583 matches
-
Ferești). Spătarul Milescu, aflat în dregătorie la Curtea Domnească, complotează împotriva lui Ștefăniță Vodă (1659-1661) din care cauză i se taie nasul. După acee, Nicolae Cârnul au fugit în Țara nemțească și au găsit acolo un doftor, de-i tot slobozie sângeli din obraz și-l boției la nas și așe din dzi sângeli se închega și i-au crescu nasul la locu, de s-au tămăduit. Iară când au vinit aice în țară la domnie lui Ilieș Vodă, numai de
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
să se expună neîncetat pe sine, să se lase condus de inspirație, să fie canalul, portavocea, trâmbița, solul și îngerul acelei vibrații speciale pe care, din asonanțe și metafore, o pune în scenă poezia. Când a fugit de acasă, din Slobozia natală, către București, era, așa cum ni-l arată niște imagini tulburătoare ale televiziunii române de atunci, un licean rebel, mânat de pathos și iubire, ale cărui buze răscoapte, dătătoare de fiori damelor din capitală, nu reușeau să articuleze suficient de
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
istorie, țărănimea liberă românească. În calitatea lor de apropiați ai domnului, participanți la făurirea statului medieval, slujind cu dreaptă și credincioasă slujbă, au primit sate care până atunci fuseseră libere, iar acolo unde nu erau sate, pe pământul primit, declarat slobozie, au întemeiat sate dintre oamenii țării sau dintre străini, numite slobozii, pentru că atunci etnia nu avea nici un fel de importanță, credința religioasă ținea loc de etnie. Cei care au primit beneficii de la domni s- au numit la noi boieri
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
participanți la făurirea statului medieval, slujind cu dreaptă și credincioasă slujbă, au primit sate care până atunci fuseseră libere, iar acolo unde nu erau sate, pe pământul primit, declarat slobozie, au întemeiat sate dintre oamenii țării sau dintre străini, numite slobozii, pentru că atunci etnia nu avea nici un fel de importanță, credința religioasă ținea loc de etnie. Cei care au primit beneficii de la domni s- au numit la noi boieri, deși termenul exista în limba română înainte de instituția domniei, desemnând pe
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
95,41 2140 2044 0 96 0 din care tranzit 15 25 S.N.P.A.P. TG. OCNA 34 0 52 65,38 46 46 0 0 0 26 SATU MARE 764 7 504 151,59 717 687 30 0 0 27 SLOBOZIA 1027 14 760 135,13 1051 906 81 20 44 Depozit 28 TIMIȘOARA 1367 25 1169 116,94 1535 1502 6 21 6 Poligon Buziaș 29 TÎRGȘOR 442 4 491 90,02 498 486 12 0 0 Movila Vulpii 75
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
de stat. De remarcat că una din cauzele defrișării timpurii a Colinelor Tutovei a fost "roirea" continuă a satelor prin poieniri în masa pădurilor (din josul văilor tot mai spre obârșia lor). Noilor așezări li s-au adăugat cătune și slobozii de clăcași și/sau țigani pe teritorii oferite de boieri sau mănăstiri, rezultând acele așezări binare sau ternare atât de caracteristice acestei regiuni (exemplul: Stâncășeni răzeși Stâncășeni țigani; Obârșeni răzeși Obârșeni clăcași Obârșeni lingurari), așezări cu vetre separate (cazul Obârșenilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
atestă peste 30 de sate din județul Iași care au dispărut, printre acestea numărându-se și unele sate de pe Miletin (ex:Păturniceni,1445) . Asigurarea forței de muncă,mai ales în sec.XVII-XVIII a impus organizarea unor forme de așezări noi,, ,slobozii”,cu regim special. Așezarea Șipote a cunoscut și ea plecarea masivă a populatiei, din cauza obligațiilor față de stat și mănăstire, apoi repopularea și scutirea totală a populației de dări și munci, atât pentru stat, cât și pentru proprietar. Instabilitatea așezărilor
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
multe dări și corvezi pe care le aveau de îndeplinit locuitorii satelor. Studiile asupra fiscalității în Moldova scot în evidență că viața claselor sărace nu era deloc ușoară. Astfel se explică fuga de pe moșii, prezența unor siliști și reversul lor,sloboziile. Există documente care relatează îngrijorarea autorităților referitoare la fuga țăranilor de pe moșii și propunerea de a se lua măsuri pentru a se împiedica aceste mișcări ale populației. Această situație a plecărilor populației care nu a mai putut face față obligațiilor
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
