8,807 matches
-
abrupt în faptul epic și în istoria clipei. Plasate undeva prin anii '20-'30, în acei ani frumos garnisiți cu menajere baroce și cu gangsteri coborîți din Al Capone precum personajul urmuzian din maimuță, cu negri sălbatici și cu efebi slujindu-l pe Onan în fața icoanei întrupate exact în spațiul din gaura cheii, desenele sale, impecabile ca volumetrie, materialitate și putere de in(ex)citare, par mai degrabă material didactic pentru seminariștii dolofani și tomnatici (eventual și alumni!) decît pentru degustătorii
Artistul și amorul(mic eseu asupra fantasmei erotice) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11731_a_13056]
-
de partid care mi se încredințeazăť". Anexă a partidului, organizația UTM din spitalul în care-și desfășoară activitatea numitul medic își mobilizează personalul pentru îndeplinirea unei sarcini de însemnătate specifică și anume căratul cărămizilor. în loc ca asemenea practici să-i slujească lui Preda la caracterizarea unei lumi anormale, orwelliene (prozatorii optzeciști le-au muiat în sosul picant al ironiei), acesta le ia în serios, subscrie întristător la aberația lor: "naratorul nu se ridică deasupra personajelor sale, mentalitatea sa nu este decît
O revizuire convingătoare by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11744_a_13069]
-
în morfosintaxă - de pildă prin frecvența cuvîntului popor (= people) cu acordul predicatului la plural, sau în exprimarea și repetarea pronumelui-subiect ("ea a fost nevoită să se întoarcă înapoi și ea și-a predat viața din nou lui Hristos. Ea îl slujește pe El acum"). Numeroase sînt cuvintele folosite cu sensuri și în construcții anormale în română: "Mă gândesc să mă atașez Bisericii dumneavoastră", "Ea este cu adevărat o dedicată servitoare a Domnului"; "A fost ceva spectacular!" și mai ales abaterile de la
Stilul religios și stîngăciile traducerii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11726_a_13051]
-
așa, te întreb, caraghiosule, eu, eu cât mai am de trăit și când voi trece eu râul cel întunecat? Foarte curând, spune Antipa, azi chiar. He, he, rânjește preotul Zota. Și crezi tu cu adevărat că nu eu am să slujesc la groapa bunului Costache Onu? Nu, spune Antipa. Liniște și hohotele de râs reizbucnind, ura, strigă Agop, încă un rând de coniace, Moiselini, Moiselini, toată lumea pe coniac (...) la douăsprezece am o întâlnire, spune Antipa. Vă salut. În drum spre ușă
Viața e în altă parte (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11723_a_13048]
-
de reaua iubire trupească de noi înșine, lepădând frica de durere și pofta de plăcere. Astfel, primind în locul iubirii celei rele de noi înșine pe cea bună și spirituală, despărțită cu totul de grija de trup, nu vom înceta să slujim lui Dumnezeu prin această iubire bună de noi înșine, căutând pururea să ne susținem sufletul prin Dumnezeu. Deci cel ce nu dorește plăcerea trupească și nu se teme deloc de durere, a ajuns nepătimitor. Căci odată cu acestea și cu iubirea
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
Sfântul Ioan Carpatinul spune că dracii se silesc să întineze pe nevoitor prin năluciri rușinoase și prin scurgerea seminției, cel mai adesea în vremea praznicelor (sărbătorilor) și a sfintelor slujbe și mai ales a zilelor în care preoții trebuie să slujească la Sfântul altar, iar pe alții când vor ei să se împărtășească, vrând prin aceasta să-i oprească de la Sfânta împărtășanie 90. Un alt mod prin care dracii stârnesc patima curviei în om este acela prin atingerea dracilor de om
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
-l prețuiește și nu-i acordă cinste și prețuire desfrânatului, ci dimpotrivă, celui ce nu se lasă vrăjit și nu se lasă prins în mrejele acestei patimi: Pe cine va prețui mai mult curva, spune-mi, pe cel ce-i slujește și-e este rob, sau pe cel care zboară pe deasupra mrejelor ei, pe deasupra undițelor ei? Nici nu încape vorbă că pe acesta din urmă. Așadar, pentru cine se va înflăcăra ea mai tare? Pentru cel căzut sau pentru cel ce
