193 matches
-
se găsesc... S-a găsi și-un suflet de om să te grijească, să te spele, să te coase, să te hrănească, de nici nu-i băga se seamă că nu te afli în raiul sfinției tale. Dacă-mi dai slobozenie, vorbesc eu cu nepoata Ilinca, asta care te-a adus în spinare de la gârlă, că tot îi singurică cuc de când i-a murit bărbatul, mai an, într-o risipitură de mal. Îi vrednică la toate fata, da' de-o vreme
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
împlinește cu fapta, seamănă cu un om, care își privește fața firească într-o oglindă; 24. și, după ce s-a privit, pleacă și uită îndată cum era. 25. Dar cine își va adînci privirile în legea desăvîrșită, care este legea slobozeniei, și va stărui în ea, nu ca un ascultător uituc, ci ca un împlinitor cu fapta, va fi fericit în lucrarea lui. 26. Dacă crede cineva că este religios, și nu-și înfrînează limba, ci își înșeală inima, religia unui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85097_a_85884]
-
a zis: "Să nu preacurvești", a zis și: "Să nu ucizi." Acum, dacă nu preacurvești, dar ucizi, te faci călcător al Legii. 12. Să vorbiți și să lucrați ca niște oameni care au să fie judecați de o lege a slobozeniei: 13. căci judecata este fără milă pentru cel ce n-a avut milă, dar mila biruiește judecata. 14. Frații mei, ce-i folosește cuiva să spună că are credință, dacă n-are fapte? Poate oare credința aceasta să-l mîntuiască
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85097_a_85884]
-
cugetul lor, care este slab, este întinat. 8. Dar nu carnea ne face pe noi plăcuți lui Dumnezeu: nu cîștigăm nimic dacă mîncăm din ea, și nu pierdem nimic dacă nu mîncăm. 9. Luați seama, însă, ca nu cumva această slobozenie a voastră să ajungă o piatră de poticnire pentru cei slabi. 10. Căci dacă te vede cineva pe tine care ai cunoștință, că șezi la masă într-un templu de idoli, cugetul lui, care este slab, nu-l va împinge
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85036_a_85823]
-
jertfit idolilor", să nu mîncați, din pricina celui ce v-a înștiințat și din pricina cugetului; căci "al Domnului este pămîntul și tot ce cuprinde el." 29. Vorbesc aici nu de cugetul vostru, ci de cugetul altuia. Căci de ce să fie judecată slobozenia mea de cugetul altuia? 30. Dacă mănînc, aducînd mulțumiri, de ce să fiu vorbit de rău pentru un lucru, pentru care mulțumesc? 31. Deci, fie că mîncați, fie că beți, fie că faceți altceva: să faceți totul pentru slava lui Dumnezeu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85036_a_85823]
-
făr' de vin ar fi fost oamenii făr' de inimă bună și nu s-ar desfăta. Aceasta [nu] are o mai frumoasă tovărășie decât aceea a lui Vachos (Dionisos), când nu ținea multă vreme. Iaste plină de frumoase cuvinte, de slobozenie, de libov, de toate acelea ce aduc desmierdare, în scurt, este un Dumnezeu a păgânilor mai vrednic de iubit decât Vromios *, și căruia se cade măsura, închinăciunea tuturor neamurilor celor zefelii. Dar îndată ce trece măsura, trebuie să-l facă să
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
arborat două falnice drapele tricolore. Pe cel albastru cu multe stele încă nu îl au probabil în dotare. Probabil peștii se simt și mai plini de misiunea lor, mai patriotică decât oricând, în astfel de zile, când sărbătoarea pogoară peste slobozeniile noastre. Îmi place această unduire de falduri tricolore, jucând în bătaia unui Soare pitulat pe după coșurile caselor dinspre Spital, cu razele strecurate printre șuvițe drepte de fum. Parcă și hornurile orașului și-au aprins lumânările spre a cinsti solemnitatea, altfel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
își pierd viața în tinerețe, mor ca cei desfrînați. 15. Dar Dumnezeu scapă pe cel nenorocit prin nenorocirea lui, și prin suferință îl înștiințează. 16. Și pe tine te va scoate din strîmtoare ca să te pună la loc larg, în slobozenie deplină și masa ta va fi încărcată cu bucate gustoase. 17. Dar dacă-ți aperi pricina ca un nelegiuit, pedeapsa este nedezlipită de pricina ta. 18. Supărarea să nu te împingă la batjocură, și mărimea prețului răscumpărării să nu te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
-
îi atârnau în afară, prin tălpile găurite pielea i se vedea la fel de neagră și tăbăcită, așa că laba piciorului se făcuse una cu bocancul. Dormea cu capul rezemat de acordeon, la fiecare mișcare, burduful lăsa să-i scape un vaier din slobozeniile trecute, ca o boare uscată ce fluieră prin streșini. Vorbind aceeași limbă amestecată, acordeonul visa pentru el. Isaia dormea împăcat, cu capul în poala Marchizei, mâna pipăindu-i zadarnic prin iarbă după sticlă și resemnându-se, apoi, să cotrobăie printre
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
