502 matches
-
dramatice. În schimb, „Revista revistelor”, când nu arată spirit partizan, e cvasinerelevantă, de interes redus fiind îndeobște și rubrica „Note și discuțiuni”. În schimb, capitolul „Literatură” se dovedește foarte sărac. Sporadic apar poezii de Radu D. Rosetti și H. G. Lecca, snoave versificate de Th. D. Speranția, câteva proze semnate, printre alții rămași necunoscuți, de Al. Cazaban, Victor Eftimiu, B. Nemțeanu, I. Chiru-Nanov (cel mai fidel, acesta va colabora până la ultimul număr) și N. Pora și o piesă, Domnul Luca, de C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288482_a_289811]
-
G.T. Kirileanu și Ilarie Chendi, București, 1906; Opere complete, pref. Tudor Pamfile, Chișinău, 1920; Opere complete, pref. D. Marmeliuc, Cernăuți, 1924; Opere complete, I-III, pref. E. Lovinescu, 1928; Opere complete, îngr. și pref. G.T. Kirileanu, București, 1932; Alte povești, snoave, anecdote și versuri, îngr. Paul Papadopol, București, 1933; Opere complete, îngr. G.T. Kirileanu și II. Chendi, introd. Const. Botez, București, 1936; Opere, îngr. G.T. Kirileanu, București, 1939; Povești, îngr. Giorge Pascu, București, 1939; Povești, amintiri. Anecdote și istorioare, îngr. Ioan
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286480_a_287809]
-
graiului cu meșteșug...” (Tudor Arghezi) Povestire alegorică, fabula vizează trăsături negative specifice omului sau societății în care trăiește scriitorul, având o puternică valoare educativă. În literatura românească cei mai cunoscuți fabuliști sunt: Grigore Alexandrescu, Alecu Donici și Tudor Arghezi. 6. Snoava este o specie epică a literaturii populare, de întindere mică, cu caracter anecdotic, în care elementul epic se împletește cu cel satiric. Dezvăluie aspecte din societate, defecte umane, vicii sociale, pledând pentru demascarea și îndreptarea răului. Ipostazele în care apare
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
istețimea ca trăsătură spirituală proprie românilor. Păcală a devenit simbolul eroului inteligent și iscusit, care prin mijloace ingenioase demască și combate unele aspecte negative din societate. De multe ori face cuplu desăvârșit cu Tândală, alt personaj foarte îndrăgit în popor. Snoava ca operă literară populară a fost prelucrată mai ales de Petre Ispirescu, Anton Pann, Petre Dulfu și Ion Pop Reteganul. METODE INTERACTIVE ÎN RECEPTAREA TEXTULUI EPIC În manualele de limba și literatura română din clasa a III-a cele mai multe texte
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
iar repertoriul liric, de tineri. În Basme populare românești, culegere alcătuită la îndemnul lui D. Caracostea și adoptând ordonarea textelor după modelul din Antologie de proză populară epică de Ovidiu Bârlea, N. a inclus basme fantastice, basme nuvelistice, basme-snoave și snoave, legende, toate culese din județul Olt, numai câteva provenind din comuna Dimitrie Cantemir, județul Vaslui. Înregistrate, cele mai multe, pe bandă de magnetofon, de la „talentați povestitori mai vârstnici”, transcrise cu grijă pentru păstrarea specificului graiului local, selectate după criteriul estetic, textele din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288459_a_289788]
-
deutsche Mythologie und Sittenkunde” (1853, 1855) și în „Czernowitzer Zeitung” (1881, 1883), cuprinde basme, povești propriu-zise, povești cu animale, prezente și în colecțiile lui I. G. Sbiera și S. Fl. Marian, dar cea mai mare parte a textelor este rezervată snoavelor despre țigani. Versiunile în limba germană se impun prin ținuta îngrijită, prin limbajul cursiv, neforțat, tălmăcitorul urmărind echivalarea conținutului narațiunii. Volumul Romänische Poeten, editat la Viena în 1865, conține traduceri din scrierile lui V. Alecsandri, Gr. Alexandrescu, Gh. Asachi, Cezar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289680_a_291009]
-