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
preoților ortodocși li se ia un drept garantat de Constituție, acela de a alege și de a fi aleși. Așa e! Dar Biserica Ortodoxă, ca orice alt cult, poate stabili un set de reguli destinate celor care vor să o slujească. Preoții catolici nu au voie să se căsătorească, ceea ce - în termeni laici - e o imixtiune inadmisibilă în viața personală. Dacă preoția ar fi obligatorie, firește că o asemenea interdicție pentru catolici ar putea scandaliza. Dar nu e. De ce ar trebui
O nouă strategie a BOR? by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12942_a_14267]
-
îl cunoștea bine, îl lingușise ca să-i mențină amiciția, apoi șantajat probabil de emisarii lui Stalin îl va târâ în noroi fără scrupule. Fiindcă a compus piesa de teatru Les mains sales (Mâini murdare), o radiografie a viciilor celor care slujesc o credință oarbă, Sartre trebuia discreditat. Ehrenburg îi deplângea pe spectatorii naivi momiți la un spectacol oribil. El îi îndemna să nu urmeze un anunț publicitar prin care erau invitați să contemple un acrobat de circ într-o cafenea din
Uși deschise by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/12965_a_14290]
-
sus. Această duce la șubrezirea suportului popular și în final la nemulțumiri care-l dau jos atât pe cel servit cu exces de devotament, cât și pe sicofanți. Cei antici descriau doar politică drept artă de a te preface că slujești publicul, în realitate urmarindu-ti doar doar propriul interes.... Cum istoria se repetă, ignorarea voita și lipsa de comunicare pare să facă tot mai mult parte din guvernări. Inspirat de sugestivul titlu dat de N. Bălcescu capodoperei sale, “Istoria românilor
Relatia ales-alegator: o incompatibiliate? (Ajutor nesolicitat pentru cei care ajung la putere). In: Editura Destine Literare by Claude Matase () [Corola-journal/Journalistic/75_a_303]
-
Pe bună dreptate, consemnează efectele secundare ale eliberării de cenzură și anume invazia de cărți, reviste, ziare de toată mîna, oglindind o elasticizare excesivă a criteriilor, o inoportună “egalizare” a numelor. Sub pretextul concurenței oneste și al dorinței de-a sluji interesul public, a proliferat o producție mediocră dacă nu execrabilă, promovînd arbitrarul și megalomania de natură individuală ori de grup și nu în ultimul rînd țelul cinic al profitului bănesc. Scrierile bune se văd înăbușite de producțiile imposturii: “Industria de
Critică și liberalizare by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12978_a_14303]
-
p. 39), fiind vorba, de fapt, de „măreția sufletului”; § 31, p. 56 : Qui templa occupaverit? - „Cine a pângărit (!) temple?” (p. 67); § 40, p. 66: Cethego... servire coegit eos... munera mittere, noctu venire domum ad eum, precari, denique supplicare - „să-i slujească lui Cethegus..., să-i aducă daruri, să vină noaptea acasă la el, să aducă rugi Preciei (!)” (p. 67), traducătorul indicând la nota 26 de la p. 107 că este vorba de Praecia, „metresa lui Cethegus” pomenită de Plutarh în biografia lui
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
i-a câștigat simpatia „cu daruri și lingușeli” și, astfel, „l-a avut pe Cethegus aliat și susținător pentru dobândirea Ciliciei” (Plut., Luc., 6), Cicero referindu-se la acei oameni politici romani mai importanți (amplissimi) care au acceptat să-l slujească pe Cethegus, „să-i aducă daruri, să vină noaptea acasă la el, să-i adreseze rugăminți (precari) și, în fine (denique), să i se milogească (supplicare)”. Ne vom opri mai pe larg asupra câtorva aspecte legate de elementele adiacente traducerii
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
el bête noire a regimului), Maria Untaru. E bizar (sau nu e?) că toți acești indivizi au profitat din plin de revoluția anticomunistă ca să ajungă în funcții și la onoruri pe care nici că le visau, oricît l-ar fi slujit, în regimul lui Ceaușescu. Căile istoriei sînt cîteodată la fel de misterioase ca ale lui Dumnezeu. * ARCA (nr. 1-2-3 din 2004) vine cu mai multe lucruri demne de atenție. Spicuim: un lung studiu al d-lui Iulian Negrilă despre Ioan Slavici - jurnalist
