563 matches
-
igiene bucale adecvate...” Igiena cavității bucale necesită, Într-adevăr, multă atenție. Pe lângă resturile alimentare, pe dinți, odată cu saliva, se depun și alte resturi: idei și sentimente, mai mult sau mai puțin digerate. Aceste resturi se depun În straturi invizibile pe smalț și pe gingii. La un moment dat, cuvintele Încep să pută. Chiar și cele frumos mirositoare. Dacă resturile alimentare pot fi Îndepărtate prin periaj, celelalte resturi persistă un timp mult mai Îndelungat. Dinții fosforescenți ar face vizibile astfel de gunoaie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
o substanță reziduală malefică, provenită din arderea incompletă a ideilor și sentimentelor, ce se depune În straturi invizibile pentru ochiul liber, dar vizibile pentru ochiul minții sau mai degrabă cel al inimii, prin tăcere, În cavitatea bucală, pe gingii și smalțul dinților, ar trebui folosite alte instrumente și alți Înălbitori de esență subtilă. Jurământul tăcerii, practicat În vechime de adepții lui Pitagoras, te curăța de aceste resturi verbale, care rămân mult timp Între dinți. Resturile verbale, pe timp de noapte, devin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
te uitai bine. Capul prelung al unei cățele furioase, gonind pe cerul nopții, cu norii în urma ei, venind de peste tot, acoperind marea nocturnă. Și undeva, cândva, fantoma tatălui ucis, în urmă cu 40 de ani. Mâna tremura pe conturul de smalț al ceștii. Tolea apucase toarta, o ridicase alene, sorbi. Cafeaua rece, ca de obicei, lăsată să zacă în cană, pentru când o fi să fie. Parcă nu era singur, simțea, în jur, prezența lui Marcu Vancea, ucis sau sinucis în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
spălate vreodată? Măcar în bășcălie? vrea să afle Nae. Bineînțeles că da! Chiar acuși...! îi răspunde Vierme afectat, în timp ce se apucă să clătească recipientele, sub jet de apă simplă, rece, într-o chiuvetă de fontă coclită, ce rânjea parșivă din smalțul sărit, chiuvetă încastrată temerar în peretele de vis-à-vis de pat, dedesubtul unei oglinjoare dreptunghiulare pentru bărbierit, cu argintul ei înfiorător și iremediabil împăienjenit, de bătrânețe. Terminând în trei secunde operațiunea salutară de igienizare, Bossul revine la oalele canope și pescuiește
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
sistemului stomatognat. Odontonul este format din două componente principale: dintele, denumit și odonțiul, și elementele de susținere ale dintelui - parodonțiul. 3.1. Dintele (odonțiu) - constituie o structură morfo-funcțională din țesuturi dure și moi (Fig. 5). Țesuturile dentare dure - reprezentate de smalț, cement, dentină, sunt de natură organo-minerală, structurează arhitectonica dintelui și protejează țesuturile moi cuprinse în interiorul dintelui. Țesuturile dentare moi sunt cunoscute sub numele de pulpă dentară și asigură vitalitatea dintelui. Smalțul dentar (Fig. 6) acoperă coroana dintelui și este constituit
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
și moi (Fig. 5). Țesuturile dentare dure - reprezentate de smalț, cement, dentină, sunt de natură organo-minerală, structurează arhitectonica dintelui și protejează țesuturile moi cuprinse în interiorul dintelui. Țesuturile dentare moi sunt cunoscute sub numele de pulpă dentară și asigură vitalitatea dintelui. Smalțul dentar (Fig. 6) acoperă coroana dintelui și este constituit în proporție de 96% din componentă anorganică, sub formă de hidroxiapatită cristalină. Componenta organică este în proporție foarte mică (1% în greutate și 2% în volum) sub formă de proteine (colagen
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
cristalină. Componenta organică este în proporție foarte mică (1% în greutate și 2% în volum) sub formă de proteine (colagen), lipide etc. Apa este de asemenea slab reprezentată (2,6% în greutate și 7,1% în volum). Unitatea arhitectonică a smalțului este prisma formată din cristale de hidroxiapatită. Unirea între prisme se realizează prin forme mecanice retentive și substanță organică ce învelește fiecare prismă sub formă de teacă. Prismele de ordinul milioanelor, oblice pe suprafața dintelui, sunt inegale unele neajungând la