ulterior schimbând profesia de dascăl cu slujbe administrative (la Primăria capitalei, Observatorul astronomic popular, Pinacoteca municipală). Debuta, ca elev, în „Lumea copiilor” din 1923, în anul următor tipărind și o primă carte (Din țara basmelor), în „regia” părintelui său; publică snoave, amintiri, povești și versuri în atractivele reviste interbelice pentru cei mici: „Dimineața copiilor”, „Universul copiilor”, „Lumina copiilor”. A mai colaborat la „Universul”, „Convorbiri literare”, dar și la foi modeste, ca „Opaițul satelor”, la calendare și diverse almanahuri. Câteva încercări de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285555_a_286884]
-
a lui B. este transpunerea în stihuri, după o versiune germană în proză, a ciclului de povești orientale intitulat O mie și una de nopți. Istorii arabicești sau Halima, apărută în opt volume (1836-1840) și reeditată și mai târziu. Și snoava populară Cei trei frați gheboși sau Trei bărbați și o muiare (1843) este adaptarea unei prelucrări germane sau franceze a unor motive din Halima. Alte traduceri care, prin tipărire și răspândire, i-au mărit faima sunt Risipirea cea de pre
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285616_a_286945]
-
SNOAVĂ, specie a epicii populare, în proză, de obicei uniepisodică, având caracter satiric și conținut anecdotic. Pe lângă denumirile ei regionale (polojanie, jâtie, tacla, trufă, sozie, basm, păcăleală, pildă, palavră, isnoavă ș.a.), există termenii poveste și glumă, larg răspândiți în toate provinciile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289735_a_291064]
-
de obicei uniepisodică, având caracter satiric și conținut anecdotic. Pe lângă denumirile ei regionale (polojanie, jâtie, tacla, trufă, sozie, basm, păcăleală, pildă, palavră, isnoavă ș.a.), există termenii poveste și glumă, larg răspândiți în toate provinciile. În folcloristică s-a impus cuvântul snoavă (de origine veche slavă) și, alături de acesta, au fost adoptați termenii glumă și anecdotă, pentru desemnarea unor categorii. Deși specia pare să fi apărut mult mai târziu decât basmul și legenda, prin fenomenul de poligeneză motive ale ei au fost
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289735_a_291064]
-
Petre Ispirescu, Legende și basmele românilor. Ghicitori și proverburi, I-II, pref. B. P. Hasdeu, București, 1872-1876; I. C. Fundescu, Basme, orații, păcălituri și ghicitori, pref. B. P. Hasdeu, București, 1875; Th. D. Speranția, Anecdote populare, I, București, 1892; D. Stăncescu, Snoave sau glume populare, București, 1892; D. Stăncescu, Snoave, București, 1893; Petre Dulfu, Isprăvile lui Păcală, București, 1894; D. Stăncescu, Povești și snoave noi pentru popor, București, 1895; C. Rădulescu-Codin, Dăfii, snoave și povești, Craiova, 1904 (în colaborare cu Șt. Șt.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289735_a_291064]
-
proverburi, I-II, pref. B. P. Hasdeu, București, 1872-1876; I. C. Fundescu, Basme, orații, păcălituri și ghicitori, pref. B. P. Hasdeu, București, 1875; Th. D. Speranția, Anecdote populare, I, București, 1892; D. Stăncescu, Snoave sau glume populare, București, 1892; D. Stăncescu, Snoave, București, 1893; Petre Dulfu, Isprăvile lui Păcală, București, 1894; D. Stăncescu, Povești și snoave noi pentru popor, București, 1895; C. Rădulescu-Codin, Dăfii, snoave și povești, Craiova, 1904 (în colaborare cu Șt. Șt. Duțescu); Dumitru Furtună, Cuvinte scumpe. Taclale, povestiri și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289735_a_291064]
-
și ghicitori, pref. B. P. Hasdeu, București, 1875; Th. D. Speranția, Anecdote populare, I, București, 1892; D. Stăncescu, Snoave sau glume populare, București, 1892; D. Stăncescu, Snoave, București, 1893; Petre Dulfu, Isprăvile lui Păcală, București, 1894; D. Stăncescu, Povești și snoave noi pentru popor, București, 1895; C. Rădulescu-Codin, Dăfii, snoave și povești, Craiova, 1904 (în colaborare cu Șt. Șt. Duțescu); Dumitru Furtună, Cuvinte scumpe. Taclale, povestiri și legende românești, București, 1914; Basme, povestiri și snoave, București, 1958; De-ale lui Păcală
