801 matches
-
câlți de cânepă răsucită de bunica pe răsucitor. Tata cultiva câțiva zeci de metri pătrați cu cânepă și alții cu in pentru nevoile gospodărești. Când plantele ajungeau la maturitate le tăia cu secera, le lega în snopi și apoi băga snopii în apa lacului din marginea comunei la topit, adică la putrezirea părții lemnoase. După vreo două săptămâni aducea acasă snopii aflați în putrezire și începea prelucrarea lor prin melițare, adică prin trecerea printr-un dispozitiv format din două scânduri bătute
CALATORI CLANDESTINI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 167 din 16 iunie 2011 by http://confluente.ro/Calatori_clandestini.html [Corola-blog/BlogPost/341739_a_343068]
-
in pentru nevoile gospodărești. Când plantele ajungeau la maturitate le tăia cu secera, le lega în snopi și apoi băga snopii în apa lacului din marginea comunei la topit, adică la putrezirea părții lemnoase. După vreo două săptămâni aducea acasă snopii aflați în putrezire și începea prelucrarea lor prin melițare, adică prin trecerea printr-un dispozitiv format din două scânduri bătute la capetele a doi țăruși înfipți adânc în pământ să nu se miște, printre care intra o alta scândură care
CALATORI CLANDESTINI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 167 din 16 iunie 2011 by http://confluente.ro/Calatori_clandestini.html [Corola-blog/BlogPost/341739_a_343068]
-
un lac, însă acesta nu a avut niciodată pește, lucru pe care noi copiii nu-l știam. Nu era așa de adânc pentru a fi periculos, însă era plin de broaște. În acest loc venea tata și alți consăteni, cu snopii de in sau de cânepă la topit, adică îi ținea sub apă o periodă de timp până le putrezea tulpina. Când se realiza acest lucru, îi aducea acasă și îi melița, adică pe un fel de ghilotină din scânduri de
DULCE COPILĂRIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1745 din 11 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1444544435.html [Corola-blog/BlogPost/344144_a_345473]
-
un lac, însă acesta nu a avut niciodată pește, lucru pe care noi copiii nu-l știam. Nu era așa de adânc pentru a fi periculos, însă era plin de broaște. În acest loc venea tata și alți consăteni, cu snopii de in sau de cânepă la topit, adică îi ținea sub apă o periodă de timp până le putrezea tulpina. Când se realiza acest lucru, îi aducea acasă și îi melița, adică pe un fel de ghilotină din scânduri de
DULCE COPILARIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 372 din 07 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Dulce_copilarie_0.html [Corola-blog/BlogPost/361868_a_363197]
-
cu strigătul sălbatic aferent, se întoarse calm către Casapu, rezemându-se în ghioagă: --De ce, domnu inginer, dacă n-are nimic cu mine? Și, nervos, întinse mâna la spate, îl apucă pe Tache de cămașă, îl săltă ca pe un snop și-l aruncă direct în fața lui Mărășteanu: --Ieși, mă, în față, să stea omu’ de vorbă cu tine! De fapt, uriașul era mânios pe el că patronul îl obliga să facă o crimă pentru prostiile lui și de aceea îl
SRL AMARU-17 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1665 din 23 iulie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1437620628.html [Corola-blog/BlogPost/373187_a_374516]
-
Gellu Dorian iulie nu observi nimic nici cînd se lasă peste trupul meu un văl de flori sub un cer senin cum e cicoarea adunată-n snopi de iuți secerători ca de gheață raze strînse-n ochi să-mi citească Dumnezeu poemul scris de tine cu cerneluri gri dintr-un praf vindecător cum e polenul toropit de ghețuri printr-un cer învelit cu iulie ca o matrioșcă zace
Norduri by Gellu Dorian [Corola-website/Imaginative/7679_a_9004]
-
