375 matches
-
și mizere, Printre lacuri glaciare ce emană frig, durere, Se prelinge-o umbră ștearsă pogorâtă dintre ghețuri - Un bărbat cu barbă deasă se preumblă printre cețuri. Plânge sufletul într-însul, plânge lăcrimând amarnic, El bufonul și învinsul - cu destin fatal slugarnic - Părăsit de lumea toată și uitat de-a lui iubită, Bântuie din poartă-n poartă - blestemând o grea ursită. Nu-l iubește Katalinca - fata lui Ivan pescarul - Și cu votca rus-palinca își îneacă lent amarul. Ar fi vrut s-o
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381422_a_382751]
-
și mizere,Printre lacuri glaciare ce emană frig, durere,Se prelinge-o umbră ștearsă pogorâtă dintre ghețuri -Un bărbat cu barbă deasă se preumblă printre cețuri.Plânge sufletul într-însul, plânge lăcrimând amarnic,El bufonul și învinsul - cu destin fatal slugarnic -Părăsit de lumea toată și uitat de-a lui iubită, Bântuie din poartă-n poartă - blestemând o grea ursită.Nu-l iubește Katalinca - fata lui Ivan pescarul -Și cu votca rus-palinca își îneacă lent amarul. Ar fi vrut s-o
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381422_a_382751]
-
bucurii și dureri? Doine, cântece de leagăn, cântece de voie bună... ascultase (de câte ori?) vrăjit de vocea ei frumoasă în timp ce mâinile-i dibace mânuiau suveica, ghemul, furculița...” X SECȚIUNEA POEZIE: PREMIUL I: ANDREI TOADER (Slatina) Citate din poeziile premiate: „Ei cântă slugarnici oricăruia-n strună și-și schimbă stapânul doar pentru un os, n-au mamă, n-au tată, nici glie strabună și pot să-și întoarcă și blana pe dos. Mai latră șacalii nostalgici la lună.” -din poezia „A fi șacal
UN OCHI PLÂNGE, ALTUL RÂDE) de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2124 din 24 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371408_a_372737]
-
oi mai fi, pleca-voi, și eu, într-un târziu Și te-oi găsi ACOLO, doamnă, chiar dacă nu ești!... Scriu doar gândindu-mă la tine-aceste rânduri Ce n-ar fi scrise niciodat’ dacă-ar fi fost senin. Cu pana rătăcind slugarnic printre gânduri Când pleci de lângă mine, mai mor câte puțin! Mai mor câte puțin (și mor!) în ceasuri de restriște Pân’ ce în sufletu-mi pustiu nimic n-o să mai miște! Virgil Ursu Munceleanu Referință Bibliografică: AR TREBUI SĂ ȘTII
AR TREBUI SĂ ȘTII... de VIRGIL URSU în ediţia nr. 2267 din 16 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374115_a_375444]
-
ei este revelată de Dumnezeu și formulată sub cea mai înaltă egidă spirituală - a Duhului Sfânt - de către Sfinții Părinți ai Sinoadelor Ecumenice. Nu prea ai ce să discuți asupra dogmei, a "adevărului revelat" și descoperit nouă, cei mult neputincioși și slugarnici. Tot ce poți face este să te lupți pentru ca el să fie păstrat intact, atunci când apare tentativa de corupere sau de ispitire. Căci, n-ai ce discuta cu ereticii și cu atât mai puțin despre mistificări grosolane gen "Codul lui
ARTICOL – LA CARTEA MAESTRULUI DAN PURIC DESPRE “OMUL FRUMOS” de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372266_a_373595]
-
De ce ? Pentru că îngerii ar zbura în Ferrari și Bugatti, ar ocupa toate barurile de fițe din marile orașe, și-ar trage conturi grase în paradisuri fiscale și ar desființa instituția D.N.A., sătui de veșnicia în care trebuie să fie mereu slugarnici. Iar oamenii, firește, temându-se de moarte, ar prefera robia astrală în schimbul vieții veșnice. Mare dilemă pentru Dumnezeu ! Ei, dar unde este Dumnezeu ? Am aflat ( pe surse - firește ) că Insula Bali, un paradis exotic, o insulă tropicală recunoscută pentru vulcanii
ÎNGERI ȘI OAMENI ÎN CĂUTAREA FERICIRII COSMICE de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1618 din 06 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372457_a_373786]
-
