747 matches
-
steaua, s-au bucurat cu bucurie mare foarte. Și intrând în casă, au văzut pe Prunc împreună cu Maria, mama Lui, și căzând la pământ, s-au închinat Lui; și deschizând vistieriile lor, I-au adus Lui daruri: aur, tămâie și smirnă. Iar luând înștiințare în vis să nu se mai întoarcă la Irod, pe altă cale s-au dus în țara lor. După plecarea magilor, iată îngerul Domnului se arată în vis lui Iosif, zicând: Scoală-te, ia Pruncul și pe
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2170 din 09 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344366_a_345695]
-
I se închina. Urmărind steaua, magii au ajuns în Bethleem, unde steaua a stătut deasupra locului unde Se născuse Iisus. Aici au aflat pe „Prunc și pe Maria, mama Lui", s-au închinat Lui și I-au adus daruri: aur, smirnă și tămâie. Luând poruncă în vis, ei s-au întors pe altă cale în țara lor, pentru a nu se mai întâlni cu Irod. Trebuie amintit aici că Matei nu spune câți magi au venit, numărul de trei fiind fixat
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2170 din 09 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344366_a_345695]
-
cu steaua de la Betleem, deși de-a lungul timpului s-au dat mai mult ipoteze privind această stea (o posibilă conjuncție a lui Jupiter cu Saturn). Sfântul Apostol și Evanghelist Matei spune că cei trei magi aduc drept daruri aur, smirnă și tămâie. Sfântul Ioan Gură de Aur interpretează aceste daruri ca fiind modul magilor de a arăta că-L consideră pe Iisus nu doar un rege, dar și Dumnezeu. De asemenea, darurile aduse de ei vor să sublinieze diferența dintre
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2170 din 09 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344366_a_345695]
-
se roagă Pentru sufletul din noi Ce sălășluiește În pace Și în liniște. Sufletele să ne fie împăcate Cu trupul Și cu spiritul Cu Sfânta Ta Treime Cerească Viața noastră pământească Să ne fie armonioasă. Cununi de aur, tămâie și smirnă Să primim în rugăciunea Ce o spunem Către Tine Doamne Zi de zi întruna Să ne regăsești Doamne a vieții cunună Să ne lași deschisă Calea de pe urmă Spre iubirea Ta cea veșnică Fără de urmă. 14.12.2009 Romeo - Nicolae
LUMINA INIMII de ROMEO NICOLAE ŞTEFĂNESCU în ediţia nr. 1118 din 22 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347548_a_348877]
-
Acasa > Cultural > Spiritual > 29 IANUARIE: ADUCEREA MOAȘTELOR SF. IGNATIE TEOFORUL Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 1125 din 29 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului Sfântul Policarp a fost al doilea episcop al Smirnei, (după Evod căriua i-a urmat în scaun pe la anul 67), și a suferit mucenicie în timpul prigonirii creștinilor din Antiohia. A fost numit Teoforul care înseamnă purtător de Dumnezeu sau purtat de Dumnezeu pentru că, după tradiție, el este copilul pe
ADUCEREA MOAŞTELOR SF. IGNATIE TEOFORUL de ION UNTARU în ediţia nr. 1125 din 29 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347728_a_349057]
-
ca pruncul acesta, acela este cel mai mare în împărăția cerurilor. Și cine va primi un prunc ca acesta în numele Meu, pe Mine Mă primește”(Matei 18.4,5). I-a revenit cinstea de a se număra împreună cu Policarp al Smirnei, printre ucencii Sfântului Ioan Cuvântătorul de Dumnezeu. A suferit mucenicie în timpul împăratului Traian (98-117) care l-a supus la chinuri dar el nelepădându-se de Hristos, a fost trimis sub pază la Roma pentru a fi aruncat fiarelor sălbatice în
ADUCEREA MOAŞTELOR SF. IGNATIE TEOFORUL de ION UNTARU în ediţia nr. 1125 din 29 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347728_a_349057]
-
condamnare la moarte fără drept de apel. În drum spre Roma a trimis mai multe scrisori creștinilor, (din care șapte se păstrează și astăzi: către Efeseni,către Magnezieni, către Tralieni, către Romani, către Filadelfieni, către Smirneni, către Sf. Policarp al Smirnei) și în care îi roagă să nu intervină la curtea imperială pentru grațierea lui: Lăsați-mă să fiu mâncare fiarelor, prin care pot dobândi pe Dumnezeu. Sunt grâu al lui Dumnezeu și voi să fiu măcinat de dinții fiarelor, ca sa