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13017_a_14342]
-
într-un cod al concreteții: “oricare femeie care venea în camera lui Fra, habar n-avea ce-o așteaptă./ Fra era un tînăr de bună credință, hrănit cu spuza notelor/ și cu oftatul diejilor și bemolilor, trăise în luxul imaginației,/ slujea timpul foarte precis și cu mult simț gospodăresc,/ iar la rîndul său, timpul trecea razant pe lîngă obrazul lui,/ neatingîndu-l, doar lăsîndu-i în urmă un tremur de aer rece,/ asemănător unei mingii, care te pasează în goană,/ Cîte-o blondă, cîte-o
Lupta cu artificiul by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13060_a_14385]
-
cei mai buni prieteni ai săi, eruditul devotat, Zeno Fodor, așa cum Gheorghe Harag este regizorul, sau cum Romulus Guga este dramaturgul. Cornel Popescu a Învățat să prețuiască necondiționat teatrul de la maestrul său, marele regizor și pedagog Ion Cojar. Și a slujit cu conștiinciozitate și neodihnă acest Teatru cu T. Din 1972, când a absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică din București, și până În ultima clipă a existenței sale pământești, el a realizat pe scenă interpretări antologice. A creat un remarcabil
Un ultim omagiu Omului, Actorului, Profesorului... Cornel Popescu (06.09.1944 – 10.03.2011). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Daniela Gîfu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1543]
-
artelor și cultivînd, cu bocet sincopat, speciile oralității (doina, colind, descîntec), el se plasează În tradiția menestrelilor medievali. Dar, În decriptarea simbolurilor, astfel de texte (corespondențe) se dezvăluie prin co-semantizare, observă tot Petru Ursache. Încît citatul/ tiparul folcloric, substratul distilat slujesc un vizionarism cu vîrtuți inițiatice, chemînd În sprijin, În seriaDoinelor (dăina), „cuvîntul adamic” (cf. Theodor Codreanu) pentru a ajunge, pe urmele lui Eminescu, la adevărul din inimă, nu la cel mortificat. Cum bine se știe, Întreaga lirica a lui Cezar
CEZAR IVĂNESCU ȘI „POEMUL ASCENSIONAL”. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Dinu Rachieru () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1552]
-
pentru a intra la Împărat, 7 zile În „beciurile Vienei”, arestat și apoi trimis la Pesta. „Dumnezeu Viu Este!”. Cu aceste vorbe Începe cererea lui Badea Cârțan, mai degrabă plângerea lui către Impăratul Franz Josef. După ce arată că i-a slujit cu credință, Îi spune că a fost batjocorit de „acești satrapi deregători care m-au jefuit și mi-au robit oile de atâtea ori.” Scrie mai departe Badea Cârțan: „M-am rugat iară de solgabirau să-mi dea drept să
Badea Cârţan. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by George Baciu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1445]
-
Istoria românilor supt Mihai Voievod Viteazul” a lui N. Bălcescu, dorește să vadă statuia marelui voievod. Și pleacă la București. Ajuns la statuie Îi mulțumește Domnului pentru reușită și-i cere realizarea Unirii. Este găsit de Ion Grama ce-l slujea pe V. Alexandrescu Urechia. Istoricul Îl găzduiește, Îl plimbă prin muzeele Bucureștiului, Îl duce la Liga culturală unde cunoaște personalități cărora le cere cărți pentru românii din Transilvania și ajunge personajul principal al unor articole din ziarele vremii <endnote id
Badea Cârţan. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by George Baciu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1445]
-
cu foarfeci harnici un hectar, O să-ți aduc spre-a linguși clemența Sînilor nobil. Voi tocmi tîmplar, Din lemn sfințit de la Ierusalimuri, Să-ți facă pat virgin, cu porumbiel Deșteptător. În ritme și în rimuri Sufletul trist ți-l voi sluji fidel. Și uneori, cînd mîna va desprinde Roua din geamuri, voi îngenunchia Stînd zile-ntregi în praf și-avînd merinde Doar bulci de vis și cepe de lalea.