atinge degetul și se desfrunzește în memorie, pătează pânza albă. În mintea noastră - ceară moale - senzațiile își afundă ca niște gâze micile piciorușe zburdând din loc în loc, o briză sau o furtună de culori, sunete, mirosuri, atingeri și forme, un snop de impulsuri nervoase desprinse din molozul senzațiilor. În alambicuri, spațiul și timpul, zborul și pricina nașterii ordonează totul în imagini și serii, ca niște cărți în rafturile bibliotecii. Dorința alege și trimite. Înțeles, scop și putere. Stăpânul decide. Luna pentru
Poezie by Liviu Georgescu [Corola-website/Imaginative/8748_a_10073]
-
de marmur, cu-ai nici unei alte din cele câte au să salte pe ele... Coapsele-ți le undui ca lănțișoarele de aur durate de vreun meșter faur, potir buricul ți-e, cu vin, pe pântecele ce,-n rotundu-i, aduce-a snop din spic de aur încins jur-împrejur cu crin; ți-s sânii precum iezii gemeni ai ciutei, - care,-alături, pasc; iazuri, în ochii tăi se nasc ca-n Esebon; ai gât cum turnul de fildeș; din profil, ești turnul Livanului, către
Cântarea cântărilor by Șerban Foarță [Corola-website/Imaginative/8659_a_9984]
-
fabrici cu două coșuri fumegînde și un turn de termocentrală, toate argintii; în cartierul din stînga jos, în cîmp albastru o vioară argintie și o carte deschisă albă, precum și un luceafăr auriu; în cartierul din dreapta jos, în cîmp roșu, un snop de grîu de culoare aurie așezat pe o coasă argintie. În partea centrală a stemei este așezat un scut mai mic avînd stema Republicii Socialiste România, pe un fond format în partea stîngă de steagul partidului, iar în dreapta de steagul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/135706_a_137035]
-
jos, în cîmp albastru, un baraj de hidrocentrala în argintiu, deversînd jeturi de apă, avînd la bază trei fascii ondulate în albastru deschis, iar în partea superioară, un profil de brazi verzi; în cartierul din dreapta jos, în cîmp roșu, un snop de grîu auriu. În partea centrală a stemei este așezat un scut mai mic avînd stema Republicii Socialiste România, pe un fond format în partea stîngă de steagul partidului, iar în dreapta de steagul țării. Denumirea județului este înscrisă cu litere
EUR-Lex () [Corola-website/Law/135706_a_137035]
-
lingou argintiu avînd în interior, în negru, profilul uzinei de aluminiu; în cartierul din stînga jos, în cîmp albastru, un turn de cetate argintiu, așezat pe un pod auriu cu două arcade; în cartierul din dreapta jos, în cîmp albastru, un snop de grîu auriu; la baza scutului trei fascii ondulate argintii. În partea centrală a stemei este așezat un scut mai mic avînd stema Republicii Socialiste România, pe un fond format în partea stîngă de steagul partidului, iar în dreapta de steagul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/135706_a_137035]
-
iar în dreapta de steagul țării. Denumirea municipiului este înscrisă cu litere de aur pe o eșarfă roșie, în afară scutului și anume la baza acestuia. JUDEȚUL TELEORMAN Scut tăiat, cîmpul superior despicat; în cartierul din stînga, în cîmp albastru, un snop de grîu auriu așezat pe o roată dințata argintie; în cartierul din dreapta, în cîmp roșu, un profil de uzina chimică și o turla de sondă, toate argintii; în cartierul inferior, în cîmp verde, un stejar auriu cu frunze și ghinda
EUR-Lex () [Corola-website/Law/135706_a_137035]
-
Un obicei, în zona Bihorului este Ruga pentru ploaie. Se face după Paști, aproape de Rusalii, cănd vremea e secetoasa și holda de grâu are nevoie de ploaie. Se adună șapte feciori (câte zilele săptămânii), în fața bisericii, fiecare cu câte un snop de spice în mână. Merg în cimitir și scot doar cu mâinile goale cea mai veche cruce. Însoțiți de preot și de tot alaiul satului la Valea Chijicului, crucea este pusă să plutească pe apă și preotul citește de dezlegarea
Saptamana Mare sau Saptamana Patimilor by http://uzp.org.ro/saptamana-mare-sau-saptamana-patimilor/ [Corola-blog/BlogPost/92811_a_94103]
-
