1,372 matches
-
multă rugăciune, căci rugăciunea întreține buna noastră înțelegere. Acum, însă, ne îngrijim mai mult de cele materiale decât de cele duhovnicești, Înainte, forțele răului erau legate cu rugăciunile marilor trăitori; rugăciunea lor avea o mare putere. Și încă n-a slobozit Dumnezeu puterea Satanei, căci lumea este nepregătită... Forța diavolului stă în patimile și relele noastre. - În altă ordine de idei, Preacuvioase Părinte Stareț, ce caracterizează mai mult monahismul actual? - Monahii de acum au o mare deficiență în a se supune
PĂRINTELE ARHIM. IUSTIN PÂRVU S-A NĂSCUT ÎN VIAŢA CEA VEŞNICĂ, MUTÂNDU-SE LA CEREŞTILE LĂCAŞURI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 by http://confluente.ro/Parintele_arhim_iustin_parv_stelian_gombos_1371454534.html [Corola-blog/BlogPost/346089_a_347418]
-
știința. În partea dreaptă a acestui „tablou în tablou”, pictorul a figurat, după tavanul Capelei Sixtine, nașterea lui Adam, a primului om. În stânga însă apare Dumnezeița (cred că acesta ar fi cuvântul potrivit), cu un chip deloc renascentist, și care sloboade formula einsteiniană a energiei. Ambii Dumnezei sunt înconjurați de suite de pubere și prunci. Suntem, neîndoios, în față unei erezii (artistice). Să fie vorba doar de un capriciu? Firește că nu. Facerea Lumii după Niram este, la el, dublă, rod
FORMULA LUI DUMNEZEU de DAN CARAGEA în ediţia nr. 886 din 04 iunie 2013 by http://confluente.ro/Caragea_dan_formula_lui_dumn_dan_caragea_1370353849.html [Corola-blog/BlogPost/346239_a_347568]
-
Geneză niraminană în șase timpi (ceasurile figurate în fundal). La început a făcut Dumnezeița un ou mic, dens și fierbinte. Ceasul întâi. Și spațiul era netocmit și gol. Întuneric era pretutindeni. Și a zis Dumnezeița: „Să fie lumină!” Și a slobozit formula energiei în gol. Oul a explodat și lumina s-a despărțit de întuneric. Ceasul al doilea. Și a văzut Dumnezeița că energia este bună, iar aceasta s-a prefăcut în materie. Și s-a născut prima stea, apoi o
FORMULA LUI DUMNEZEU de DAN CARAGEA în ediţia nr. 886 din 04 iunie 2013 by http://confluente.ro/Caragea_dan_formula_lui_dumn_dan_caragea_1370353849.html [Corola-blog/BlogPost/346239_a_347568]
-
cu toată sălbăticia de care era în stare. Nu sesiză că Săndica nu are nici o reacție la tot ce se întâmpla cu ea. O mușca cu sălbăticie și se repezea cu forță și cu ură între pulpele sale. Când își slobozi tot fluidul în cavitatea inertă a fetei, parcă se rupeau bolțile cerului deasupra sa. Se ridică, își încheie liniștit șlițul pantalonilor și îi spuse cu năduf: - Nu era mai bine dacă o făceai de plăcere? Până la urmă ți-a plăcut
FIARA CU CHIP UMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1275 din 28 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1403943614.html [Corola-blog/BlogPost/347478_a_348807]
-
de care nu mai avusesem parte niciodată, oameni, hârburi, animale priponite de vreo funie sau zgardă legate de cingătoare pentru că mâinile le aveau ocupate, ne târam greu, unii aveau 2-3 capre, alții 3-4 oițe, câte un purcel ori vacă, alții slobozi ca și noi, nimic. Voi cei mici sau mai măricei dintre copii erați șii alinare și povară, tot avutul de preț al ălor mari, nădejdea lor. Din Vârful Mateiașului am luat-o pe scurtătură la stânga, spre Muscelul Botenilor și târș-târș
