18,131 matches
-
cauți tu acolo bestie/ citesc și-l caut pe Dumnezeu/ cîrnații romanța". Printre cuvintele tari ale colocvialității se strecoară, uneori fără intenție, versuri ale vechii poezii cu pretenții metafizice: "să-i dau neantului din farfurie/ cum fac răniții", "ne supse soarta/ cînd am murit ne supse/ născusem ligheane să mîncăm// luarăm și porcii din ligheane/ doar un nimic cu murături/ sub plăpumi". Dar și parodii ale limbajelor: "a trepidațiilor reproduse de tranziență/ (și Toeffler și postmodern aspect)/ și verdictele și la
O carte care se vrea șocantă by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15166_a_16491]
-
livrer... (Ishi, indian american, ultimul din clanul său, după ce s-a ascuns ani întregi de teama albilor, ajuns la sapă de lemn, s-a predat într-o zi de bună voie exterminatorilor tribului său. Credea că-i vor rezerva aceeași soartă. L-au sărbătorit. El n-avea posteritate, era într-adevăr ultimul. Omenirea odată distrusă sau pur și simplu stinsă, ne putem imagina un supraviețuitor, unicul, care ar rătăci pe pământ, fără măcar să aibă cui să se predea...) Pasajul e bazat
Ultimul yahi by Bogdan Suceavă () [Corola-journal/Journalistic/15182_a_16507]
-
știu de ce credeam că la plecarea doamnei Logadi ar fi trebuit să fie mai multă lume; mă uitam la eleganta ei arcadă orbitală, de culoarea fildeșului mat și încercam să reconstitui singura împrejurare cînd întîlnisem acea ființă care încheia acum soarta unui neam. Teribila spiță. De la nașterea lui Costache Caragiale, unul din strămoși, primul director al Teatrului Mare din București, pînă la moartea lui Mateiu I. Caragiale trecuseră cam vreo 120 de ani. Ce țară fusese acea Românie în care o
O amintire în anul Caragiale by Tita Chiper () [Corola-journal/Journalistic/15178_a_16503]
-
trecuseră prin vremuri grele cu vitejie grațioasă. Din cuvîntul de adio, rostit de Alecu Paleologu, aflam că doamna Logadi, vreme de vreun an, cît îi fusese arestat soțul, dormise pe jos în propria ei casă, în semn de solidaritate cu soarta deținutului: "Măcar atît pot să fac" răspundea ea tuturor celor ce-o sfătuiau să renunțe la gest. O poveste din epocă, spunea că și ea fusese chemată într-o zi la interogatoriu în legătură cu "activitatea dușmănoasă" a bărbatului său. Îndoctrinat de
O amintire în anul Caragiale by Tita Chiper () [Corola-journal/Journalistic/15178_a_16503]
-
paginile 420-421). Și ca și cum arbitrariul acestei interpretări n-ar fi suficient, Lavastine identifică în opera științifică a lui Eliade un al doilea motiv, al rătăcitorului Ulise. O psihanaliză de doi bani o împinge să scrie: "(Ulise) era bun navigator, dar soarta, altfel spus probele inițiatice pe care trebuia să le treacă - altfel spus, experiența legionară a lui Eliade - îl obligă să amîne indefinit întoarcerea acasă" (p. 422). În fine, motivul Minotaurului din operă: "Este tot un mit al uitării", remarcă Lavastine
Istoria ca proces politic by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15164_a_16489]
-
precepte și identifică nenumărate trebuințe, soluții și decizii, ci ele sînt premeditate undeva într-un spațiu vag, au premise suspecte și finalități bine calculate, iar noi, românii, sîntem captivii serafici ai acestor infernale mașinațiuni. Asta în cazul nefericit în care soarta noastră este măsurată, croită și festonată aici, pe pămînt, pentru că în celelalte cazuri, cînd de buna noastră administrație se ocupă direct Dumnezeu, lucrurile se schimbă. Cine nu știe, de pildă, invocația imperativ-deprimată ,,Doamne, ocrotește-i pe români" sau făloasa declinare
Opinia și Informația by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15199_a_16524]
-
