1,041 matches
-
pățania Mariței lui Gogonete, Elena Valdescu îi zise soțului: - Dragul meu, e cazul să-i spunem preotului că vrăjitoarea ne-a călcat curtea și ne-a făcut farmece. Zis și făcut! Odată cu căderea amurgului cei doi tineri bătură la poarta slujbașului lui Dumnezeu unde îi întâmpină preoteasa: - Poftiți dragii mei în camera de oaspeți. Tocmai am terminat cu treburile gospodărești și vroiam să cinăm. - Nu vrem să vă deranjăm de la masă, se fâstâci tânărul. - Nu vă faceți griji! Suntem doar noi
VIII. CALEA SPRE TALPA IADULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1400 din 31 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360205_a_361534]
-
de cuirasieri „Trautmannsdorf”, un oarecare Scotti, a comunicat, într-un ordin din anul 1775, opiniile despre îmbolnăvirile și demersurile terapeutice și de prevenire. Scotti deținea atunci funcția numită „Kurschmied”, care însă nu echivala cu cea a unui medic veterinar. Același slujbaș a organizat în anul 1766 prima „Școală de artă veterinară”, în care erau pregătiți medici veterinari denumiți „Militärschmied“, urmând ca în 1767 școala să devină Institut de învățământ veterinar, cu titulatura de „Pferde-Operationsschule”, care a fost urmată și de numeroși
Agenda2005-38-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284217_a_285546]
-
hrănit intrigile de la curtea țarului Nicolae II al Rusiei și a fost preocupat îndeaproape de... „bunăstarea” intimă a țarinei. Istoriografii curții imperiale scriau, în 1916, că Rasputin, cu forța voinței sale, le croia sieși și altora destinele, supunându-și necondiționat slujbașii curții. Însăși moartea sa, moment studiat și de parapsihologii timișoreni, a rămas încă învăluită în negura tainelor. Martorii scenei, dominată atunci de prințul Iusupov, asasinul lui Rasputin, decedat în deceniul al 6-lea al secolului trecut, la o vârstă venerabilă
Agenda2005-23-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283782_a_285111]
-
sătesc care nu denunța plecarea vreunui locuitor, povestește istoricul dr. Ioan Hațegan, era aspru pedepsit. Un an mai târziu, cei 707 meșteșugari angajați la refacerea fortificațiilor Timișoarei aveau un salariu lunar de 5 639 de florini. Dar ce fel de slujbași avea pe-atunci Imperiul Austro-Ungar? Pare-se că și în vremea aceea exista corupție, de vreme ce, în martie 1719, comisia aulică de organizare va spune că: „La angajarea funcționarilor în țară vor trebui avute în vedere persoane capabile... iar în locul celor
Agenda2005-24-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283811_a_285140]
-
fie bine înarmați cu săbii, sulițe, arce cu săgeți și să poarte cu ei crucifixe... Brrr!... Mă cutremur numai când mă gândesc la ele, dar să le mai și văd... Apoi vor cerceta castelul unde stau contele și contesa cu slujbașii cei mai credincioși. Acolo se găsesc coșciugele lor și acțiunea va fi dusă la sfârșit cu succes... Am să termin pentru totdeauna cu Împărăția lui Dracula și în curând se va naște cea a lui Ursuz!” - făcea acesta planul. Fericirea
VI. FIICA LUI DRACULA (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1459 din 29 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384428_a_385757]
-
îi apăru în vis doamna aceea minunată, ea avusese doi profesori de română bărbați și două doamne, dar impresionantă fusese această care se dovedise în timp o doamnă de aur a culturii, cu o contribuție vastă, deci nu doar un slujbaș simplu al sistemului cum erau ceilaltia¦Minunată doamna îi spunea că viața e un șir de repetiții, că însăși istoria lumii, e o înșiruire de repetiții pe o spirală ascendentă, toate par asemănătoare, oamenii înșiși au ceva asemanator între ei