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289735_a_291064]
-
D. Speranția, Anecdote populare, I, București, 1892; D. Stăncescu, Snoave sau glume populare, București, 1892; D. Stăncescu, Snoave, București, 1893; Petre Dulfu, Isprăvile lui Păcală, București, 1894; D. Stăncescu, Povești și snoave noi pentru popor, București, 1895; C. Rădulescu-Codin, Dăfii, snoave și povești, Craiova, 1904 (în colaborare cu Șt. Șt. Duțescu); Dumitru Furtună, Cuvinte scumpe. Taclale, povestiri și legende românești, București, 1914; Basme, povestiri și snoave, București, 1958; De-ale lui Păcală, îngr. Vasile Adăscăliței și Petru Ursache, pref. Petru Ursache
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289735_a_291064]
-
București, 1894; D. Stăncescu, Povești și snoave noi pentru popor, București, 1895; C. Rădulescu-Codin, Dăfii, snoave și povești, Craiova, 1904 (în colaborare cu Șt. Șt. Duțescu); Dumitru Furtună, Cuvinte scumpe. Taclale, povestiri și legende românești, București, 1914; Basme, povestiri și snoave, București, 1958; De-ale lui Păcală, îngr. Vasile Adăscăliței și Petru Ursache, pref. Petru Ursache, București, 1964; Antologie de proză populară epică, III, îngr. și pref. Ovidiu Bârlea, București, 1966; Povești, snoave și legende, îngr. și pref. I. C. Chițimia, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289735_a_291064]
-
și legende românești, București, 1914; Basme, povestiri și snoave, București, 1958; De-ale lui Păcală, îngr. Vasile Adăscăliței și Petru Ursache, pref. Petru Ursache, București, 1964; Antologie de proză populară epică, III, îngr. și pref. Ovidiu Bârlea, București, 1966; Povești, snoave și legende, îngr. și pref. I. C. Chițimia, București, 1967; Nevasta cea isteață, îngr. Sabina Cornelia Stroescu, pref. Ovidiu Bârlea, București, 1971; Petru Rezuș, Dochița împărătița, București, 1972; Basmul cu soarele și fata de împărat. Povești, snoave și legende argeșene, îngr
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289735_a_291064]
-
Bârlea, București, 1966; Povești, snoave și legende, îngr. și pref. I. C. Chițimia, București, 1967; Nevasta cea isteață, îngr. Sabina Cornelia Stroescu, pref. Ovidiu Bârlea, București, 1971; Petru Rezuș, Dochița împărătița, București, 1972; Basmul cu soarele și fata de împărat. Povești, snoave și legende argeșene, îngr. Gh. Vrabie, București, 1973; Păcală. Snoave populare și prelucrări, îngr. Sabina Cornelia Stroescu, București, 1975; Snoava populară românească, I-IV, îngr. Sabina Cornelia Stroescu, pref. Mihai-Alexandru Canciovici, București, 1984-1989; Proză populară din Stroești-Argeș, îngr. Mihail M.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289735_a_291064]
-
I. C. Chițimia, București, 1967; Nevasta cea isteață, îngr. Sabina Cornelia Stroescu, pref. Ovidiu Bârlea, București, 1971; Petru Rezuș, Dochița împărătița, București, 1972; Basmul cu soarele și fata de împărat. Povești, snoave și legende argeșene, îngr. Gh. Vrabie, București, 1973; Păcală. Snoave populare și prelucrări, îngr. Sabina Cornelia Stroescu, București, 1975; Snoava populară românească, I-IV, îngr. Sabina Cornelia Stroescu, pref. Mihai-Alexandru Canciovici, București, 1984-1989; Proză populară din Stroești-Argeș, îngr. Mihail M. Robea, București, 1997; Simion Florea Marian, Basme populare românești, vol
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289735_a_291064]
-
Stroescu, pref. Ovidiu Bârlea, București, 1971; Petru Rezuș, Dochița împărătița, București, 1972; Basmul cu soarele și fata de împărat. Povești, snoave și legende argeșene, îngr. Gh. Vrabie, București, 1973; Păcală. Snoave populare și prelucrări, îngr. Sabina Cornelia Stroescu, București, 1975; Snoava populară românească, I-IV, îngr. Sabina Cornelia Stroescu, pref. Mihai-Alexandru Canciovici, București, 1984-1989; Proză populară din Stroești-Argeș, îngr. Mihail M. Robea, București, 1997; Simion Florea Marian, Basme populare românești, vol. IV: Snoave din Bucovina, îngr. Paul Leu, Suceava, 1998. Repere