problemă a Moldovei și Munteniei, care nu îmbrăca forma unui obiectiv politic național, ci al unuia, este adevărat individualizat sub aspectul strategic și al statutului lor juridico-politic particular, topit într-o largă viziune antiotomană, de avans în sud-estul continentului în numele „slobozeniei” și al ortodoxismului. Constatările privitoare la Rusia pot fi extinse și asupra Austriei, animată de idei anexioniste de esență feudală. Termenii preferați erau cei de națiune greacă, pentru popoarele ortodoxe din Imperiul Otoman, și de națiune iliră, pentru ortodocșii din
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
În același moment au fost elaborate răspunsurile deputăției muntene la întrebările cancelarului Panin și cererile către el. La întrebarea Ce dorințe aveți a face împărătesei ?, răspunsul a fost următorul: „să rămânem supt stăpânirea Rosiei și bucurându-ne ele deplina noastră slobozenie”. Stăpânire și slobozenie sunt, evident, două vocabule antinome în context, care însă pot fi apropiate, dacă luăm în considerare cele ce urmează. La întrebarea lui Panin, Ce folos ar putea trage Rusia din pace ?, deputăția a dat, între altele, și
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
au fost elaborate răspunsurile deputăției muntene la întrebările cancelarului Panin și cererile către el. La întrebarea Ce dorințe aveți a face împărătesei ?, răspunsul a fost următorul: „să rămânem supt stăpânirea Rosiei și bucurându-ne ele deplina noastră slobozenie”. Stăpânire și slobozenie sunt, evident, două vocabule antinome în context, care însă pot fi apropiate, dacă luăm în considerare cele ce urmează. La întrebarea lui Panin, Ce folos ar putea trage Rusia din pace ?, deputăția a dat, între altele, și deslușirea: din veniturile
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
supt jugul turcesc, să rămânem supt protecția (subl. ns. L.B.) Rosiei, care aceasta au poftit și pro-strămoșii noștri”. În proclamațiile sale către popor, mitropolitul Gavril al Moldovei se autocalifică, pe el și popor, ca supuși ai Rusiei, dar invocă patria, slobozenia, oblăduirea împărătesei, care va garanta în „bună pază toate hotarele Moldovei, după vechea stăpînire a domnilor ce au fost de sineși oblăduitori (subl. ns. L. B.)”. În notele sale critice la studiul lui G. Severeanu, Bucureștii sub răzmerița din 1769
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Austriei, a Prusiei și să dea oarece haraciu și la Poarta turcească”; dacă nici aceasta nu va fi acceptată, să rămână „supuși împăratului” Austriei. Mihai Cantacuzino i-a înfățișat lui Rumianțev scrisori ale împăratului Leopold I prin care făgăduia „ajutorul slobozeniei acestor două țări de supt jugul turcesc”. Rumianțev i-a dat recomandări către Panin. Este relevantă dorința de a evita retrocedarea Principatelor către Poartă, chiar cu prețul acceptării altei servituți, rusă sau habsburgică. Acesta era însă în acel moment un
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
poate izola, spunea Bari?iu, �hr?nind ură unora asupra altora�, fiindc? această �amiroas? a egoism �nghesuit�. �n societatea rom�neasc? a vremii, unii au f?cut pledoaria cosmopolitismului, al?îi pe cea a �duhului na?ional�. are trebuin?? de slobozenie, ocrotire ?i prilejuri că s? se arate�. ?i �n secolul al XIX-lea s-a pus problema cre?rîi unui �stat-tampon� la Dun?rea de jos (sub �garan?ia marilor puteri�). Nu poate fi fericire f?r? libertate, nu poate
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
le aprofundeze cauzele, măsuri vizibil discriminatorii pe criterii etnice. Astfel cu privire la viciul de proprietate camăta este interzisă între evrei, dar permisă asupra străinilor, iar dreptul de proprietate este absolut și exclusiv pentru evrei. Totuși prevede anul jubiliar, sau anul de slobozenie, când proprietatea revine celui deposedat după o perioadă de cincizeci de ani, cu același caracter discriminatoriu însă. La nivel de națiune recucerirea teritoriului pierdut se face prin distrugerea a tot ceea ce este viu, folosind ca exemplu războiul regelui David cu
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
este doar prima inovație cu tente revoluționare pe care o avansează Aaron. Potrivit acesteia, "sistema reprezentativă, după care cetățenii iau parte mijlocită sau nemijlocită la treburile și interesele publice, este un izvor neprețuit de patriotism; și toate instituțiile care întemeiază slobozenia civilă a fiecărui cetățean, sunt un bold însuflețitor pentru duhul patriotic" (p. 48). Implicându-i pe cetățeni în viața publică, făcându-i parte constitutivă a corpului politic, statul republican își formează indivizi "gata a face orice jertfă" (p. 51). Asemenea