ADUCEREA MOAŞTELOR SF. IGNATIE TEOFORUL de ION UNTARU în ediţia nr. 1125 din 29 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347728_a_349057]
-
și chin, Era și dor de mamă și suspin, Era și mângâiere de odoare, Era și zâmbet de icoane, Era și bucurie și-ntristare, Dar a plecat în zi de joi Spre-a prinde veacul de apoi. Și șade-n smirnă și-n lumină Și-și liniștește sufletu-n odihnă. Elena TRIFAN Referință Bibliografică: CONTRADICȚII / Elena Trifan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1527, Anul V, 07 martie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Elena Trifan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
CONTRADICŢII de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1527 din 07 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350059_a_351388]
-
pentru suflet - OM! Esență profundă, mister adâncit în celest Rămân dincolo de înțelesul rupest Graiurile, ca taina din pântecul matern Cănd pruncul prinde miezul din etern. Născut, puiuțul cuibărit în scutec Simte primul alint, întâiul cântec E graiul mamei, aromă sonoră Smirna și tămâia din prima oră. Ea are-n glas susur de pâraie Iar în privire iubirea-i văpaie Crânguri de vise, adiate de vânt Boabe de mărgăritar în cuvânt. Din dor de dor se-apleacă smerit Peste pruncuțul abia adormit
GRAIUL MATERN de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 978 din 04 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365005_a_366334]
-
Toate Articolele Autorului Joc suav, arșita zilei cu umbre lungi! Sângerând văzduhul, din nou, aluneca În sărbătoare, împărțind soarele-n dungi. Peisaj colorat, o mână desena... Ceva mai încolo era o câmpie, Clipele se-nșirau în salba timpului, Iz de smirnă, busuioc și iasomie Dilata voluptatea anotimpului. Zefirul se ondula-n crengi armonios Parcă era dansatoare andaluză Și-ntr-un semn de iubire, atât de frumos, În piruiete, m-a sărutat pe buză. Momente de vis, pasul acestei iubiri, Și clipa
JOC SUAV de LIA RUSE în ediţia nr. 2055 din 16 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/366304_a_367633]
-
se află în pântecele ei este de la Duhul Sfânt. Totodată, îngerul îi vestește că numele pruncului va fi Iisus, ceea ce se traduce prin „Iahve este mântuirea". Sfântul Apostol și Evanghelist Matei mai istorisește de venirea magilor de la Răsărit cu aur, smirnă și tămâie... de înșelarea lui Irod, de fuga în Egipt, de uciderea pruncilor, de întoarcerea de acolo după moartea lui Irod și așezarea în Nazaret. Toate acestea, pentru ca să dovedească marele adevăr că Iisus este Fiul lui Dumnezeu și Răscumpărătorul cel
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1812 din 17 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366361_a_367690]
-
steaua, s-au bucurat cu bucurie mare foarte. Și intrând în casă, au văzut pe Prunc împreună cu Maria, mama Lui, și căzând la pământ, s-au închinat Lui; și deschizând vistieriile lor, I-au adus Lui daruri: aur, tămâie și smirnă. Iar luând înștiințare în vis să nu se mai întoarcă la Irod, pe altă cale s-au dus în țara lor. După plecarea magilor, iată îngerul Domnului se arată în vis lui Iosif, zicând: Scoală-te, ia Pruncul și pe
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1812 din 17 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366361_a_367690]
-
I se închina. Urmărind steaua, magii au ajuns în Bethleem, unde steaua a stătut deasupra locului unde Se născuse Iisus. Aici au aflat pe „Prunc și pe Maria, mama Lui", s-au închinat Lui și I-au adus daruri: aur, smirnă și tămâie. Luând poruncă în vis, ei s-au întors pe altă cale în țara lor, pentru a nu se mai întâlni cu Irod. Trebuie amintit aici că Matei nu spune câți magi au venit, numărul de trei fiind fixat