fapt care te-ar ucide. Privind obiectiv - cam așa privesc computerele lucrurile - e o decizie rațională. Mai bine să moară un om decât să moară opt. Poți să privești lucrurile așa? Ești gata să îți lași viața în mâinile unui snop de fire și semiconductori? Nu uita, legile lui Asimov au rămas în cărți. Momentan legea funcționării computerelor elimină emoțiile, elementul de bază al erorii umane. Emoțiile. Un element pe care nu știu cum și cât îl iau în considerare constructorii sistemelor de
Condusul e, de fapt, o serie de greșeli corectate în ultimul moment by https://republica.ro/condusul-e-de-fapt-o-serie-de-grec-eli-corectate-in-ultimul-moment [Corola-blog/BlogPost/338024_a_339353]
-
mele, Gătește sub cumpăna zilei Pentru întoarcerea mea abia licărind, Un dor al ei. II Și semințele trec în neștire peste artătură Și-n neștire brazdele rămân grele, Iar pâinea a crescut peste mejdină, Mirosind a ploaie măruntă. Aici sub snopul de raze, în mierea soarelui, Se-ntoarce amurgul în verdele dintr-o tulpină. Așteptând, trec nodurile nopții peste zări Și cocoșii își pregătesc cântecele melancolicelor deșteptări. III Tata despică inima nucului, Tata despică inima mielului Și focul umple ograda de
AŞTEPTARE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 by http://confluente.ro/Asteptare.html [Corola-blog/BlogPost/373059_a_374388]
-
Ne-a umplut de bucurie cu temei Robia noastră a ieșit din hamuri Întoarce Doamne a noastră robie Cum întorci pâraiele spre miazăzi Lumina sfântă hrană în vecie Cei ce seamănă cu lacrimi amare Cu bucurie seceră peste zi Ridicând snopii lor cu încântare PSALMUL 126 De n-ar zidi Domnul casa din viață În zadar v-ar osteni cei ce-o zidesc De n-ar păzi Domnul cetatea firesc În zadar vă sculați de dimineață În zadar târziu vă culcați
PSALTIREA LUI DAVID ÎN SONETE (5) de AUREL M. BURICEA în ediţia nr. 1646 din 04 iulie 2015 by http://confluente.ro/aurel_m_buricea_1436004299.html [Corola-blog/BlogPost/367760_a_369089]
-
Întoarcă-se-napoi că ne-au mâniat Iarbă să fie pe acoperișuri Care mai înainte de-a fi smulsă S-a uscat repede ca niște preșuri Nu s-a umplut mâna secerătorul În binecuvântarea dreaptă tunsă Nu cel ce adună snopii cu dorul PSALMUL 129 Din adâncuri am strigat către Tine Doamne ! Doamne auzi glasul meu acum Urechile Tale spre mine oricum De glasul rugăciunii mele pline Și de Te vei uita la fărădelegi Doamne ! Doamne cine va mai suferi De
PSALTIREA LUI DAVID ÎN SONETE (5) de AUREL M. BURICEA în ediţia nr. 1646 din 04 iulie 2015 by http://confluente.ro/aurel_m_buricea_1436004299.html [Corola-blog/BlogPost/367760_a_369089]
-
boabele în cioc, Și se pierdeau ca vântul. -Nu le-alungați, că e păcat! Ziceau bătrânii satului... -Să hărănească, poate au pui, Și ele-s ale Domnului! Îi vedeam vara, pe arșiță, Doar în cămăși cum secerau, Cum legau grâul snop cu snop, Și -apoi cum îl băteau. Prin ciur treceau boabele toate, De pleavă să se-aleagă, Și tot așa din zori în seară, o zi de vară-ntreagă! Și păscând vitele pe câmp, Parcă îi văd aievea, De închid
DOAMNE, CUM TRECE VREMEA..... de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 by http://confluente.ro/flori_bungete_1465931166.html [Corola-blog/BlogPost/385278_a_386607]
-
cioc, Și se pierdeau ca vântul. -Nu le-alungați, că e păcat! Ziceau bătrânii satului... -Să hărănească, poate au pui, Și ele-s ale Domnului! Îi vedeam vara, pe arșiță, Doar în cămăși cum secerau, Cum legau grâul snop cu snop, Și -apoi cum îl băteau. Prin ciur treceau boabele toate, De pleavă să se-aleagă, Și tot așa din zori în seară, o zi de vară-ntreagă! Și păscând vitele pe câmp, Parcă îi văd aievea, De închid ochii-ncetișor.... Doamne
DOAMNE, CUM TRECE VREMEA..... de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 by http://confluente.ro/flori_bungete_1465931166.html [Corola-blog/BlogPost/385278_a_386607]
-