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
țărilor române țâșnește fără niciun echivoc din multiple pasage răsfirate în cele trei volume ale lui Aaron. De exemplu, analizând cauzele pentru nenorocirile de veacuri ale românilor, Aaron ajunge la concluzia că fărâmițarea politică este principala blamabilă: "Unirea rumânilor pentru slobozenie și faptele lor cele viteze cu care au apărat cinstea patriei, putea să înalțe duhul lor, să-i facă a se simți mai pre sus de ceea ce era și să îmbrățișeze cultura cu focul ce caracterizează pe asfel de nație
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
își desrobească țara, să facă respectat scaunul rumânesc și să dea în mâna rumânilor putere de a-și ține vredinicia lor. El făcu inimile rumânilor primitoare de sintimente înalte și duhul lor întreprinzător de lucruri mari. Cinstea, vrednicia, mândria, patriotismul, slobozenia, acestea era ideile de care era absorbiți rumânii [p. 320] din țara rumânească în vremea cârmuirii lui cei viteze. Din rumâni apăsați sub un jug greu, amorțiți printr-un dispodism nesuferit și degradați printr-o tiranie sălbatică, făcu oameni slobozi
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
lumei probă de celea ce poate o nație slobodă și cârmuită de un prinț mare. Niciodată țara rumânească n-a fost mai slăbită și mai vrednică de respectul și cinstea altor staturi ca în vremea aceasta. Ca să îngrădească, să întemeieze slobozenia și să asigureze țării fericire vecinică, croii proiectul acel mare de a uni pe toți rumânii într-o putere. Cu armele în mână înființă proiectul acest favorit al său și vrednic de un rumân mare ca dânsul; dar când era
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Omirul său care să fie cartea vitejiei, cartea rumânilor, cartea care să se citească cu drag de către oricine. Rumânii aibă a se mândrii cu eroul acesta care se luptă ca un leu pentru pricina cea sfântă a dezrobirei și a slobozeniei lor. Aducă-și aminte de ceea ce poate face o nație unită când este norocită ca să se nască dintr-ânsa un nou mare nu-și uite niciodată că țărânei celei scumpe a lui Mihaiu Viteazu, pomenirei lui celei mărite, și aducerii aminte
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
va evolua și se va rafina în reflecția istorică românească sub forma unui "mesianism statal", axat pe ideea forță potrivit căreia mântuirea politică a românității se poate împlini doar printr-un stat puternic. "La anul 1290 după Hristos dobândindu-și slobozenia, fură norociți de a forma un stat cârmuit de prinț din sângele lor. Cu această epohă se-păru că rumânii scăpând de grozăviile barbariei au dobândit toate înlesnirile de a începe să desfășure o viață nouă însuflețită cu neatârnare politică
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
ridică la cinstea ce i se-cuvine, și întemeidu-se o tipografie rumânească, rumânii începură mai mult a fi rumâni cunoscându-și drepturile naționalității" (Aaron, 1835, p. xiv). Independența românității se dobândi așadar și prin eliberarea prin cultură, în special prin "slobozenia" lingvistică. Însă statalitatea și independența cultural-lingvistică, deși elemente necesare ale neatârnării politice, nu sunt și suficiente în acest scop. "Epoha de fericire" pe care o luase "duhul rumânesc" a fost deturnată prin instalarea de către puterile străine a "sistemei fatale" a
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
țese aceasta sunt în parte preluate din lucrările Școlii Ardelene (puritatea originii latine, continuitatea romană după retragerea aureliană, unitatea etnică a tuturor românilor), care sunt completate cu adiții extrem de importante elaborate în climatul romantismului istoriografic: independența națională ("neatârnare" politică și "slobozenia" lingvistică și culturală) și mai ales unitatea românimii sub cupola aceleași statalități și sub aceeași autoritate politică. Renovarea paradigmatică adusă de fundarea discursului istoriografic pe coordonate romantice a implicat o deplasare a accentului de pe chestiunile originii, latinității pure și continuității
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
de ordin nominal, lingvistic și cultural: "Acești lăcuitori romani, cu toate că până târziu au fost supuși la felurimi de nații barbare, nu s-au clătit din Dacia patria lor, până când scăpând de tot jugul strein, se norociră însfârșit a-și dobândi slobozenia lor cea dorită. Cu adevărat prin amestecarea cu atâtea nații barbare ce au stăruit pe pământul lor, s-au schimbat mult, cu toate acestea păstrară numele, limba, obiceiurile, năravurile și alte trăsuri caracteristice de strălucitul sânge roman din care se
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]