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1812 din 17 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366361_a_367690]
-
cu steaua de la Betleem, deși de-a lungul timpului s-au dat mai mult ipoteze privind această stea (o posibilă conjuncție a lui Jupiter cu Saturn). Sfântul Apostol și Evanghelist Matei spune că cei trei magi aduc drept daruri aur, smirnă și tămâie. Sfântul Ioan Gură de Aur interpretează aceste daruri ca fiind modul magilor de a arăta că-L consideră pe Iisus nu doar un rege, dar și Dumnezeu. De asemenea, darurile aduse de ei vor să sublinieze diferența dintre
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1812 din 17 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366361_a_367690]
-
întregime, sub influența lui Petrarca. Asachi poate fi socotit primul sonetist român. Scrie mult în italiană, în maniera lui Monti, cum ar fi elegiile „Moartea lui Iisus” și„Elegie scrisă pe țintirimul unui sat”, din care cităm:„Oare mirosul de smirnă, oare cântecul cel sfânt,/ Pulberea ce este stinsă pot să’nvie din mormânt?” „Baladele și Legendele”lui Asachi se bazează pe tradiția populară, preocuparea de mai târziu a lui Vasile Alecsandri. Asachi dorește să transfere mitologia elină în Dacia, denumind
GHEORGHE ASACHI de ION C. HIRU în ediţia nr. 530 din 13 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366192_a_367521]
-
zborul pescărușilor, semeția haiducului, zurgălăii Colindului, neastâmpărul codobaturei, zbuciumul Nistrului, vârtejul vântului, splendoarea dansului, nestatornicia cucului, sfiala fecioarei, nectarul mierii, sprâncenele spicului bălai, minunăția albinei, văpaia focului, iuțeala gândului, caierul norilor, borangicul stelelor, majestatea păunului, trilul ciocârliei, voronețul liliacului, lacrima smirnei, mustul ciorchinelui, gingășia ghiocelului, verdele temerar al bradului, madrigalul rândunelelor în sulemeneala zorilor îmbujorați, candelabrul de nard al salcâmului, Iia curcubeului, jertfa mieilor, rapsodia pădurii, chiotul nunții, iureșul izbânzilor dace, dârzenia de granit a Dochiei, îngemănarea Gliei-Auroră a omenirii cu
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
memoria și toate ale lor au devenit un tezaur de mare preț al ei. Mucenicul este și din acest punct de vedere nedespărțit de Mântuitorul nostru Iisus Hristos și cinstit cu multă venerație de credincioși. În martiriul Sfântului Policarp al Smirnei se subliniază acest adevăr: "ne închinăm lui Hristos, pentru că el este Fiul lui Dumnezeu, iar pe martiri îi cinstim după vrednicie ca pe uceni¬cii și imitatorii Domnului, pentru neîntrecuta lor iubire față de împăra¬tul și învățătorul lor... Noi am
JERTFA SFINŢILOR MARTIRI BRÂNCOVENI – ÎNTRE ASUMAREA RESPONSABILĂ A LIBERTĂŢII UMANE ŞI REALITATEA AUTENTICĂ A MUCENICIEI CREŞTINE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1116 din 20 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361619_a_362948]
-
atragi mai aproape aproprii-un răstimp În vremuri ce stau pe buze-ți s-alinte. E trupul o formă lipită de vânt Îl unge tămâia cu sete de gând Mirosul de sânge se strânge la gât De sete-i setat de smirnă și -atât. Tăcerea plesnește divinul din noi Durerea-l cuprinde născută-n nevoi Ce face lumina în trup cu fior? Alină ființa de Sine cu dor. Referință Bibliografică: De Sine... Elena Buldum : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1265, Anul
DE SINE... de ELENA BULDUM în ediţia nr. 1265 din 18 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352266_a_353595]
-
-nvelim și rănile și nunta Și unde-o fi Siretul s-aibă vad Să trecem să o preamărim pe Sfânta Moldovă sacră, colț de rai ceresc Prinsă-n hotară cu supusă milă Din voia ta potir dumnezeiesc Ținem în palme smirna de feștilă. Iar lumânarea picurând lumini Acolo unde-i loc de pomenire Să ocrotească înfloriții crini Și să-nlumine litera-n Psaltire Și-n locul sacru ce a fost găsit Să se înalțe sfântă zidărie Din piatră de bazalt și de
