501 matches
-
pe plan mondial, incluzând, în secțiunea întâi, povești mitico-fantastice, cu nu mai puțin de zece „cicluri”, în secțiunea a doua, povești etico-mitice (psihologice), cu alte zece „cicluri”, într-a treia - povești religioase (legende) (trei „cicluri”), într-a patra - povești glumețe (snoave) cu două „cicluri” și într-un adaos - fabula animală. Tot acest efort de ordonare, de clasificare a materialului narațiunilor populare în proză a adâncit cunoașterea domeniului și a contribuit la definirea mai exactă a speciei-pivot a acestora, b. fantastic sau
BASM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285668_a_286997]
-
de proză populară epică, I-III, București, 1966; Petre Ugliș-Delapecica, Poezii și basme populare din Crișana și Banat, București, 1968; G. Dem. Teodorescu, Basme române, îngr. Stanca Fotino, București, 1968; Gheorghe Vrabie, Basmul cu soarele și fata de împărat. Povești, snoave și legende argeșene, București, 1973; Demetriu Boer, Mircea Vasile Stănescu-Arădanul, Ștefan Cacoveanu, Povești din Transilvania, îngr. Ovidiu Bârlea și Ion Taloș, pref. Ovidiu Bârlea, Cluj-Napoca, 1975; Mihai Lupescu, Tei legănat. Folclor moldovenesc, îngr. și pref. Petru Ursache, Iași, 1975; Octav
BASM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285668_a_286997]
-
Anghelescu, Folclor din Dâmbovița, București, 1978; Ion Nijloveanu, Basme populare românești, București, 1982; Felix Karlinger, Rumänische Märchen ausserhalb Rumäniens, Kassel, 1982; Mihail M. Robea, Basme populare românești, București, 1986; Pamfil Bilțiu, Făt-Frumos cel înțelept. O sută de basme, povești, legende, snoave și povestiri din județul Maramureș, Baia Mare, 1994; Viorica Nișcov, A fost de unde n-a fost. Basmul popular românesc. Excurs critic și texte comentate, București, 1996; B. P. Hasdeu, Omul cu flori. Basme și legende populare românești, îngr. și pref. I.
BASM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285668_a_286997]
-
exprimat în cuvinte, dar cu respectarea legilor morale. Corecțiile pe care C. le-a făcut etimologismului latinist se datorează și perspectivei oferite de cunoașterea folclorului, pe care l-a studiat încă din 1831, când a cules și a notat povești, snoave, ghicitori și proverbe, alcătuind prima culegere mai mare de expresii și locuțiuni din Transilvania. Interesat în primul rând de valoarea documentară a literaturii populare, C. recomanda notarea exactă, fără intervenții din partea culegătorului. Poeziile scrise de C. se disting prin melodicitate
CIPARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286272_a_287601]
-
izolate locuri din România și în cele mai insolite combinații antreprenoriale. Lista lungă de artefacte intangibile are o relație complexă cu țara noastră. În pofida izolării pe care au practicat-o comuniștii, anumite elemente culturale de tip eroi, mituri, legende sau snoave cu tâlc au precedat apariția celebrei băuturi. De exemplu, Moș Crăciun în costum roșu a existat în România chiar înainte de „înroșirea” țării de către comuniști sub forma „Steagul Roșu”, „Partizanul Roșu” sau „Emailul Roșu”. A rezistat apoi decenii în fața moscovitului Moș
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 2001. *** Cartea Înțelepciunii populare. Proverbe, ediție Îngrijită și prefațată de Ion Dodu Bălan, București, 1974. *** Curajul În proverbele și cugetările lumii, Editura Albatros, București, 1982. *** De la lume adunate (Basme, snoave etc.), Editura pentru Literatură și Artă, București, 1958. *** Dicționar de cuvinte, expresii, citate celebre, Editura științifică, București, 1969. *** Dicționar de proverbe german-român, Editura Albatros, București, 1978. *** Dicționar de proverbe român-francez, Editura Albatros, București, 1978. *** Dicționar de proverbe spaniol-portughez-român, Editura Albatros
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