ROMANUL DIANEI de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1388 din 19 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383759_a_385088]
-
Autorului Rătăcitori în propriul orgoliu și-au însușit cuvintele din vise, și-au pus ironici gândurilor doliu, în paranteză fie astea zise! Ei au emis sentințe fără lege suficienți în propria valoare, prea „gârbejiți“ o taină să dezlege, prea mici slujbași în limba asta mare! Căci nu e râsul singura povară pe care-o poartă-n veci o „glumă proastă“, când bate în piept o inimă amară, micimea lor din suflet pare vastă! Când ar vorbi de zei și de respect
OAMENI „GÂRBEJIŢI“ de ION MIHAIU în ediţia nr. 1867 din 10 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383947_a_385276]
-
de vițel, pe care caligrafiase mesajul primit de la nemțoiacă. ( Zeama de varză a fost obținută mult mai facil decât o oală cu lapte de cuc, întrucât el fiind român neaoș,cuvântul „cuc” avea și o altă conotație și, ca un slujbaș destoinic care se afla, nu ar fi vrut ca, din exces de zel, să încurce lucrurile și să-i aducă altceva însoțitoarei stăpânului său. N.A.) După ce s-a asigurat că stăpânul lui e bine și nu-i mai poate da
DIN CICLUL: POVESTIRI ISTORICO-FANTASTICE DESPRE RAMUNC SI MESSENGER de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1892 din 06 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383281_a_384610]
-
să crape pe nepusă masă. Iar urechea poetului, rafinat de muze și de obișnuința cu glasul anticilor, percepea În mod limpede acea disonanță, ca zgomotul unei cascade din depărtare. — Oraș de tâlhari, repetă el plecând de la fereastră. În sfârșit, un slujbaș, Îmbrăcat În uniforma țipătoare a Artei, Îl chemă fără politețe și Îl conduse la etajul superior, deasupra galeriei ce acoperea spațiul vechii Piețe. Rectorul ședea Înapoia unui pupitru Înalt de scris, Înconjurată de alte pupitre mai mici, ocupate de o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
volume actele comerciale ale companiilor și ale negustorilor. Ce pot face pentru domnia ta, priorule? Comuna se interesează de Arta noastră? Îl Întrebă. Bărbatul Îi vorbise cu un glas rece și incolor. Același ton cu care s-ar fi adresat ultimului slujbaș. Dante se apropie de catedră până când atinse cu pieptul suprafața din lemn. — Comuna se interesează de binele și de răul Florenței. Astăzi de rău. Rectorul era derutat. Se așteptase la obișnuita solicitare de favoruri sau de bani. Ce Înseamnă asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
o marcă a fabricii și În concluzie nu mai pot reprezenta decît interesele acelei firme - ele nu mai au sensul inițial și sacru pe care li-l conferea neutralitatea lor - deodată constați că ele, cuvintele, au devenit un fel de slujbași detracați ai puterii care aplaudă cu orice ocazie corupția și exterminarea și nu mai pot fi crezute nici atunci cînd rostesc adevărul Domnul D. Îl ascultă vag plictisit, din cînd În cînd soarbe din cafea, apoi din politețe intervine cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
-l privește despre lupta aceea eternă, cântată în versuri tulburătoare de toți marii poeți ai veacurilor, despre încleștarea aceea groaznică din care credeam că eu nu am cum să fac parte, că am să fiu scutit de a-i fi slujbaș? Chiar despre ea să fie vorba, iar acum, ironie a sorții, ea nu numai să nu mă ocolească, dar să mă și includă printre personajele ei principale? Nu vreau să cred, deși oricât aș evita adevărul, el totuși mă împresoară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