ATLET MOLDAV (SELECŢIUNE), AUTOR EMILIAN MARCU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1012 din 08 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352379_a_353708]
-
Acasă > Strofe > Atașament > IERI... Autor: Camelia Radulian Publicat în: Ediția nr. 1707 din 03 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului În ochii de ieri mi te-au plâns șapte sfinți cu lacrimi de smirna, adânci și cuminți, Au plecat astăzi sfinții în beciuri de lut; mi te cântă-n litanii, te beau din trecut. În gândul de ieri, opt poeți te-au vestit cu versuri de ocna și verbul smintit te-au scris pe
IERI... de CAMELIA RADULIAN în ediţia nr. 1707 din 03 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352596_a_353925]
-
vestească pe pamant Nașterea Pruncului Sfânt. La nojițe clopoței, În obrăjori bujorei, Iar în glasuri și privire Simți curată lor iubire. Steaua magilor a dat Semn că lucrul s-a-ntâmplat Pruncul Domnului le-arată Într-o iesle precurată. Aur, smirna și tămâie Aduc magi cu bucurie, Ca să dea cu drag în dar Pruncului cel plin de hâr. Înfășat în scutecel Cu Măicuța lângă El Ocrotit de Cel De Sus. Fiul Domnului, Isus. Gospodari nu va sfiiți Vestea bună s-o
VALERIA TAMAS, COLIND de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 341 din 07 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351384_a_352713]
-
Pe-un pătuț de fân curat, În cea iesle, pe-nserat, Șade-un Pruncușor frumos, Cu chip blând și luminos. Iar deasupra s-a oprit Steaua care L-a vestit, Și în taină a adus Trei crai la Domnul Iisus. Aur, smirnă și tămâie I-au lăsat cu bucurie, Fericiți să se închine Fiului ce-n lume vine. Maica Sa la piept Îl strânge, Inima-i în rugă-și frânge, Taina pătimirii-ascunde Unde gândul nu pătrunde. Îngerii Îl preaslăvesc Ca un rug
FLORIN CARAGIU ,COLINDE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 341 din 07 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351398_a_352727]
-
purtător. De aceea, pentru manifestarea împlinită a Credinței noastre, Deoumaniste, considerăm că nu mai este nevoie de sacerdot, de regizori ai spectacolului sacru (care, astfel, își încheie rolul), de recuzită, de temple și altare-n pietre reci și seci, de smirna și tămâie odorizantă. Intermedierea relației dintre om și Dumnezeu prin modelul instituționalizat al clericului de tip iudeo-creștin devine caducă, inutilă și parazitară, iar noi ne lepădăm de Satana, acum! Cadrul firesc de manifestare și afirmare a cultului nostru (care e
SACRUL, PROFANUL ŞI UMANUL, DIN PERSPECTIVA DEOUMANISTĂ de ALEXANDRU OBLU în ediţia nr. 609 din 31 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/351391_a_352720]
-
an în an, dar nu cu un sentiment evanescent al repetabilității, omenesc de altfel, ci cu un sentiment pur și mult mai profund...inefabil, care ține de trăirea metafizica, fiind sinonim cu plutirea ireiterabila prin aerul sfânt, cu mireasma de smirna și tămâie, în lumina stelei vestitoare de pe cerul Betleemului, la clipă hotarnica de după nașterea Fiului dumnezeiesc, Isus Cristos. Cuvintele sunt prea sărace pentru a descrie mireasma nopții de Crăciun. E greu să te aduni din gânduri și să poți să
MIREASMA NOPTII DE CRACIUN de FLORINA PETRE în ediţia nr. 355 din 21 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350938_a_352267]
-
Să te cuprindă în brațele ei Lumina cuvântului MAMĂ! Alături de tine- e Colindul cel Sfânt, Alături de tine- e Steaua de Sus, În Noaptea aceasta se naște IISUS Și în sufletul tău pe pământ. Nașterea Pruncului nu e-n zadar, Aurul, smirna, tămâia și toate Bucuriile mele binecuvântate Să I le aducem în dar. Copilul meu drag, să nu-ți fie teamă, Moșul Gerilă s-a dus în pustie, Alături de tine de-a pururea fie Lumina cuvântului MAMĂ! Referință Bibliografică: Cântec de
CÂNTEC DE LEAGĂN... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 358 din 24 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351042_a_352371]