AMINTIRILE MAMEI, DE GHEORGHE PÂRNUŢĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 216 din 04 august 2011 by http://confluente.ro/Amintirile_mamei_de_gheorghe_parnuta.html [Corola-blog/BlogPost/367368_a_368697]
-
Acasa > Poeme > Emotie > GÂNDURI ... DE PRIMĂVARĂ Autor: Mara Emerraldi Publicat în: Ediția nr. 1887 din 01 martie 2016 Toate Articolele Autorului Din bucuria înaltului, din sunetele Universului, gând curat de primenire slobozește ... renașterea. Pacea, coborâtă-n tihna albului fulg ... înlesnește răsărit blând astrului dimineților, să-și umezească strălucirea zâmbetului, cu limpezimea bobului de rouă. Rochițele florilor aduc curcubeul culorilor ... iar ... ... zborul păsărilor urcă-n sus, tot mai sus ... să ducă zeilor vestea
GÂNDURI ... DE PRIMĂVARĂ de MARA EMERRALDI în ediţia nr. 1887 din 01 martie 2016 by http://confluente.ro/mara_emerraldi_1456813429.html [Corola-blog/BlogPost/373380_a_374709]
-
muțenia funestă a tatălui, nu putea fi vorba despre nimic bun. Surioara de trei ani ce zăcea în patul părinților ca un înger adormit, a cărei respirație șuierătoare frământa nemiloasă pieptul mic și plăpând care în urma cu câteva zile doar, slobozea chiote de veselie și entuziasm, era pe moarte după spusele doctorului ce o consultase cu o seară înainte. Sofia era ultima sosită în familie și adusese tuturor imensă bucurie și drăgălășenie cu frumusețea, inteligența și neastâmpărul ei adorabil. Era un
FOCUL DIVIN AL IUBIRII de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/silvia_giurgiu_1483564920.html [Corola-blog/BlogPost/372685_a_374014]
-
MARILE MINUNI ALE ISTORIEI BIBLIEI. Atunci împăratul Nebucadnetar s-a înspăimântat, si s-a sculat repede. A luat cuvântul și a zis sfetnicilor săi: „N-am aruncat noi în mijlocul focului trei oameni legați? Ei bine, eu văd PATRU !! oameni umblând slobozi în mijlocul focului, si nevătămați; și CHIPUL CELUI DE-AL PATRULEA SEAMĂNĂ CU AL UNUI FIU DE DUMNEZEI !” Observați? Împăratul trece de la chipul imens de aur, la chipul Celui care are putere asupra focului, de fapt asupra vieții și a morții
UMBLAND LIBER IN MIJLOCUL FOCULUI de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Eseu_umbland_liber_in_mijlocul_focului.html [Corola-blog/BlogPost/356501_a_357830]
-
păzite cu strășnicie de neînduplecatul Neptun. Din depărtări, sosesc călare pe crestele înspumate, ostașii nevăzuți ai apelor, înarmați cu harapnice de foc, ce pocnesc crunt telegarii înaripați ai regatului alb, făcându-i să urle înnebuniți. Peste lume se năpustește viscolul slobozit de perfida regină a ghețurilor, care a plecat cu oaste năprasnică, să cotropească ținuturile ce i-au fost interzise de către Demiurg. Munții privesc neputincioși cum rostul naturii se schimbă. Crestele lor lipsite de veșmântul firesc al zăpezilor milenare, își ascund
REVANȘĂ PIERDUTĂ de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2210 din 18 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/silvia_giurgiu_1484695469.html [Corola-blog/BlogPost/374330_a_375659]
-
la întâlnire, p-o vreme ca asta, Procurorule! Eu pe canceru-ăsta, nu m-aș duce să mă-ntâlnesc nici cu nevastă-mea, încercă să-l provoace Bebe Tâmplarul, dornic să-i audă povestea, neratând însă din instinct ocazia de a slobozi o ușoară referire la nurlia de nevastă-sa, care era unanim recunoscută ca una dintre frumoasele cartierului și de care el era extrem de mândru, deși ea nu rata nici un moment prielnic pentru a se șterge cu el pe picioare. - Ei