religioase, ca și datinile populare, sunt frecvente în textele lui A. Zilele de hram, încheiate cu ospețe rafinate de o gastronomie fabuloasă, sunt însoțite de numeroase scene de aglomerare umană. Când schimbă mediul rural de inspirație, autorul se pierde în snoave echivoce, cantonate în anecdotic. SCRIERI: Posada Gurenilor. Povestiri din alte vremi, pref. C. D. Fortunescu, Craiova, [1929]; Pământul cere sânge, Craiova, 1934; Povestea sfântului Ilie. Din popor, Craiova, 1944; Minunea de la Tismana, Craiova, 1946; Povestiri oltenești. Locuri și oameni din
AL LUPULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285208_a_286537]
-
Cain (1945). Colaborează cu povestiri, schițe umoristice, recenzii, interviuri, traduceri ș.a. la „Contemporanul”, „Flacăra”, „La Roumanie d’aujourd’hui”, „Tribuna României”, „Cinema”, „Luceafărul”, „România literară”, „Licurici”, „Urzica”. Multe dintre cărțile lui M. sunt repovestiri ale unor povești, basme, legende, mituri, snoave aparținând unor zone lingvistice și culturale dintre cele mai diverse. Astfel, în Basmele isteților (1957) și în Legendele munților (1980) sunt reunite, după criteriul tematic, povești românești, ca și din Hawaii, Madagascar, Auvergne (Franța), Cornwall (Marea Britanie), insulele Celebes, Birmania, China
MARIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288019_a_289348]
-
S-a interesat și de alte laturi ale vieții culturale, lăsând o serie de lucrări cu caracter istoric și câteva privind literatura veche. A scris și poezii, facile, realizate după modele folclorice, de care se îndepărtează foarte puțin, a prelucrat snoave populare și a încercat, sub înrâurirea lui I. Creangă, în genul amintirilor. În activitatea folcloristică a lui M. se disting trei etape. La început, în perioada studiilor gimnaziale, este puternic influențat de exemplul lui V. Alecsandri. El culege la întâmplare
MARIAN-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288024_a_289353]
-
plece la Suceava. Este perioada în care renunță la intervenția în textele culese și își lărgește simțitor sfera investigațiilor, interesându-se de cultura populară în totalitatea ei. Sub raport geografic, culegerile sale nu depășesc încă aria regională. Publică acum balade, snoave și legende (în „Columna lui Traian”), plugușoare și colinde (în „Foaia societății «Românismul»”), doine, hore, anecdote și păcălituri din Bucovina (în „Convorbiri literare”), datini și credințe (în „Albina Carpaților”), cântece epice (în „Aurora română”), descântece și vrăji (în „Traian”), proverbe
MARIAN-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288024_a_289353]
-
din Bucovina (1911). Lucrările Botanica populară și Mitologie românească au fost editate abia în 2000. Au rămas în manuscris doine și balade din Bucovina și Ardeal, cântece ostășești, obiceiuri din ciclul familial (Junețea la români), datini legate de sărbători, colinde, snoave, cimilituri ș.a. Bun cunoscător al creației populare românești, M. a realizat o operă de referință, neegalată încă în literatura românească de specialitate. Marian este autorul unei impresionante opere folclorice și etnografice, în care cultura populară este cercetată - monografic, analitic-descriptiv și
MARIAN-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288024_a_289353]
-
încă în literatura românească de specialitate. Marian este autorul unei impresionante opere folclorice și etnografice, în care cultura populară este cercetată - monografic, analitic-descriptiv și morfologic - pentru prima dată în aproape toate compartimentele ei: poezie lirică, descântece, colinde, vrăji, cimilituri, proverbe, snoave, legende istorice, datini, credințe, mitologie, moravuri, cromatică, zoologie, botanică. Prin exemplul său, el pune bazele cercetării științifice a folclorului și stimulează culegerea amplă a creațiilor poporului, contribuție pentru care este considerat de B.P. Hasdeu, în 1881, „singurul etnograf român [...], dar