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
prisme se realizează prin forme mecanice retentive și substanță organică ce învelește fiecare prismă sub formă de teacă. Prismele de ordinul milioanelor, oblice pe suprafața dintelui, sunt inegale unele neajungând la înclinate. Aceasta întrepătrundere de la suprafața dintelui dau aspectul de smalț noduros. Pentru a oferi rezistență mecanică, grupurile de prisme au orientări diferite, care se pot vedea pe secțiunea longitudinală a dintelui la microscopul cu lumină polarizată sub formă de benzi întunecate și luminoase. Acest fenomen este datorat ondulațiilor în sens
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
formă de benzi întunecate și luminoase. Acest fenomen este datorat ondulațiilor în sens orizontal a prismelor și benzile întunecate constituie diazonii iar cele clare parazonii. Pe secțiune orizontală se pot vedea striațiile lui Retzius, circulare, care reprezintă depunerile zilnice de smalț și care la colet se exteriorizează prin cercuri concentrice - perichematii. La dinții temporari apare și linia neonatală a lui Orban, care ne indică depunerile de smalț înainte și după naștere. Defectele structurii prismatice a smalțului sunt: -microcanalele - spații libere între
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
secțiune orizontală se pot vedea striațiile lui Retzius, circulare, care reprezintă depunerile zilnice de smalț și care la colet se exteriorizează prin cercuri concentrice - perichematii. La dinții temporari apare și linia neonatală a lui Orban, care ne indică depunerile de smalț înainte și după naștere. Defectele structurii prismatice a smalțului sunt: -microcanalele - spații libere între prisme sau în interiorul prismei; -lamele de smalț - discontinuități la suprafața smalțului; -spații hipocalcifiate - spații pline cu substanță organică, situate între prisme; -fisurile smalțului - prelungiri scurte ale
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
care reprezintă depunerile zilnice de smalț și care la colet se exteriorizează prin cercuri concentrice - perichematii. La dinții temporari apare și linia neonatală a lui Orban, care ne indică depunerile de smalț înainte și după naștere. Defectele structurii prismatice a smalțului sunt: -microcanalele - spații libere între prisme sau în interiorul prismei; -lamele de smalț - discontinuități la suprafața smalțului; -spații hipocalcifiate - spații pline cu substanță organică, situate între prisme; -fisurile smalțului - prelungiri scurte ale canaliculelor dintinare -smalțul aprismatic - zonă de smalț situată în
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
prin cercuri concentrice - perichematii. La dinții temporari apare și linia neonatală a lui Orban, care ne indică depunerile de smalț înainte și după naștere. Defectele structurii prismatice a smalțului sunt: -microcanalele - spații libere între prisme sau în interiorul prismei; -lamele de smalț - discontinuități la suprafața smalțului; -spații hipocalcifiate - spații pline cu substanță organică, situate între prisme; -fisurile smalțului - prelungiri scurte ale canaliculelor dintinare -smalțul aprismatic - zonă de smalț situată în special în regiunea cervicală, lipsită de prisme. Prin compoziție și arhitectonică smalțul
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
La dinții temporari apare și linia neonatală a lui Orban, care ne indică depunerile de smalț înainte și după naștere. Defectele structurii prismatice a smalțului sunt: -microcanalele - spații libere între prisme sau în interiorul prismei; -lamele de smalț - discontinuități la suprafața smalțului; -spații hipocalcifiate - spații pline cu substanță organică, situate între prisme; -fisurile smalțului - prelungiri scurte ale canaliculelor dintinare -smalțul aprismatic - zonă de smalț situată în special în regiunea cervicală, lipsită de prisme. Prin compoziție și arhitectonică smalțul, țesutul cu cel mai