cazul numeroaselor denumiri de Slobozia, din România, la care s-au adăugat precizări,de regulă, după numele proprietarilor: Slobozia Cantemir (lângă Iași), SloboziaVentura (în fostul ținut Covurlui), Slobozia- Conachi, Slobozia Milului, de la confluența Tazlăului cu Trotușul (devenită, prin etimologie populară, Slobozia Mielului) etc. Situația opusă este aceea a pluridenominării - acordarea a două sau a mai multor nume pentru unul și același obiect geografic. În cazul unor forme de relief, pluridenominarea se datorează, printre altele, punctului de vedere diferit, originii sau poziției
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Alina-Maria GROSU, Diana-Elena NĂSTURAȘ () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93142]
-
la Încărcarea vaselor -, pentru a supraviețui. Sau devin animale de povară pentru exploratorii care-și transportă astfel, prin taiga, uneltele și hrana. Fiecare localitate vizitată este prezentată monografic. Alexandrovskul număra 298 de gospodării (aici intră locuințele ofițerilor și ale funcționarilor, slobozia ostășească, soldații căsătoriți cu femei libere, ocnașii care trec prin perioada de „reeducare”): În total 1.499 locuitori, dintre care 923 de bărbați și 576 de femei. Urmează o descriere amănunțită a locuințelor, a mijloacelor de existență (recolta de pe loturile
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
luciri de aur, supt un cer de pace, care îmi apare supremul bine, între marele și micile năcazuri ce ne bântuie. 28 iulie. Judecățile d-rului Georgescu la Cotigenii Mari Hindichi = șanț de despărțire Poiana mănăstirii... Cușalăuca. Povestiri de vânătoare în Slobozia 29 Iulie. Spre Căprești. Nistru. Neculai Platon moldovan! Aproape nu știe rusește. Spune că Mercuri în pădure la Dobrușa, hoții au prădat 5 oameni și 3 jidovi. Dela Căprești la Telenești trecem prin Prodăneștii Noi. La Prodăneștii Vechi răzeși e
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
din tătarii domnești de la Neamț. La 2 iunie <1458-1459>, se dă un privilegiu pentru satul Ciulinești și Verejani. La 8 iunie 1458, Onica de la Jijia dăruia mânăstirii satul cu moara, unde era casa lui. La 16 februarie 1459, domnul acorda slobozie satelor Oniceni, pe Jijia, și Drăgușeni, și să nu umble în acele sate judecătorii de la Dorohoi și nici dregătorii lor. Slobozie înseamnă, în cazul de față, scutirea de dări și dreptul egumenului de a-i judeca pe oamenii din cele
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
1458, Onica de la Jijia dăruia mânăstirii satul cu moara, unde era casa lui. La 16 februarie 1459, domnul acorda slobozie satelor Oniceni, pe Jijia, și Drăgușeni, și să nu umble în acele sate judecătorii de la Dorohoi și nici dregătorii lor. Slobozie înseamnă, în cazul de față, scutirea de dări și dreptul egumenului de a-i judeca pe oamenii din cele două sate. La 18 aprilie 1463, Ștefan cel Mare dăruia Pobratei satul Liești. La 9 iulie 1466, îi erau întărite mânăstirii
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
a dăruit Pobratei un singur sat, Liești. I-a scutit de dări pe oamenii de la Visoca, a dăruit un tătar din tătarii domnești de la Neamț, i-a scutit parțial pe locuitori din satele Bodești, Tatari și Iurcani, și a acordat slobozie locuitorilor din Drăgușeni și Oniceni. Mânăstirea Moldovița. Cu hramul Bunei Vestiri, mânăstire de pe apa Moldoviței, a fost prima ctitorie a lui Alexandru cel Bun. În 3 octombrie 1402, domnul îi dăruia trei mori, două înăuntrul târgului Baia, alta la marginea
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
din Suceava (12 august 1457). La 31 august 1458, se da un nou privilegiu de întărire pentru țigani dăruiți mânăstirii la 25 august 1454. Ei vor fi menționați și în privilegiul din 31 august 1458. La această dată, se acordă slobozie satului Borhinești. Locuitorii sunt scutiți de toate dările și slujbele datorate domniei și este pentru a doua oară când întâlnim, în secolul al XV-lea, scutirea parțială de oaste. Locuitorii din Borhinești erau obligați să meargă la oaste “când se
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
și dările față de domnie, și numai episcopul sau protopopul său aveau dreptul să îi judece pe locuitorii celor două sate. Episcopul va încasa vama, când vor face comerț cu varză ori cu pește proaspăt. La 13 martie 1466, domnul acordă slobozie pe cinci ani satului Negoești, de pe Pârâul Negru. Satul fusese întărit lui pan Gostilă, la 3 septembrie 1459. Sunt enumerate scutirile de care se bucură locuitorii satului timp de cinci ani. Acest privilegiu ne dă posibiliatea să vedem care erau
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
locuitorii satului timp de cinci ani. Acest privilegiu ne dă posibiliatea să vedem care erau dările și slujbele pe care țăranii le prestau în folosul domniei. Se menționează în document că satul va avea de la domnie “mare scutire și mare slobozie pe cinci ani” și „să nu dea nici iliș nici podvoadă, nici posadă nici jold și nici la cetate să nu lucreze și nici la mori și nici buți să nu care și nici fân să nu cosească și nici