Pentru neam, cristoși pe cruce Pentru țara la răscruce, Nu scaieți luați de vârtej! Țară, țară, vrem eroi, Să trăiască-n demnitate Trudnica românitate Nu târâtă în noroi ... Țară, țară vrem aleși Curajoși și cu onoare Pentru Românie Mare, Nu slugarnici înțeleși ... Țară, țară, vrem om sfânt Nația să cârmuiască, Stirpea sacră românească, Nu scursori fără cuvânt ... Țară, țară, multe vrem Și de multe ducem lipsă Dar se pare, nu e chip să Ne salvăm, cum rău mă tem ... Referință Bibliografică
ŢARĂ, ŢARĂ... de ROMEO TARHON în ediţia nr. 838 din 17 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345914_a_347243]
-
ni l-a scos nimeni pe Sadoveanu sau Goga din manualele de limba și literatura română, și nici nu a existat directivă europeană de anatemă contra ilustrului Ioan Vodă Cuza, pentru secularizarea averilor. Ei, domesticii de aici, îndobitociții în cele slugarnice, au făcut toate aceste nevolnicii. Râd de noi și cei din Zimbawe..” Mircea Chelaru mai vorbește de: steag, cântec, port, limbă și datină, ca elemente ce nu ar trebui niciodată negociate. Ca apoi să “tragă concluzii restrânse, pentru ceea ce urmează
ROMÂNIA MOLUSCĂ DE MIRCEA CHELARU, CRONICĂ DE RĂZVAN DUCAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347888_a_349217]
-
ni l-a scos nimeni pe Sadoveanu sau Goga din manualele de limba și literatura română, și nici nu a existat directivă europeană de anatemă contra ilustrului Ioan Vodă Cuza, pentru secularizarea averilor. Ei, domesticii de aici, îndobitociții în cele slugarnice, au făcut toate aceste nevolnicii. Râd de noi și cei din Zimbawe..” Mircea Chelaru mai vorbește de: steag, cântec, port, limbă și datină, ca elemente ce nu ar trebui niciodată negociate. Ca apoi să “tragă concluzii restrânse, pentru ceea ce urmează
„ROMÂNIA MOLUSCĂ” DE MIRCEA CHELARU de RĂZVAN DUCAN în ediţia nr. 1210 din 24 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347934_a_349263]
-
E al vostru și va fost rușine să-mi spuneți. ( privește bebelușul cu admirație) Ptiu, cum de s-a născut un copil așa de frumos din niște țărani urâți ca voi!?... O să vă ajut să-l creșteți! BABA: (cu glas slugarnic) Cu ce să vă răsplătim bunăvoința, boierule? BOIERUL: Vă păsuiesc până se face mare. Atunci îl iau argat la grajdurile mele. MOȘUL: Ce suflet bun ai boierule! BOIERUL: Haide, lăsați laudele... Vă trimit o căruță cu cele necesare, mălai pentru
REGATUL LUI DRACULA (IV) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1123 din 27 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347341_a_348670]
-
lovește mânios cu pumnul în ea. URSUZ: În fața mea să stați în picioare!... Cei patru sar în picioare speriați. Ursuz se așează calm pe scaunul din capul mesei. URSUZ: Îmi pierd timpul cu voi și mor de foame. CĂPITANUL SASU:(slugarnic) Trimit un slujitor după niște pâine, vin, o fripturică.. . URSUZ: (râde în hohot) Ha, ha, ha! Alea să le mâncați voi! Sângele proaspăt îmi priește cel mai mult! Ha, ha, ha! (către Conacu) Grăsanule, cred că mi-ai ajunge în
REGATUL LUI DRACULA (III) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1120 din 24 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347368_a_348697]
-
nu am ce face cu aurul. Mie îmi trebuie mărire și sânge! BOIER CIOCOIU: La noi este invers! N-avem nevoie de vărsare de sânge ci de aur! URSUZ: Din acest moment să-mi ziceți: „Majestate!” CEI PATRU: (făcând pe slugarnicii) Majestate! URSUZ: Treaba voastră nu se termină aici. BOIER CONACU: Mai aveți vreo doleanță? URSUZ: După înscăunarea principelui veți distruge palatul prinților vampiri și castelul Contelui Dracula. BOIER CONACU: (cu viclenie) Și înscăunarea ta ca rege al nopții peste ținuturile
REGATUL LUI DRACULA (III) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1120 din 24 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347368_a_348697]
-
cu unghia două puncte. URSUZ: Aici se află palatul. Să acționați cu grijă să nu scape nimeni. Vreau măcel! BOIER CIOCOIU: (iscoditor) Și Castelul? URSUZ:(indică pe hartă în direcția opusă) Aici este castelul lui Dracula! Boierul Ciocoiu se apropie slugarnic și îi mângâie veșmintele. BOIER CIOCOIU: Majestate, sunteți frumos și isteț! URSUZ:(cu fală) Mulțumesc pentru compliment, boier Ciocoiu! BOIER CIOCOIU:Ca recompensă, v-am pregătit cea mai fragedă fecioară de pe meleagurile noastre! URSUZ:(foarte mulțumit) Ei, așa mai merge