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289735_a_291064]
-
și prelucrări, îngr. Sabina Cornelia Stroescu, București, 1975; Snoava populară românească, I-IV, îngr. Sabina Cornelia Stroescu, pref. Mihai-Alexandru Canciovici, București, 1984-1989; Proză populară din Stroești-Argeș, îngr. Mihail M. Robea, București, 1997; Simion Florea Marian, Basme populare românești, vol. IV: Snoave din Bucovina, îngr. Paul Leu, Suceava, 1998. Repere bibliografice: Gaster, Lit. pop., 149-176; Iorga, Pagini, I, 3-7; M. Schwarzfeld, O ochire asupra anecdotelor populare române, „Șezătoarea”, 1892, 5; Lazăr Șăineanu, Basmele române, București, 1895, 71-78, 911-944; Adamescu, Ist. lit., 48-52
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289735_a_291064]
-
M. Schwarzfeld, O ochire asupra anecdotelor populare române, „Șezătoarea”, 1892, 5; Lazăr Șăineanu, Basmele române, București, 1895, 71-78, 911-944; Adamescu, Ist. lit., 48-52; Iorga, Ist. lit., I, 65-74; Ist. lit., I, 95-98; Sabina Cornelia Stroescu, Cu privire la sistemul de clasificare a snoavei populare românești, REF, 1965, 6; Ovidiu Bârlea, Folclorul în „Țiganiada”, în Studii de folclor și literatură, București, 1967, 512-545; Sabina Cornelia Stroescu, La Typologie bibliographique des facéties roumaines, I-II, București, 1969; Adrian Fochi, G. Coșbuc și creația populară, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289735_a_291064]
-
Gheorghe Vrabie, Folclorul. Obiect, principii, metodă, categorii, București, 1970, 363-366; Ovidiu Bârlea, Mică enciclopedie a poveștilor românești, București, 1976, 350-370; Mihai Pop, Pavel Ruxăndoiu, Folclor literar românesc, București, 1976, 274-277; Dicț. lit. 1900, 794-795; Mihai-Alexandru Canciovici, Păcală, eroul comic din snoava populară românească, pref. Dim. Păcurariu, Craiova, 1988; Pavel Ruxăndoiu, Folclorul literar în contextul culturii populare românești, București, 2001, 443-444. C. Bz.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289735_a_291064]
-
silitori și lipsiți de mijloace, pe unii Îi adăpostea În casa parohială, le stimula activi tatea creatoare și era entuziasmat când descoperea talente literare sau artistice. A fost unul dintre principalii folcloriști ai țării, a cules și publicat povesti, povestiri, snoave și legende, balade; lucrarea Izvodiri din bătrâni a fost premiată de Academie În 1939. A editat revista de literatură și artă populară Tudor Pamfile stimulând activitatea folcloriștilor de pe Întreg cuprinsul țării, publicând texte despre datini, plugușoare, orații, vorbe de duh
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
cu giumbușuri și minciuni,/ Să împrăștii norii grijei, ce s-a pripășit în lume,/ Dăruind cu prisosință duhul viu al unei glume.” De altfel, pe frontispiciul fiecărui număr, în loc de subtitlu, apăreau următoarele versuri: „La drum, române, ia cu tine/ O snoavă, două, nu uita!/ Așa-i de veacuri firea ta/ Și uneori îți prinde bine!”, cărora după intrarea României în război li s-a adăugat o strofă: „Dar când la Patria Română/ Râvnește hidra bolșevică/ Nesățioasă și păgână/ Ia și o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288600_a_289929]
-
consecvent interes pentru aspectul riguros al colecțiilor, deși At. M. Marienescu a tipărit și aici apelul său și instrucțiunile adresate către culegătorii de folclor, s-au dat tiparului, din 1866, sub titulatura generală Datinile poporului român, basme, povești, legende și snoave, balade, doine și strigături, descântece și texte privind credințele, tradițiile, obiceiurile sociale și juridice etc. În paginile revistei au publicat, cu mici excepții, cei mai cunoscuți folcloriști români ai secolului al XIX-lea: At.M. Marienescu, S.Fl. Marian, G.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286948_a_288277]