forțele speciale au toate șansele să-i covârșească numeric pe cei atrași de idolii lor precum muștele de lampă. E drept, nu toți polițaii sunt localnici: unii sunt aduși din județele învecinate, după vechea tradiție ceaușeștiană. Printr-o ciudățenie a sorții, valurile de oameni în uniformă dispar ca înghițiți de pământ îndată ce "obiectivul" a părăsit "dispozitivul". M-am întrebat de nenumărate ori: cu ce se ocupă această întreagă populație militarizată în intervalul dintre două "acțiuni" oficiale? Pe străzi nu-i găsești
Economia de piață între bulanul dogmatic și oul pragmatic by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15209_a_16534]
-
modelînd teze medicale și aducînd în scenă eroii meniți a le proba: "Statutul de bastard, rod al păcatului, al legăturii nelegiuite sau al plăcerii interzise, cristalizează o întreagă mentalitate retrogradă, dar neîndoielnic prolifică, ilustrată de numărul mare și varietatea exemplarelor. Soarta bastardului și a copilului neiubit, în general, este prilejul unor analize de mare finețe a relațiilor matern/ patern-filiale, cu o tentă de mizantropie insuficient decantată, încît iscă îndoieli seducătoare și intonații morale dintre cele mai neașteptate. Bastarzii, elemente perturbatoare, ca
Despre Hortensia Papadat-Bengescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15195_a_16520]
-
el nu poate merge numai pentru sine, trebuie să scrie pentru ceilalți. Și dacă nu scrie, vai de viața lui! (Din acest punct de vedere, scriitorii s-ar putea împărți în două: unii, care nu se consideră datori nimănui și soarta trebuie să le ofere mereu câte un privilegiu: ei stau mai mult prin localuri, pun țara la cale, mici cruciade, vânează subvenții, burse, aranjează premii, sindrofii, călătorii în străinătate, sunt cei veșnic nemulțumiți de toți și de toate; ceilalți, mult
Singurătatea jurnalistului cultural by Ion Zubașcu () [Corola-journal/Journalistic/15210_a_16535]
-
în domenii despre care, era limpede, nu știa mare lucru. Datul cu părerea era general. Lipsa de profesionalism, șocantă. Ascultai și te întrebai pînă unde pot merge incompetența, vorba goală, incultura. (Mai bine zis, pseudocultura: inculții sînt niște bătuți de soartă, fără pretenții; pseudoculții sînt dominatori și plini de morgă). E absolut regretabil că niște oameni despre care telespectatorul își făcuse, din alte ocazii, o părere bună au găsit de cuviință să se compromită luînd în serios delirurile verbale ale unui
Deliruri by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/15231_a_16556]
-
atenția cuvenită poltroneriei politice a lui CVT. Remarcăm un editorial din JURNALUL NAȚIONAL semnat de Florin Diaconu, cuprinzînd un lucid avertisment asupra faptului că înfrîngerea lui Le Pen în Franța nu e o garanție că și CVT va avea aceeași soartă la alegerile viitoare * Din cîte știm editorialistul Jurnalului național a fost dat în judecată de CVT pentru calomnie și culmea e că procesul merge înainte, deși e aproape imposibil să-l calomnieze cineva pe extremistul autohton. * După asasinarea liderului extremei
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15233_a_16558]
-
Dudești în sens invers decît spre centru, o luam peste Șos. Mihai Bravu (la colțul căreia cu Dudești este cea mai veche școală primară din Capitală), prin cartierul zarzavagiilor sîrbi, cu case mici coborînd spre Dîmbovița, ca să ajung la Talcioc. Soarta a vrut să-mi cumpăr, peste ani, un apartament într-un bloc aflat chiar deasupra vechii groape unde era tîrgul. Azi e acolo intersecția La Soldat. Din pricina unei statui, între bulevardele Ressu și Grigorescu. Cu tramvaiul 16 mergeam la Grădina
Actualitatea by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/15249_a_16574]
-