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
indică depunerile de smalț înainte și după naștere. Defectele structurii prismatice a smalțului sunt: -microcanalele - spații libere între prisme sau în interiorul prismei; -lamele de smalț - discontinuități la suprafața smalțului; -spații hipocalcifiate - spații pline cu substanță organică, situate între prisme; -fisurile smalțului - prelungiri scurte ale canaliculelor dintinare -smalțul aprismatic - zonă de smalț situată în special în regiunea cervicală, lipsită de prisme. Prin compoziție și arhitectonică smalțul, țesutul cu cel mai înalt grad de mineralizare din organism capătă următoarele calități: -duritate maximă la
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
prismatice a smalțului sunt: -microcanalele - spații libere între prisme sau în interiorul prismei; -lamele de smalț - discontinuități la suprafața smalțului; -spații hipocalcifiate - spații pline cu substanță organică, situate între prisme; -fisurile smalțului - prelungiri scurte ale canaliculelor dintinare -smalțul aprismatic - zonă de smalț situată în special în regiunea cervicală, lipsită de prisme. Prin compoziție și arhitectonică smalțul, țesutul cu cel mai înalt grad de mineralizare din organism capătă următoarele calități: -duritate maximă la nivelul fețelor active, unde are și o grosime mai mare
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
smalț - discontinuități la suprafața smalțului; -spații hipocalcifiate - spații pline cu substanță organică, situate între prisme; -fisurile smalțului - prelungiri scurte ale canaliculelor dintinare -smalțul aprismatic - zonă de smalț situată în special în regiunea cervicală, lipsită de prisme. Prin compoziție și arhitectonică smalțul, țesutul cu cel mai înalt grad de mineralizare din organism capătă următoarele calități: -duritate maximă la nivelul fețelor active, unde are și o grosime mai mare - 2,5 mm oculzal față de 0,2 mm la colet; -compresivitate - o anumită elasticitate
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
calități: -duritate maximă la nivelul fețelor active, unde are și o grosime mai mare - 2,5 mm oculzal față de 0,2 mm la colet; -compresivitate - o anumită elasticitate care amortizează presiunile pe suprafața dintelui, datorită ondulațiilor și aranjamentului prismelor de smalț; -permeabilitate selectivă - care permite trecerea unor substanțe în salivă; -insolubilitate în apă; -solubilitatea în mediu acid, unde are loc demineralizarea. Ionii de fluor perfectează mineralizarea; -rol estetic, culoarea variind astfel: smalțul sănătos, viguros imita fildeșul; sărac in săruri - alb-albăstrui; la
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
pe suprafața dintelui, datorită ondulațiilor și aranjamentului prismelor de smalț; -permeabilitate selectivă - care permite trecerea unor substanțe în salivă; -insolubilitate în apă; -solubilitatea în mediu acid, unde are loc demineralizarea. Ionii de fluor perfectează mineralizarea; -rol estetic, culoarea variind astfel: smalțul sănătos, viguros imita fildeșul; sărac in săruri - alb-albăstrui; la vârstnici - galben-cenușiu; în general la colet are o nuanță galben-brună mai accentuată față de restul coroanei. Semnificativ intervin calitățile optice de semitransparență transluciditate și fosforescență; Smalțul acoperă suprafața coroanei dentare, asigurând menținerea
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
mineralizarea; -rol estetic, culoarea variind astfel: smalțul sănătos, viguros imita fildeșul; sărac in săruri - alb-albăstrui; la vârstnici - galben-cenușiu; în general la colet are o nuanță galben-brună mai accentuată față de restul coroanei. Semnificativ intervin calitățile optice de semitransparență transluciditate și fosforescență; Smalțul acoperă suprafața coroanei dentare, asigurând menținerea arhitectonicii și protejând țesuturile adiacente de traumatismele fizico-chimice din mediul oral. Are formă și grosime definitivată în momentul erupției. Dentina (Fig. 7) este un țesut dur care intră în componența segmentului coronar și segmentului