2. VISCOL ŞI FLORI de LIVIU GOGU în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Povesti_din_carciuma_1_viscol_si_flori.html [Corola-blog/BlogPost/355628_a_356957]
-
să meargă să se înroleze în gărzile patriotice pentru a merge să apere hotarele țării amenințate de o nouă invazie a sovieticilor și a acoliților lor. Desigur, masele nu aflaseră, încă, despre avertismentul categoric al președintelui SUA, Lyndon Johnson:,,Nu sloboziți câinii războiului!'' și, chiar dacă ar fi aflat, nu cred că ar fi existat ceva care să îi oprească și cu atât mai puțin să îi facă să dea înapoi. ,,Brunea privea tăcut și îngândurat strada- avea să îmi povestească peste
Miting, 21 August 1968. F.Brunea - Fox merge să audă ,,Ce spune strada''! by Șerban Cionoff () [Corola-website/Journalistic/105971_a_107263]
-
rodul colindând pe ulițe, iar vacarmul pe care-l fac cu bicele, buciumele sau oalele are ca scop înlăturarea forțelor malefice: seceta, tăciunele de grâu, insectele și animalele dăunătoare recoltei etc. De asemenea, feciorii dezleagă și cununiile, cu un descântec: "Slobozim câșlegiile/ Să mărităm fetele/ Umblați, feciori,/ Să fie pețitori". Sfântul Vasile. În tradiția populară se mai spune că așa cum este musafirul din ziua de Sfântul Vasile, bogat ori sărac, așa va fi omul tot anul. Totodată, în ziua de Anul
Sfântul Vasile. De ce trebuie să bei cât mai mult vin de Sfântul Vasile by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/105881_a_107173]
-
următoarea sărbătoare. Fetele sunt sfătuite să nu se pieptene în această zi, pentru că nu le mai crește părul, așa cum nu mai crește nici iarbă. SCHIMBAREA LA FAȚĂ A DOMNULUI. În această zi se interzice scăldatul. De la Probajenii înainte, nu-i slobod să te mai scalzi în rău. O coborât cerbul de la munte, s-o pisat în apa și-o răcit apa. Atâta-i tăt." (Memoria Ethnologica) Explicația este cu totul altă: apele fiind de acum tot mai reci, crește riscul îmbolnăvirilor
SCHIMBAREA LA FAȚĂ, pe 6 august. Ce nu trebuie să faci în această zi by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101892_a_103184]
-
index și arătător. -S-o dăruim împrejurărilor care nu au avut niciodată nevoie să se sprijine pe mușuroaie întregi de cuvinte sterile. Ar trebui să strig: Mă risipesc vouă dăruindu-mă, cum risipește florarul semințele lui peste, reavăn, pământul. Vorbele mele, slobode azi, așează cărămizi noi la temelia iubirii de semeni. Vă privesc în oglindă cu sufletul care privește parcă, pentru întâiași dată, fără dioptrii forte și mă bucur de voi, oameni, mă bucur o dată cu voi, chiar dacă mă bucur plângând. Revin în
LECTURA CA ACT DE FORMARE A CARACTERULUI (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Dati_mi_inapoi_limba_romana_lectura_ca_act_de_formare_a_caracterului_cezarina_adamescu_.html [Corola-blog/BlogPost/356240_a_357569]
-
adevărului. Cel puțin în această privință nu mai avea îndoieli. Adevărul-Dumnezeu, Dumnezeu-adevărul. Trebuie să fie tot mai aproape de acestea, cât e cu putință mai aproape. Nu-l interesau decât Dumnezeu și adevărul. Simțea de-acum înlăuntrul lui o libertate binefăcătoare. Slobod de toate cele din jur. Liber de sine însuși. Căci, firește, în el însuși era și lumea pe care o iubea și căreia i se dedicase cu patimă până acum: înțelepciunea lumii, educația, gândirea și acea copleșitoare oratorie, care îl