REGATUL LUI DRACULA (III) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1120 din 24 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347368_a_348697]
-
Dumnezeu. Această disciplină interioară a omului trebuie să dureze toată viața lui și nu doar în anii de școală. „Există trei motive diferite care ne conduc la disciplină. Fie prin frică, fie prin pedeapsă evităm răul, dar acestea arată caracter slugarnic, obedient. Când facem binele pentru răsplată, ținem poruncile pentru folosul ce ni-l oferă. Însă prin aceasta omul țintește câștigul. În final, facem binele de dragul binelui propriu-zis și din iubire pentru Acela, Care ne-a dat legea ne consideră vrednici
ÎNVĂŢĂTURA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE DESPRE EDUCAŢIA TINERILOR ŞI PASTORAŢIA CREŞTINILOR de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344989_a_346318]
-
însă n-am iubire, la nimic nu-mi folosește” (I Cor. 13, 3). În general eu văd trei feluri de dispoziții, care ne duc spre nevoia inevitabilă a ascultării: sau evităm răul de frica pentru pedeapsă, astfel avem o dispoziție slugarnică, sau urmărim câștigurile plății când păzim poruncile, ca să beneficiem noi înșine, în aceasta suntem identici cu cei salariați, sau păzim poruncile pentru bine de dragul binelui și pentru iubirea către legiuitorul nostru, și ne bucurăm, fiindcă am fost considerați vrednici să
ÎNVĂŢĂTURA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE DESPRE EDUCAŢIA TINERILOR ŞI PASTORAŢIA CREŞTINILOR de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344989_a_346318]
-
municipal București, luând exemplul celor cu funcții importante în C.C. care ne îndrumau arătându-se la început grijulii cu noi, apoi începeau să-și impună propriile lor cărți cu literatură, de obicei modestă și veleitară, dar mult lăudată de critica slugarnică). Iar securitatea și-a precizat și ea mai bine controlul fie specializându-și ofițerii, fie dând grade unor specialiști bine verificați, fie iertându-i de hibele proprii pe unii care făceau asemenea servicii dezinteresate sau chiar remunerate. Ceea ce s-a
CRITICA DE DIRECŢIE A LĂMURIRII ŞI DUMIRIRII (I) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 745 din 14 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345172_a_346501]
-
de uns pe pîine, ca din banii împrumutați să cumpere în anul 2015 alimente chimizate și infestate de circa șase miliarde euro etc.) fără un spirit inventiv mereu tânăr? Ia uitați-vă nițeluș în ograda fără frontiere a politicii noastre, slugarnică până la ridicol în absența coloanei vertebrale a demnității și responsabilității cârmuitorilor doar de fațadă, o politică păpușărească în care poruncile recomandate democratic (sic!) de comisarii europeni sunt la țanc impuse românilor mai ceva ca amărâtele lor de legi, ba prin
STATORNICIA POLITICII ROMÂNEŞTI ÎNTRE MITITEI ŞI MITITICA de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1931 din 14 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369214_a_370543]
-
sunt unul și același roman în două volume. S-ar putea face un film după cele două romane, Delirul, vol. I și vol. II. Domnul a prilejuit scrierea romanului „Delirul, vol. II”, punându-l pe ticălosul de Ion Cristoiu, gazetar slugarnic, sâsâit și bâlbâit, să organizeze acest concurs, fără de care romanul acesta nu s-ar fi scris. În al doilea rând, în acest concurs s-au angajat să scrie romanul Delirul, vol. II, cred că peste o sută de scriitori, mulți
INTERVIU DE EMILIA ȚUȚUIANU, FRAGMENT de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374190_a_375519]
-