încunună”. Ceva mai la vale, de la Dărmănești încolo, spre Pitești, lanuri întinse de grâne. Spicele coapte se leagănă ca sub vraja unui cântec. Cârduri de fete și flăcăi împânzesc deodată câmpul, secerând spicele și strângând recolta de pe toată holda în snopi. „Secerea, crai-nou de moarte, mereu taie, spicul cade. Prepelița își ia puii și se duce; lanul scade, (...) Mai departe, lucrând iute, un flăcău și-o fată mare De tot snopul, își dau gingaș o furișă sărutare, Când o pasăre măiastră
OBICEIURI UITATE de ION C. HIRU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 by http://confluente.ro/Obiceiuri_uitate.html [Corola-blog/BlogPost/360748_a_362077]
-
câmpul, secerând spicele și strângând recolta de pe toată holda în snopi. „Secerea, crai-nou de moarte, mereu taie, spicul cade. Prepelița își ia puii și se duce; lanul scade, (...) Mai departe, lucrând iute, un flăcău și-o fată mare De tot snopul, își dau gingaș o furișă sărutare, Când o pasăre măiastră, peste lan trecând ușor, Zice: „Dulce-a mai fi pâinea de la snopurile lor!” Soarele este puternic. Pe cer nu se zărește crâmpei de nor și nici măcar o abureală de vânt
OBICEIURI UITATE de ION C. HIRU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 by http://confluente.ro/Obiceiuri_uitate.html [Corola-blog/BlogPost/360748_a_362077]
-
Acasa > Poeme > Emotie > CÂNTEC PENTRU MELCI Autor: Tania Nicolescu Publicat în: Ediția nr. 2272 din 21 martie 2017 Toate Articolele Autorului CÂNTEC PENTRU MELCI Scapătă soarele-n clipa cât veacul rămânând aninat de snopul prelung al zilelor sterpe cosite - ce greu îți apasă pe umeri - de ușa casei te sprijini cu fruntea precum melcul pe frunza de brustur oftezi adânc și intri smulgându-ți cu grabă veșmântul de nessus sfâșii sandale încrustate-n pielea
CÂNTEC PENTRU MELCI de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2272 din 21 martie 2017 by http://confluente.ro/tania_nicolescu_1490122494.html [Corola-blog/BlogPost/382971_a_384300]
-
unui boboc de cală Ce amorțise-n glastră. Un val de-ntunecime Își unduie mătasea-n ocean pictat cu vise Pe boltă ard luceferi când jarul din lalele Se stinge-n bobi de rouă; firavele narcise Privesc îndrăgostite spre-un snop de albăstrele. Cu razele-i firave, purtând în trenă doruri, ... Citește mai mult ÎN NOPȚI DE PRIMĂVARĂSemeț, la tâmpla serii, amurgul se-nroșeșteMantia-și trece-n grabă pe creasta unui dealLa poale, crude ierburi și pacea ce domneșteRăzbate lin spre crânguri un
GEORGETA RESTEMAN by http://confluente.ro/articole/georgeta_resteman/canal [Corola-blog/BlogPost/374945_a_376274]
-
noian de prospețime,Zâmbește-o buburuză unui boboc de calăCe amorțise-n glastră. Un val de-ntunecimeîși unduie mătasea-n ocean pictat cu visePe boltă ard luceferi când jarul din laleleSe stinge-n bobi de rouă; firavele narcisePrivesc îndrăgostite spre-un snop de albăstrele.Cu razele-i firave, purtând în trenă doruri,... XVII. GEORGETA RESTEMAN - IOANA RESTEMAN: „SURÂSUL UMBRELOR” - O REUȘITĂ FRESCĂ A SATULUI ARDELEAN, de Georgeta Resteman , publicat în Ediția nr. 864 din 13 mai 2013. „La Bologa, Dumnezeu a semănat
GEORGETA RESTEMAN by http://confluente.ro/articole/georgeta_resteman/canal [Corola-blog/BlogPost/374945_a_376274]
-
și se axează pe puternicul și dominantul element sentimental. Patimile și Răstignirea legiferează sensul moral al suferinței luminată de harul care se derulează în cadrul vieții omului. Realitatea vieții mărturisitorului este o împletire indisolubilă a suferinței și a bucuriei înmănuncheate în snopul smereniei ca abordare teologică, ce poate fi înțeleasă doar în sânul Bisericii. Sub acest mod teologic observăm conlucrarea în timpul pătimirii a celor două firi ale lui Hristos, scopul pentru care a pătimit Dumnezeiescul-Om și semnele hristologice în cadrul cărora se
PAŞTELE DREPTMĂRITORILOR CREŞTINI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 855 din 04 mai 2013 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_gheorghe_constantin_nistoroiu_1367675074.html [Corola-blog/BlogPost/344587_a_345916]