DESPRE RELAŢIA DINTRE RAŢIUNE ŞI CREDINŢĂ ÎN TEOLOGIA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Despre_relatia_dintre_ratiune_si_credinta_in_teologia_sfantului_vasile_cel_mare.html [Corola-blog/BlogPost/344978_a_346307]
-
Il maximo” își scuipa în sân crezând că îndepărtează fantasmele care acum păreau să-l chinuie, dar și să lege fedeleș clevetelile (gura lumii o astupă doar...știm noi cine!) și să mai amortizeze durerea străpunsă până la os a săgeților slobozite din arcuri întinse dinspre marginile răbdării. Și a răbdărilor...”prăjite”! Sub formă de „prafuri”, „găluști”, „gogoși” și alte ingrediente de „demagogie aplicată” la contextul electoral dat. Chiar „caii verzi” alergau nătrăvași în galop pe pereții abrupți ai imașurilor înșirate cu
PAMFLET: TURNUL DE FILDEŞ AL UNUI MAHĂR SAU PSEUDO-CETATEA LUI A. de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 by http://confluente.ro/Pamflet_turnul_de_fildes_al_unui_mahar_sau_pseudo_cetatea_lui_a_.html [Corola-blog/BlogPost/367370_a_368699]
-
Acasa > Poeme > Devotament > LANȚUL DEZAMĂGIRILOR Autor: Angelina Nădejde Publicat în: Ediția nr. 1513 din 21 februarie 2015 Toate Articolele Autorului De nu plecai, aș fi stat de veghe tristeților tale nărăvașe ca o herghelie de cai lăsați slobozi pe un câmp de maci în plină floare. Doar că la mine, hălăduiau prin suflet. Bolnavă de o sinceritate nevindecabilă, aș fi îndurat rătăcirile inimii tale prin mărăcinii micilor trădări, supravețuind. Confuz chemărilor mele ai decis să pleci spre o
LANŢUL DEZAMĂGIRILOR de ANGELINA NĂDEJDE în ediţia nr. 1513 din 21 februarie 2015 by http://confluente.ro/angelina_nadejde_1424536763.html [Corola-blog/BlogPost/377467_a_378796]
-
din ani ce pe rând au murit în bazalt și-n trupuri de păsări prefăcute-n țărână. În nopțile senine și târzii, când liniștea-i nemărginire și timpul parcă s-a oprit, pădurea freamătă-n tăcere. Din când în când sloboadă un oftat venit parcă din vremuri de demult, din plânset de izvoare adunat și tânguiri de bucium în amurg. Se aude foșnind pădurea de brazi, o lungă poveste parcă ne-ar spune; și nu știm cât dor și câtă chemare
POVESTEA PĂDURII DE BRAZI de NINA DRAGU în ediţia nr. 2227 din 04 februarie 2017 by http://confluente.ro/nina_dragu_1486234483.html [Corola-blog/BlogPost/373210_a_374539]
-
sunt câine serios, nu mănânc așa ceva. - De ce mă jignești măi? Eu cum mănânc și tu nu vrei? Își dă seama că aștept un răspuns și el continuă să dea din coadă: - Sorry, dar tot nu mănânc. L-am lăsat și slobod în câteva rânduri dar își face loc pe sub gard, mi-am zis că se întoarce el din nou acasă și nu m-am alarmat dar, de multe ori se întorcea cu câte o pasăre din care nu mai lăsa decât
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET, 11 de ION UNTARU în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Ne_am_intalnit_pe_internet_11_.html [Corola-blog/BlogPost/355777_a_357106]
-
apropie de dogon Lebe „soare“ și mai ales libir în limba garawa (native australian). În tc. hür și arabă hurr par a proveni din iran. hor „soare“ (vezi și ebr. herut „libertate“). Din arabă swahili huru. Svobod (slav, de unde rom. slobod), magh. szabod pornesc de la numele soarelui i.e. *suel, saule în baltice, cf. și saba „soare“ în limba klamath pe coasta Pacificului. În germanice întâlnim: gotic freis, m.h.g. vri, germ. frei, engl. free. Acesta din urmă din v. engl. freo toate
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ion_c%C3%A2rstoiu/canal [Corola-blog/BlogPost/369930_a_371259]