europenismul) este cel care ajută personajele să treacă prin evenimente-limită, prin ororile războiului și ale foametei (ce adusese o parte a populației pînă la canibalism). Cine l-a citit pe Șolohov descoperă repede abisurile și înălțările demne de Iov ale "soartei unui om", scrise și rescrise de Makine, în altă cheie. După destrămarea Uniunii Sovietice, povestitorul, adult acum, ajunge să cunoască adevărata Franță. întâlnește și aici umilințe, îi e refuzată cetățenia, dar un vis nu-l părăsește: acela de a-și
Destinul poate fi ales by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15230_a_16555]
-
civice. Andrei Makine, Testamentul francez. Traducere și postfață de Virginia Baciu. Editura Polirom, 2002. Destinul alege Inginerul elvețian Walter Faber, trăind de mulți ani în America, e un homo faber, preocupat de tehnică, de concretețe, uitând că există sentimente, subconștient, soartă. Aterizarea forțată, cât pe ce accident, a unui avion cu care călătorea spre Mexic, într-o aridă pustietate, îi revelează prietenia, îi provoacă amintiri de tinerețe. Fusese îndrăgostit cu adevărat și că își părăsise iubita pe când urma să aibă un
Destinul poate fi ales by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15230_a_16555]
-
mai, Topîrceanu pare un poet uitat. Și de critică, în ochii căreia el nu aparține modernității, și de marele public, ale cărui gusturi s-au schimbat. Popularul poet de odinioară, laureat al Premiului Național și membru corespondent al Academiei, are soarta lui Minulescu și a altora: nu mai este aproape deloc citit. O piedică în calea receptării a fost (și a rămas) dificultatea de a-l situa în istoria poeziei noastre din secolul XX. A fost contemporan cu simboliștii și cu
G. Topîrceanu (1886-1937) by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15258_a_16583]
-
al cărui unic cititor sînt"): "Jurnalul este închis încă 20 de ani. Anul viitor se împlinesc 10 ani de la moartea lui Negoițescu. Interdicția a fost stabilită pentru 30 de ani. Jurnalul este în custodie sigură care va funcționa indiferent de soarta custozilor". Împărtășim opinia dlui Hurezeanu: "Păcat că acesta va fi citit peste atîta timp, putea fi citit și mai repede, fiindcă lămurește foarte multe lucruri. Negoițescu era o pasăre rară în literatura română. Era un personaj care și-ar fi
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15257_a_16582]
-
mai multă vervă. Criticile Gloriei Steinem se îndreaptă, în acest context, împotriva unor aspecte esențiale ale civilizației occidentale, cum ar fi metodele tradiționale de creștere a copiilor (avînd ca premisă că aceștia sînt proprietatea părinților), testarea educațională constrîngătoare (care decide soarta copilului pe baza unor întrebări ce vin uneori în contradicție cu convingerile sau interesele acestuia - e.g. alegerea, pentru verificarea capacității de a înțelege un text, a unui fragment care descrie problemele naționale cauzate de decizia tot mai multor femei de
Respectul de sine by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15264_a_16589]
-
nu ne putem aștepta la o remediere, pierzându-se speranțele că vor reveni "vracurile" în locul care le-a fost destinat chiar în "Epoca-de-Aur", prin construirea clădirii noi a "Bibliotecii Naționale": fie șí existând toate fondurile necesare terminării construcției menite acesteia, soarta edificiului este schimbată, fiind, deocamdată, proiectul de a se transfera acolo "Guvernul". Nu are rost să extind comentariul acestei tragedii, a magaziilor cu arhive echivalente cu un Patrimoniu național - și încă, unic. Aș completa, numai, în ce mod mi-am
Mor biblioteci by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/15260_a_16585]
-