Tocmai sosit din cruciadă... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/9353_a_10678]
-
netroienită, cu fața Întoarsă spre corbul Atenei, cu aripile larg desfăcute spre stele ce mă despart de tine, În noaptea cea mai lungă, azi, 22 decembrie, in anno Domini! Văd! Pe țărmul dumnezeirii Hristos mă-ntinerește, slava Sa, Pomul Vieții slujind. Lumina Lumii ești, Doamne, cum merele-n pom, cunoaștere mută, celestă robie de tine, de tine, naștere și nemurire avută! În bușteanul aprins În cămin domnește o stare a inimii, crudă poveste! Malurile din mine nu se mai unesc, fericit
EVANGHELIA INIMII ANOTIMPURI Jurnal de poet. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Theodor Răpan () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1553]
-
glas. Lăsându-mi paltonul pe grămada de pământ proaspăt săpat, Joo dispăru. L-am privit pe jumătate Înciudat, pe jumătate bucuros că se grăbea sămi aducă ce-i cerusem. Știam că are Întotdeauna pregătite câteva materiale ce-ar fi putut sluji la te miri ce, iar dacă nu le aveai, până făceai formele, până obțineai aprobările, te lăsai păgubaș. Ciuda pentru lipsa de respect cu caremi tratase paltonul Îmi trecuse mai ales când l-am zărit Întorcându-se tot Într-o
Joo. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1550]
-
50 de ani, ustensile de primă necesitate ale fostului meu soț - ciocane, șurubelnițe, cuie și cuișoare, cîrlige, inele de perdele, prize dezafectate, minuscule și misterioase spirale albe, bucățele hexagonale de metal frumos strunjite dar orfane de obiectul pe care îl slujiseră, și cîte altele, plus pernițe, pături decolorate, cești și tacîmuri desperechiate (să nu fie nevoie de ele, dar vorba aia, pentru orice eventualitate) - peste dulăpiorul cu pricina, zic, se lăfăiau mai multe geamntane de toate mărimile, care, orînduite unul peste
Răzbunarea porumbiței by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Imaginative/9841_a_11166]
-
sa remarcabilă la dezvoltarea și afirmarea gândirii juridice românești În domeniile dreptului internațional aerian și spațial». Alexandru Danielopol a trăit zeci de ani la Paris, dar niciodată nu și-a uitat țara În care s-a născut, pe care a slujit-o În mare credință. Alexandru Danielopol: „Pleava e trecătoare, o zboară vântul. Ce contează și ce rămâne - e trunchiul teafăr al nației, nu pleava” • interviu realizat de IOAN BARBU Jurist, născut În 1916, fiu al doctorului academician Daniel Danielopol, marele
Editura Destine Literare by Alexandru Danielopol () [Corola-journal/Science/76_a_289]
-
de el sau de ziua de mâine, ci numai ar sta într-un colț, străin (de cele pământești) și îmbătat (de bucurie). De aceea nu i s-a dat măsura desăvârșirii, ca să poată să se îngrijească de frați și să slujească cuvântul. Totuși, peretele cel din mijloc (cel ce îl împiedica să ajungă la desăvârșire) a fost dărâmat, iar moartea a fost învinsă. Astfel stau lucrurile: după cum o masă întunecoasă, o ceață se lasă și acoperă o făclie, care continuă să
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]