care vă lasă să-i mârâiți? Din ce aluat sunteți? Câți arginți primiți pentru trădare? Pe cine-ați vrea să orbiți!... Atâtea minciuni câte scorniți, Nici voi nu credeți în ce scrieți. Pungași la drumul mare! Când blidele lingeați, parșivi slugarnici, vă era bine?... Dulăi de curte-ați fost, și tot jigodii ați rămas. Știu acum, Vă gudurați, rânjeați și-l adulați pe cel ce de la sine În casă va ținut. De rău va apărat, nu v-a zvârlit în drum
DULAII DE IERI SI DE AZI ŞI SCRISOARE CĂTRE POPOR (TU TACI) DE SFINŢIA SA JUSTIN PÂRVU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362090_a_363419]
-
care vă lasă să-i mârâiți?Din ce aluat sunteți? Câți arginți primiți pentru trădare? Pe cine-ați vrea să orbiți!... Atâtea minciuni câte scorniți,Nici voi nu credeți în ce scrieți. Pungași la drumul mare! Când blidele lingeați, parșivi slugarnici, vă era bine?...Dulăi de curte-ați fost, și tot jigodii ați rămas. Știu acum,Vă gudurați, rânjeați și-l adulați pe cel ce de la sineîn casă va ținut. De rău va apărat, nu v-a zvârlit în drum...Vai
DULAII DE IERI SI DE AZI ŞI SCRISOARE CĂTRE POPOR (TU TACI) DE SFINŢIA SA JUSTIN PÂRVU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362090_a_363419]
-
în afirmația că nu există nimic mai lipsit de sentimente morale decît națiunea indiană. Viclenia și șiretenia constituie trăsătura fundamentală de caracter a indianului: înșelătoria, furtul, jaful, omorul sînt pentru el obiceiuri; în fața stăpînului și învingătorului se tîrăște umil și slugarnic, iar față de cel învins și față de inferior este crud și lipsit de considerație. Este caracteristic pentru sentimentul de omenie al indianului faptul că, pe de altă parte, el nu omoară nici o vietate, întemeiază spitale destinate animalelor, îndeosebi vacilor și maimuțelor
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
Roma în timpul lui Pompei; iată România actuală. Dar ce s-au ales din aceste elemente cu aspirații nemărginite și de-o nulitate atât de mare? Iată ce răspunde Edgar Quinet: Mă tem să ridic vălul ca să nu-i găsesc printre slugarnicii cei mai de jos ai Imperiului (lui Napoleon I). E destul a vedea pe Huguenin, neîmpăcatul președinte al Comunei insurecționale, solicitând și găsindu-se norocit că a putut dobândi un loc de alergător la o barieră... Groaznicul Santerre deveni omul
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
ca oameni cari denunțau și trădau patria lor în străinătate și cari cereau intervenție armată chiar în țară să fie răsplătiți cu drepturi cetățenești. Numai în România înalta trădare e un merit, numai la noi e cu putință ca valeți slugarnici ai străinătății să fie miniștri, deputați, oameni mari!... [ 31 iulie 1880] ["NU AVEM DIN NEFERICIRE UN SERVICIU STATISTIC... "] Nu avem din nefericire un serviciu statistic atât de exact precum îl au mai cu, seamă țările acelea cari au posedat o
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
prin studiu, nu prin merit și inteligență se urca cineva pe treptele societății române; nu, ferit-a sfîntul! Prin corecturi făcute la "Romînul", prin dresură în aportarea de paragrafi de cod, prin calomnie și lingușire, prin invidie și ignoranță, prin slugarnic și înjosit bizantinism! Și aceasta se numește domnia liberalismului în Romînia! Domnia libertății de-a spolia bugetul de către membrii societății de esploatare, iată ce este, nu însă domnia unui liberalism onest!... [ 3 august 1880] {EminescuOpXI 283} Apoi foaia urmează: Înduplecarea
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
prin studiu, nu prin merit și inteligență se urca cineva pe treptele societății române; nu, ferit-a sfîntul! Prin corecturi făcute la "Romînul", prin dresură în aportarea de paragrafi de cod, prin calomnie și lingușire, prin invidie și ignoranță, prin slugarnic și înjosit bizantinism! Și aceasta se numește domnia liberalismului în Romînia! Domnia libertății de-a spolia bugetul de către membrii societății de esploatare, iată ce este, nu însă domnia unui liberalism onest!... [ 3 august 1880] {EminescuOpXI 284} ["SE ȘTIE CĂ, CU
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]