IOSIF MĂRȚIȘOR / Elisabeta Iosif : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 790, Anul III, 28 februarie 2013
ELISABETA IOSIF MĂRŢIŞOR de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 790 din 28 februarie 2013 by http://confluente.ro/Elisabeta_iosif_martisor_elisabeta_iosif_1362041601.html [Corola-blog/BlogPost/352089_a_353418]
-
poată Cu munții mei alături, nu am de ce mă teme. La noi răsare românească iarba Și apei care iese din fântână Izvor curat i-e limba cea română Și românesc e plugul și românească-i roata. Și păsări din înalt slobod în aer doine Și fluierul ne plânge sufletul sărman, Mai tare decât piatra-i dragostea de neam Ce n-o învinge focul și n-o învinge roata. Române, când la ceasuri ești de greu Când lacrime îți curg, tu, înapoi
ROMÂNE... de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Romane_0.html [Corola-blog/BlogPost/355969_a_357298]
-
dărâme un munte de ceață și să sleiască un puț fără fund (Haruri) că l-a îndemnat să joace și să cânte, știindu-l sortit mormântului, așadar n-a creat pământul „din milă și iubire” ci fiindcă-i trebuia „loc slobod, întins de cimitire”, că umbla să păcălească: „Ce șiret! Ce calic! Cetertipar! Pune un lucru tot în alt tipar Când încoace, când încolo, o ia De ici, de acolo, câte ceva Și măsluie sufletul și trupul, De nu știi care-i
DIALOGUL LUI TUDOR ARGHEZI CU DUMNEZEU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1559 din 08 aprilie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1428476014.html [Corola-blog/BlogPost/374973_a_376302]
-
nu e ateu, nu e comunist sau corporatist, nu e mistic, nu e limitat și strâns în chingi dogmatice. Umanismul nostru e liber pentru că e îndumnezeit! Ceilalți de până astazi îl înlănțuiau pe om în toate chipurile; noi îl lăsăm slobod să viseze și să lupte, ca un creator înscânteiat al propriilor lui deveniri fabuloase. Ceilalți i-au exploatat slăbiciunile, instinctele, egoismul, mârșăviile de caracter, subumanitatea etică. Noi îl stimulăm să investească spirit cu generozitate socială, în viitorul urmașilor lui. Ceilalți
SACRUL, PROFANUL ŞI UMANUL, DIN PERSPECTIVA DEOUMANISTĂ de ALEXANDRU OBLU în ediţia nr. 609 din 31 august 2012 by http://confluente.ro/Alexandru_oblu_deoumanismul_doctrina_alexandru_oblu_1346426022.html [Corola-blog/BlogPost/351391_a_352720]