MARIAN-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288024_a_289353]
-
însușiri de prozator. Se întâlnesc aici, într-o alternare deseori surprinzătoare, oratorul solemn, stăpân pe mijloacele retoricii, poetul profet, copleșit de măreția atribuțiilor sale divine, pamfletarul veninos și sarcastic, povestitorul și memorialistul plin de nerv, bârfitor și familiar, iubitor de snoave și pilde populare. De altfel, tonul biblic, de venerație divină și elevată aspirație spre sublim și frumuseți abstracte, alături de invective și blesteme, cu violențe de expresie rar întâlnite, sunt caracteristice întregii sale opere. Numai la B.P. Hasdeu, Al. Macedonski și
HELIADE-RADULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287426_a_288755]
-
H. G. Wells, Oscar Wilde, Paul Zarifopol. În domeniul cercetării folclorului, sub egida Institutului apare în 1953 primul tom, Poezia, din Antologie de literatură populară (cu o prefață de G. Călinescu). Urmează alte două volume, Basmul (1956) și Legende, povestiri și snoave (1967), sub îngrijirea lui I.C. Chițimia. Substanța antologiei o constituia folclorul clasic din culegerile consacrate, la care s-au adăugat materiale inedite adunate de cercetătorii Institutului. Nici urmă însă de „folclor nou”, promovat de propaganda comunistă și favorizat de funcționari
INSTITUTUL DE ISTORIE SI TEORIE LITERARA „G. CALINESCU”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287561_a_288890]
-
observat, și totuși singurul care exprimă, nu indirect ca orice basm, ci direct, plinătatea, măsura și adevărul a ceea ce se poate numi ființă. CONSTANTIN NOICA SCRIERI: Legende sau Basmele românilor. Ghicitori și proverburi, I-II, introd. B.P. Hasdeu, București, 1872-1876; Snoave sau povești populare, I-II, București, 1873-1874; ed. 2, București, 1879; Isprăvile și vieața lui Mihai Viteazul, București, 1876; ed. 2, București, 1885; ed. pref. A.I. Odobescu, București, 1908; ed. îngr. și pref. D. Ciurezu, București, 1939; Din poveștile unchiașului
ISPIRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287627_a_288956]
-
1933; ed. pref. Iorgu Iordan, București, 1936; ed. îngr. și introd. C. Fierăscu, București, 1940; ed. îngr. Aristița Avramescu, pref. Iorgu Iordan, București, 1968; ed. pref. Nicolae Constantinescu, București, 1989; ed. îngr. Aristița Avramescu, pref. Nicolae Constantinescu, București, 1997; Basme, snoave și glume, Craiova, 1883; Jucării și jocuri de copii, Sibiu, 1885; Din poveștile unchiașului sfătos. Despre pomul Crăciunului, București, 1886; Povești morale, București, 1886; Opere complete, I, București, 1901; Poveștile unchiașului sfătos, pref. St. O. Iosif, București, 1907; Istoria lui
ISPIRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287627_a_288956]
-
Cernăuți, 1937; Bucăți alese, I-II, îngr. și pref. Paul I. Papadopol, București, [1937]; Basmele românilor, îngr. și pref. Gh. Cardaș, București, 1939; Basmele românilor, București, 1943; Opere, I-II, îngr. Aristița Avramescu, introd. Corneliu Bărbulescu, București, 1969-1971; Lupul pârcălab. Snoave și zicători populare, îngr. Aristița Avramescu, pref. Adrian Fochi, București, 1970; Pasărea măiastră, pref. Ion Roman, București, 1974; Legende sau Basmele românilor, îngr. Aristița Avramescu, pref. Nicolae Constantinescu, București, 1977. Repere bibliografice: Mihai Eminescu, Articole și traduceri, îngr. Aurelia Rusu
ISPIRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287627_a_288956]
-
tot de Dionisie Stoica, din pricina modernismului său, văzut ca „intimism agresiv”. Traducerile apărute de-a lungul timpului în G. de d. aduc în prim-plan scrieri de Alphonse Daudet, Jules Verne, Lev Tolstoi, Kostolány Aranka, presărate printre povești și anecdote, snoave și poezii populare. În perioada 1907-1911, revista capătă un caracter politic tot mai evident. Alți colaboratori: Maria Ciobanu, Th. D. Speranția, Petre Ispirescu, D. Nica, Sofia Nădejde, Al. Țintaru. I.I.