ca pe filiera celor care disprețuiau tirania să se propage În Întreaga țară. Dar cum oamenii iubesc mai degrabă siguranța nelibertății decît nesiguranța datorată schimbărilor, primul om care va deschide cartea (și se parte că ar fi fost un modest slujbaș de la poștă, „sindicalist activ“), auzind dialogul din Împărăția umbrelor, va pricepe aluziile la adresa suveranului și va azvîrli cartea cît acolo, „cu groază și scîrbă“. Nădăjduind că va fi promovat În slujbă, va denunța cazul poliției. CÎnd agenții poliției vor deschide
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
casă și grădină, dreptul de a folosi lemnul din pădure pentru construcții și pentru foc, teren agricol și fâneață, scutiri de dări pe un timp considerat suficient pentru ca noii veniți să se gospodărească și, pe lângă acestea toate, și protecție în fața slujbașilor de tot felul ai domniei. în satele numite „Slobozii”, numai mănăstirești la început, în secolul al XVlea, urmate de un determinativ ca să nu se confunde, se așezau țărani fără pământ, care fuseseră „trași” la vecinicie (dependența personală față de proprietar), foști
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
mai multe decât să poată a fi suportate, fiindcă domnii au cuprins în timpul din urmă tot pământul cel bun pe seama lor și iobagii n-au unde să producă cereale suficiente pentru casele lor. Apoi mai pleacă din pricina tratamentului rău din partea slujbașilor, administratorilor, logofeților și a primarilor, care îi bat și îi chinuie fără milă... numai românii se duc în Moldova c cei mai mulți acolo au rude, prieteni și cumnați, și mulți oameni laudă acea țară, că acolo pământul este mai roditor decât
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
a proprietății răzeșești Cștun - grup de case, mai mică decât un sat Vatra satului - spațiul ocupat de așezările inițiale Stâlpul central - marca punctul de pornire a satului, vatra inițial Jitar - asigura paza grâului și a porților țarinilor (poarta țărnii) Nemeasnică - slujbaș, avea grijă de gardurile țarinei, constata pagubele făcute de vite, paznică Siliștea casei - însemna întreaga gospodărie ca și locul din vatră pe care se poate construi o gospodărie Vechi unități de măsură 1 palmă =0,235 m; 1 pas = 6
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
4 boi, 68 cu 2 boi și 56 țărani fără animale de tracțiune, pălmașii și toți ceilalți care formau o categorie distinctă, s-o numim a patra, deoarece mai există o categorie distinctă, fără legătură cu alte categorii, cea a slujbașilor boierești: fierarii, lemnarii, pietrarii, cărămidarii, sobarii, pădurarii, vierii etc. care, la fel celor nevoiași, văduvelor, nevolnicilor, cei fără clacă boierească, au primit numai loc de casă și grădină. Cu câte 10 prăjini au fost împroprietăriți lingurarii la locul numit „Siliștea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
300.000 familii țărănești erau complet lipsite de pământ. Proprietatea medie a gospodăriei țărănești era de 3,6 ha, pe când proprietatea medie a marilor proprietari era de 900 ha.37 Familiile lipsite de pământ erau la cheremul moșierilor și a slujbașilor lor și cu greu puteau să-și agonisească traiul zilnic. Din perioada premergătoare răscoalei din 1907 avem două documente care vorbescă despre situația grea în care se aflau țăranii din comuna Filipeni. Primul document este o cerere a locuitorilor din
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
din satul Oțelești, că a fost numit bumbășir (un fel de perceptor) asupra satelor: Glodurile, Oțelești, Tarnița, Filipeni și Fruntești, poruncindu-i să meargă prin ele și împreună cu zapcii aflați acolo să execute pe locuitori să-și îndeplinească obligațiile. Alți slujbași, răzeși cu titluri de boierie, erau însărcinați să strângă salahori (meșteri de prin sate) cu uneltele necesare și să-i ducă la locurile fixate unde se construiau magaziile pentru armatele rusești de ocupație, sau să strângă produse pentru aceleași armate