-
apropie de dogon Lebe „soare“ și mai ales libir în limba garawa (native australian).În tc. hür și arabă hurr par a proveni din iran. hor „soare“ (vezi și ebr. herut „libertate“). Din arabă swahili huru. Svobod (slav, de unde rom. slobod), magh. szabod pornesc de la numele soarelui i.e. *suel, saule în baltice, cf. și saba „soare“ în limba klamath pe coasta Pacificului.În germanice întâlnim: gotic freis, m.h.g. vri, germ. frei, engl. free. Acesta din urmă din v. engl. freo toate
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ion_c%C3%A2rstoiu/canal [Corola-blog/BlogPost/369930_a_371259]
-
slăbită «de acest neîntrerupt drum de căutare» a apei salvatoare, căci «se face din ce în ce mai fierbinte» și „nu mai are ce să jertfească «pentru o picătură de ploaie»; «supusă dăruirii», se vede «spintecând cerul [iubitului] lăuntric, învolburat», cere să fie descătușată / „slobozită“ «de va veni furtuna», de măsălar / gustar fiind, convinsă că iubirea mișcă și munții din loc, Ea și El / Iubitul par a fi doi drumeți, nicidecum sisifici, ci, dimpotrivă, «pe versanții lor periculoși, cu precădere la cunoașterea angelică a extazului
Emisferele Androginului, bisturiul Zeus-chirurgului şi „Cântarea cântărilor“ by http://balabanesti.net/2014/03/21/emisferele-androginului-bisturiul-zeus-chirurgului-si-%e2%80%9ecantarea-cantarilor%e2%80%9c/ [Corola-blog/BlogPost/339990_a_341319]
-
scăzută Îngenunchie și-n rugăminți de fată O imploră s-o lase,că de-acum ascultă, S-o lase-afară-acum, măcar o dată ! Pe loc, ca din senin, holera se-mblânzi În clipa nesperat-a reușitei. Se-nduplecă pe dată de o slobozi, Da-i spuse, ca să știe, osânditei: „Să știi, fetițo, că nu glumesc cu tine, Iar dacă-n privința asta nu-mi faci voia, Tot chinul iadului și multe suspine, Vor fi singura-ți hrană și nevoia! Fata ieși... dar gânduri
T R A G E D I E de VIRGIL URSU în ediţia nr. 1725 din 21 septembrie 2015 by http://confluente.ro/virgil_ursu_1442854162.html [Corola-blog/BlogPost/373783_a_375112]
-
Doar atât?! Stârnit de pășitul pe gheața-nmuiată, puiul o ia mai lesne la picior. Ursoaica se trezește din nehotărâre, urmându-și odrasla cu greu, căci e tare slăbită. Încă o dată își împlântă privirea în albastrul apei și, răpusă de durere, slobozește un urlet a jale reluând pribegia spre neunde cu puiul tovarăș, doi căutători de nimic, nepăsători parcă de subțirele gheții, de răsfirarea zăpezii prin cenușiul stâncos, pustiu... * Oh, Anyu, Anyu, ce deznădejde te-apasă?! De ce lași în urmă tundra și
ATIQTALIK de ANGELA DINA în ediţia nr. 1920 din 03 aprilie 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1459667175.html [Corola-blog/BlogPost/381438_a_382767]
-
strigat: "Sângele Lui peste noi și peste copiii noștri! Dar dacă-L eliberezipe El nu ești prieten al Cezarului!". Așadar Pilat L-a legat, deși știa bine că este nevinovat, L-a osândit la moarte pe cruce, și le-a slobozit pe Baraba. Când a văzut Iuda aceasta, aruncând arginții a plecat și ducându-se a luat o frânghie și s-a spânzurat; pe urmă s-a umflat mult și a crăpat. Ostașii L-au bătut peste față cu trestia și
CÂTEVA CUVINTE DUHOVNICEŞTI CU PRIVIRE LA SĂPTĂMÂNA SFINTELOR ŞI MÂNTUITOARELOR PĂTIMIRI ALE DOMNULUI ŞI MÂNTUITORULUI NOSTRU IISUS HRISTOS… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1461561029.html [Corola-blog/BlogPost/380811_a_382140]