GAZETA DE DUMINICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287188_a_288517]
-
cu leac, Milordachi). Voluptuos al povestirii, naratorul își pregătește cu grijă auditoriul, recurgând la strategii și trucuri anume, și totul dobândește un aer ceremonios, de ritual. G. are și gustul anecdotei (Cânele călcat pe coadă, Dac-a vrea Dumnezeu), al snoavei (Jalbă la Dumnezeu) de sorginte folclorică (Două nebunii - adevărată scenă de Decameron autohton). Sub aspectul oralității, apar unele potriviri cu Ion Creangă. Cu o memorie vie a întâmplărilor de altcândva, naratorul revine, din când în când, în acel spațiu al
GANE-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287162_a_288491]
-
Albu, I, București, 1851, O șezătoare la țară sau Călătoria lui Moș Albu, II, București, 1852; Teodor Stamati, Pepelea sau Trădiciuni năciunare românești, Iași, 1851; Artur Gorovei, Cimiliturile românilor, București, 1898; ed. pref. Iordan Datcu, București, 1972; Gh. Popescu-Ciocănel, Basme, snoave, ghicitori etc., Ploiești, 1898; Tudor Pamfile, Cimilituri românești, București, 1908; Gh.I. Neagu, Ghicitori din Ialomița și Teleorman, Roșiori de Vede, 1939; Ilie I. Mirea, Colecție de ghicitori (cimilituri) pentru șezători, București, 1940; Ghicitori și proverbe, I-II, îngr. Monica Rahmil
GHICITOARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287258_a_288587]
-
1944 (în colaborare cu Vasile V. Haneș); ed. pref. Gh. Ghiță, București, 1987. Ediții: B.P. Hasdeu, Răzvan și Vidra, introd. edit., București, 1936; I.L. Caragiale, Schițe, introd. edit., București, 1943; Petre Ispirescu, Legendele sau basmele românilor, introd. edit., București, 1940, Snoave, introd. edit., București, 1945; Al. Hâjdeu, Domnia Arnăutului, introd. edit., București, f.a. Traduceri: Sigrid Undset, Kristin Lavransdatter-Cristina, fiica lui Lavrans, I-II, București, 1942. Repere bibliografice: Predescu, Encicl., 321; Nicolae Scurtu, Un om al catedrei și al cărții, RL, 1988
FIERASCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286987_a_288316]
-
Lupu-Morariu. Începând cu primul număr din 1928, subtitlul revistei este „Literatură, artă, știință, viață socială”. Ca revistă de orientare tradiționalistă, F.-F. își propune în primul rând valorificarea literaturii folclorice, publicând materiale culese de pe întreg teritoriul țării: cântece, cimilituri, proverbe, snoave. Preferința pentru literatura populară este exprimată încă din articolul-program, conceput de Leca Morariu și intitulat polemic Poliție literară!: în vreme ce „materialul folcloric e înainte de toate sincer”, „literatura intelectualului” păcătuiește prin artificialitate și falsă cerebralitate. Promovarea tradiției folclorice este văzută ca o
FAT-FRUMOS-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286968_a_288297]
-
consecvent interes pentru aspectul riguros al colecțiilor, deși At. M. Marienescu a tipărit și aici apelul său și instrucțiunile adresate către culegătorii de folclor, s-au dat tiparului, din 1866, sub titulatura generală Datinile poporului român, basme, povești, legende și snoave, balade, doine și strigături, descântece și texte privind credințele, tradițiile, obiceiurile sociale și juridice etc. În paginile revistei au publicat, cu mici excepții, cei mai cunoscuți folcloriști români ai secolului al XIX-lea: At.M. Marienescu, S.Fl. Marian, G.
FAMILIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286948_a_288277]
-
atragă un număr cât mai mare de colaboratori și, mai ales, de abonați. Cititorilor li se ofereau, săptămânal, un roman străin, francez cel mai adesea, publicat în foileton, poezii, însemnări de călătorie și amintiri, povești, basme, legende (culte sau populare), snoave, fabule, parabole. O rubrică de „Convorbiri săptămânale” (mici articole plecând de la un caz particular pentru a ajunge la semnificații generale, de obicei cu caracter moralizator), articole educative și de pedagogie, jocuri distractive, o pagină deschisă debutanților și o atentă „Poștă
FOAIA PENTRU TOŢI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287045_a_288374]
-
română»”. De la numărul 51/1933 subtitlul devine „Organ al Partidului Național Liberal”. Revista se adresează unui public larg, îndeosebi celui de la sate. Se publică informații, reportaje, articole pe diverse teme de interes obștesc, precum și versuri populare sau în stil popular, snoave și povestiri, traduceri și adaptări. Principalele rubrici culturale sunt „Predici și îndemnuri pentru creștini”, „Din comoara lui Moș Toader”, „Foița «Glasul Ardealului»”, rubrică în care se reproduc și schițe sau povestiri de Petre Ispirescu, I. Al. Brătescu-Voinești, Barbu Delavrancea, I.L.
GLASUL ARDEALULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287290_a_288619]