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
așteaptă, Maestrul cu putoarea aia, la Profesor Doctor Costică C. Codrescu, prietenul lui vechi. Mi-a povestit, că nu se poate abține niciodată, îmi spune tot... sau aproape tot... * Actul întâi. Cortina. Am intrat ca un senior care își ajută slujbașii, cu Tina la braț, își târâia un picior, dreptul, cu ăla mă bătea la cap de mult, mă doare piciorul!, îl pierd pe dreptul întâi, și uite c-a avut dreptate, dreptul a cedat primul, asistentele de la reumatologie erau toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
organ de răfuială dintre cei de la Putere [8] și diverși adversari. (E foarte posibil - și nu ar fi nici primul caz, ca după aceste afirmații mai curajoase ale mele să mă trezesc și eu curând cu cine știe ce dosare inventate de slujbașii sus zisei instituții de răfuială și răzbunare [9] ). - V-ați dedicat ultimii 35 de ani traducerilor. Ce înseamnă să fii traducător de literatură? - Este o muncă foarte grea, dar și foarte nobilă. Este în realitate o punte necesară cu lumea
INTERVIU CU PROFESOR DOCTOR DAN BRUDASCU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361199_a_362528]
-
aterizat, dimineața, la orele 6:35, ora Finlandei, ne-a întâmpinat un edificiu destul de friguros și la propriu și la figurat. Fără agitație, fără prea multă vitalitate. Coridoare, culoare, săli și puncte de control... goale în majoritate. Ici-colo câte un slujbaș - în uniforma desigur - cu fața adormită. Un aeroport de trazit - unde nu poți să faci prea mulți purici - unde trebuie să te grăbești să prinzi legătura cu avionul care te duce la o altă destinație europeană. De fapt totul organizat
JURNAL DE VACANŢĂ 2013 (6) HELSINKI – BUDAPESTA – ORADEA MARE. CEASUL RĂU ŞI GRIPA KOKKOLIANĂ... de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363777_a_365106]
-
privirile pentru câteva clipe. În hainele noastre vărgate, arătam ca niște ciudați. Vrând, nevrând mi-am plecat privirile. Capul îmi atârna gol, fără conținut, gata să se rostogolească pe lespedea bisericii. Treptat gândurile se aruncară asupra mea răvășindu-mă. Glasurile slujbașilor bisericii dispăreau pe măsură ce gândurile mă cotropeau.Îmi aminteam aproape de fiecare dată cum ajunsesem să fiu judecat pentru ceva ce numai eu știam cum se întâmplase. Dar nu m-a crezut nimeni. M-am revăzut în barul întunecat și jilav din
TATUAJUL de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362731_a_364060]
-
dijmele nu erau prea mari sau mici, Iar de când prin țară nu mai erau inamici, Brânza era miere, ori mierea era de aur, Ostenii țării având puteri ca și de taur! Vivace Domnie, prin care țara a prosperat, Și orice slujbaș demnitate și-a căpătat, Nerâvnind la nici un bun al altui seamăn, A zeciut orice ban al țăranului moldovean! Când ordinea în țară a început a scărpina, Holerele, lipitorile de pe popor le scutura, Lucrarea interioară ce sieși și-o ordona Și
ŞTEFAN CEL MARE! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1603 din 22 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/362344_a_363673]
-
veșmântului cu bastonul din viță-de-vie pe care acesta și-l scosese de la șold și imediat îi văzu semnul de pe braț. -Ba ești și vei rămâne sclav. Te-am recunoscut de îndată cum te-am văzut. Unde alergi așa de grăbit, slujbaș supus al marelui arhiereu? -Duc la îndeplinire porunca măritului arhiereu Caiafa! răspunse lapidar Baraba. -Nu mai spune! Și ce ordine mai dă Caiafa după ce Hristosul iudeilor a înviat? -Ordinele măritului sunt limpezi decurionule! Trebuie găsit trupul care a fost furat
AL TREISPREZECELEA FRAGMENT-CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1603 din 22 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/362339_a_363668]