colectiv, continuând să-l căutăm fie în afara noastră, fie în persoana câtorva indivizi, dar niciodată acolo unde el se află, adică în spiritul tribului însuși, singurul care are puterea necesară să determine natura morală a societății în care trăim și soarta noastră în lume ca popor; răul suntem noi, nu ceilalți, acesta este singurul adevăr; restul este demagogie și plictiseală. Regimul s-a schimbat, dar noi am rămas aceiași, ceea ce înseamnă că, pe fondul chestiunii, nimic nu s-a schimbat. Prin
Absurdul continuu () [Corola-journal/Journalistic/13402_a_14727]
-
deținut politic a fost sau nu informator al securității, adică dacă a fost sau nu supus la această perversiune morală de călăii săi, când el putea fi forțat prin tortură permanentă la orice? A-i acuza pe acești nefericiți ai soartei de delațiune este ca și cum ai confunda violul cu prostituția, ori gulagul cu bordelul. De fapt transformarea lor forțată în informatori nici nu avea scopuri informative, cum se tot acuză. Ce se mai putea afla de la ei? Nimic! Împingerea lor în
Absurdul continuu () [Corola-journal/Journalistic/13402_a_14727]
-
era una mai bună decît lumea reală. Cartea lui Matei Călinescu este, pînă la un punct , un eseu aproape științific despre autism și manifestările sale, dar și o pledoarie pentru un anumit tip de comportament social față de cei defavorizați de soartă. Într-o lume abrutizată, în care handicapul devine prilej de glume de prost gust și umor ieftin în imbecile show-uri de televiziune, o astfel de carte, izvorîtă din iubire și suferință are darul de a ne face mai buni
Lumea lui M by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13380_a_14705]
-
își apără propriul teritoriu). Pe baza acestei logici este lesne de înțeles, în cadrul războiului iugoslav, cine au fost naționaliștii și cine cei mînați în luptă doar de dragostea de țară. Problema devine ceva mai confuză dacă punem la socoteală și soarta miilor de familii de sîrbi din ținutul Krajna, obligate de autoritățile croate, imediat după dobîndirea independenței, să-și lase casele și să ia drumul pribegiei. Mai mult, o afirmație precum „În Serbia comunismul nu s-a prea schimbat, nici măcar formal
Laptopul și Evanghelia by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13412_a_14737]
-
o chermeză și alta pe soclul eroilor neamului să ne întrebăm cine e de vină și cui să cerem socoteală. Sigur că de vină suntem toți, după cum îi place lui Iliescu să spună, pentru a-și diminua propria contribuție la soarta funestă a țării. Dar câțiva oameni, cu nume și prenume scrise în clar, chiar vor trebui să dea seamă pentru tragedia impusă acestui nefericit popor. Dacă ne vom consola, mândrindu-ne prostește, doar cu o „alternanță pașnică” la guvernare, poate
Detergenți pentru spălarea creierului by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13430_a_14755]
-
Dar câțiva oameni, cu nume și prenume scrise în clar, chiar vor trebui să dea seamă pentru tragedia impusă acestui nefericit popor. Dacă ne vom consola, mândrindu-ne prostește, doar cu o „alternanță pașnică” la guvernare, poate că ne merităm soarta. E uluitor că într-o țară al cărei întreg sistem de învățământ s-a bazat decenii în șir pe reproducerea mecanică a informațiilor, adică pe memorie, nimeni nu-și mai aduce aminte nimic. Și uite-așa, cârdurile de pro-pesedei care
Detergenți pentru spălarea creierului by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13430_a_14755]
-
sau n-a participat vreodată în viață la tot felul de aranjamente, întîlniri, la tevatura creată de pețitori și pețitoare de ocazie pentru a uni, cu orice preț, viețile a doi oameni fără noroc și pricepere în a-și trezi soarta. Se găsesc unii și alții, care se simt peste măsură de datori să-și vîre nasul în destinul oamenilor, să-l împingă de la spate într-o parte sau în alta. Și să dispară ca fumul dintr-o țigară cînd totul
Cvintet de bărbați pentru o fată bătrînă și tare nehotărîtă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13423_a_14748]