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
asigurând menținerea arhitectonicii și protejând țesuturile adiacente de traumatismele fizico-chimice din mediul oral. Are formă și grosime definitivată în momentul erupției. Dentina (Fig. 7) este un țesut dur care intră în componența segmentului coronar și segmentului radicular. Este acoperită de smalț, respectiv cement, constituind pereții duri ai camerei pulpare. Volumetric reprezintă aproximativ 80% din volumul dentar. Este constituită din componenta anorganică - 70% din masă și 48% din volum, sub formă de cristale de hidroxiapatită și componenta organică - 19% din masă și
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
în planul de ocluzie. În masa ei poate să apară dentină globulară, care reprezintă un defect de mineralizare, calcosferitele nefuzionând și menținând între ele spații nemineralizate, incorect numite spații interglobulare. Stratul de dentină, gros de aproximativ 150 microni, situat sub smalț, mai este definit și dentină de înveliș, mai puțin mineralizată, cu mai puține defecte și prezintă creste care măresc suprafața geometrică de joncțiune amelo-dentinară. Microscopic dentină primară se caracterizează prin numărul mai redus de canalicule dentinare, care sunt mai înguste
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
Fig. 11) din jurul canalului dentinar este mai bine reprezentată decât dentină intercanaliculară, mai puțin expusă modificărilor din timpul vieții. Compoziția și structurarea dentinei oferă dentinei caracteristicile: - formează 80% din scheletul dur al dintelui, asigurând un suport cu elasticitate optimă pentru smalț și o rigiditate necesară protecției mecanice a conținutului camerei pulpare; -dentinogeneza asigurată de odontoblaști este un proces biologic activ, care se desfășoară toată viața, asigurând reacțiile adaptative fiziologice și la agresiunile patologice; - canaliculele dentinare care prezintă terminații până la nivelul joncțiunii
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
o rigiditate necesară protecției mecanice a conținutului camerei pulpare; -dentinogeneza asigurată de odontoblaști este un proces biologic activ, care se desfășoară toată viața, asigurând reacțiile adaptative fiziologice și la agresiunile patologice; - canaliculele dentinare care prezintă terminații până la nivelul joncțiunii cu smalțul pot fi deschise de procese patologice sau terapeutice și se constituie în canale de comunicare a mediului oral cu mediul intern. Pulpa dentară ocupă întreg spațiul structutar în masa dentinară, fiind topografic delimitată în: (Fig. 12) -pulpa coronară - în camera
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
cu substanță fundamentală calcifiată și conținând lacunele cementociților și prelungirile lui Scharpey incomplet calcificate; -cement intermediar - un strat subțire în vecinătatea coloanei dentare, conține resturi calcifiate ale tecii lui Hertwig - epitelială. La nivelul coletului - joncțiunea amelo-cementară poate fi: -cementul acoperă smalțul; -cap la cap; -dentină denudată-cementul nu întâlnește smalțul. Principala funcție a cementului este de a oferi inserție ligamentelor desmodontale și, ca atare, se va adapta morfologic, luând formă de clepsidră subțire la mijloc și îngroșat la extremități, acolo unde resorbția
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
și prelungirile lui Scharpey incomplet calcificate; -cement intermediar - un strat subțire în vecinătatea coloanei dentare, conține resturi calcifiate ale tecii lui Hertwig - epitelială. La nivelul coletului - joncțiunea amelo-cementară poate fi: -cementul acoperă smalțul; -cap la cap; -dentină denudată-cementul nu întâlnește smalțul. Principala funcție a cementului este de a oferi inserție ligamentelor desmodontale și, ca atare, se va adapta morfologic, luând formă de clepsidră subțire la mijloc și îngroșat la extremități, acolo unde resorbția osoasă este mai accentuată. Osul alveolar (13-d) - dentar
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]