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Carpați și Prut, din Țara de Jos) sunt atestate ca având la bază o proprietate funciară boierească”. În structura satelor există elemente care dovedesc că atât cele libere, cât și cele aservite, au făcut parte cândva dintr-o obște sătească. Sloboziile. Al. Gonța a considerat că a existat și o categorie de sate - sloboziile - administrate, în secolul al XV-lea, de egumeni și episcopi. Pentru secolul al XV-lea, nu avem decât două documente în care sunt menționate sloboziile. La 23
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
o proprietate funciară boierească”. În structura satelor există elemente care dovedesc că atât cele libere, cât și cele aservite, au făcut parte cândva dintr-o obște sătească. Sloboziile. Al. Gonța a considerat că a existat și o categorie de sate - sloboziile - administrate, în secolul al XV-lea, de egumeni și episcopi. Pentru secolul al XV-lea, nu avem decât două documente în care sunt menționate sloboziile. La 23 februarie 1453, Alexandru voievod dăruie “mânăstirii noastre”, care este lângă Suceava, mânăstirii lui
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
obște sătească. Sloboziile. Al. Gonța a considerat că a existat și o categorie de sate - sloboziile - administrate, în secolul al XV-lea, de egumeni și episcopi. Pentru secolul al XV-lea, nu avem decât două documente în care sunt menționate sloboziile. La 23 februarie 1453, Alexandru voievod dăruie “mânăstirii noastre”, care este lângă Suceava, mânăstirii lui Iațco, unde este hramul Adormirea Sfintei Născătoare de Dumnezeu, să-și întemeieze un sat în hotarul mânăstiresc. La mânăstire, stareță era Fevronia, deci era o
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
dreptul de judecată. Nu se amintește nimic în legătură cu oastea, ceea ce înseamnă că locuitorii satului nu erau scutiți de oaste, așa cum se întâmpla cu țăranii din Balasinăuți, satul mânăstirii Horodnic. Cel de-al doilea document, în care se acordă unui sat slobozie, este din 13 martie 1466. Ștefan cel Mare întărea Episcopiei Romanului satul Negoești, pe pârâul Negru, sat care fusese întărit la 3 septembrie 1459 lui pan Gostilă, împreună cu alte 10 sate și o seliște. Cum a ajuns satul în posesia
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
septembrie 1459 lui pan Gostilă, împreună cu alte 10 sate și o seliște. Cum a ajuns satul în posesia domnului nu știm. Gostilă mai avusese o judecată cu călugării de la Neamț, la 12 decembire 1455. Domnul acorda “o mare scutire și slobozie pe cinci ani”. Față de scutirile acordate mânăstirii lui Iațco, de data aceasta este amintit și joldul. De asemenea, se menționa că „nici pârcălabii de la Neamț și nici starostii din acel ținut și nici globnicii lor și nici pripășarii nici osluharii
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
acordă scutiri de dări și slujbe satelor mânăstirii Neamț dar aceștia erau datori să meargă la oaste “când domnia mea va merge în persoană”. Cel de-al treilea document este din 31 august 1458, în care Ștefan cel Mare acordă slobozie satului Borhinești, satul mânăstirii Moldovița, locuitorii acestuia fiind datori să meargă la oaste “când se va întâmpla însumi domniei mele să meargă la oaste”. Dar nici când se dă dreptul unei mânăstiri să întemeieze un sat, cum este cazul mânăstirii
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
vorba de o seliște, adică de un loc unde a fost sau se putea întemeia un sat. La 20 ianuarie 1456, Petru Aron întărea Humorului satele ei, Pârtești și „seliștea lui Dieniș”, acordându-le oamenilor „oricâți sunt în aceste sate” slobozie deplină. În 1475, însă, i se spune „curtea lui Dieniș” dar, în slavă, dvoriște înseamnă unde a fost curtea. În secolul al XV-lea, i se va spune la fel, dar este greu de crezut că în secolul al XV
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
păstrat dreptul de judecată asupra credincioșilor, cu excepția faptelor de maximă gravitate, cum erau crimele, pe care le judeca domnia. După ce a fost ridicată în rang, biserica episcopală din Huși a beneficiat și ea de privilegii speciale, pentru locuitorii așezați în „sloboziile” mănăstirești, precum și cei din satele, proprietăți ale Mitropoliei Moldovei și ale Episcopiilor de Roman, Rădăuți și Huși. În documentele păstrate, se prevedeau adeseori nu numai scutiri de natură economică, ci și de natură judiciară: poslușnicii să nu fie judecați de
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]