1,004 matches
-
virtuozitate. Ulterior G. renunță la critică, mulțumindu-se să prezinte onest cărți de valoare recunoscută, adeseori din literatura universală. Pasionat cu adevărat de muzică, ajunge cu timpul să scrie cronici de o remarcabilă competență. Dar adevărata lui vocație este o sociabilitate extraordinară, căreia i se datorează un număr mare de interviuri luate unor personalități din țară și de peste hotare (N. N. Tonitza, George Enescu, Valeriu Marcu, Serghei Prokofiev, Werner Sombart, Georges Duhamel, Sigmund Freud, Eduard Benes, Thomas Mann, Bruno Walter, Schalom Asch
GRINDEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287366_a_288695]
-
ideologic de moștenirea familială. Această apropiere, la prima vedere surprinzătoare, se explică În primul rând prin rolul determinant al școlii În procesul de socializare care a putut să Împletească traiectorii atât de diferite sau opuse la plecare. Experiențele anterioare de sociabilitate (prieteniile), precum și criterii mai specifice de selecție intelectuală (afinitățile) sau schimburile de servicii Între membrii vechii și noii «clase de mijloc» au putut să influențeze strategiile de reproducere familială, acolo unde ruptură era necesară pentru ca să poată reuși reproducerea socială. Întreprinzătorii
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
utilizează metode sociografice pentru studierea ansamblul populației, nu doar pe scriitorii cei mai consacrați, cum face istoriografia literară tradițională. Originea socială (clasa medie rurală sau «intelectualitatea satelor”), apartenența la «elite», revendicările profesionale și cristalizarea unei conștiințe identitare specifice, formele de sociabilitate (cenaclurile...) și de organizare participa diferit la construcția socială a acestei noi identități. Cartea lui Marius Lazăr (2002), analizează mai multe baze de date, mobilizînd o veritabilă erudiție În științele sociale, pozițiile sociale ale elitelor literare românești pe durata unui
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
rudelor) în favoarea unei slujbe, a unui cartier sau a unui oraș care îi aduce beneficii. Mobilitatea socială înseamnă la clasa de mijloc și o mobilitate geografică mai mare. Ea este însoțită și de o mobilitate culturală, de trecerea de la o sociabilitate familială la una instituțională, bazată pe amiciții, gusturi comune, petrecerea timpului liber în același fel. Cultura loisir-ului, cu formele ei instituționalizate (cluburi, concerte, teatre etc.), este mai puțin atractivă - desigur, și din cauza costurilor - pentru cuplurile muncitorești (Dumazedière, 1971). Ele
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
amiciții, gusturi comune, petrecerea timpului liber în același fel. Cultura loisir-ului, cu formele ei instituționalizate (cluburi, concerte, teatre etc.), este mai puțin atractivă - desigur, și din cauza costurilor - pentru cuplurile muncitorești (Dumazedière, 1971). Ele continuă să trăiască prioritar în paradigma sociabilității familiale (Segalen, 1987). La clasa superioară, cu toate că e prezentă sociabilitatea nonfamilială, relațiile părinți-copii adulți sunt mai intense datorită proprietății și corolarelor ei (moștenirea, capitalul relațiilor umane, statutul social). Concluziile referitoare la stilurile de viață familială occidentale nu sunt transpozabile automat
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
loisir-ului, cu formele ei instituționalizate (cluburi, concerte, teatre etc.), este mai puțin atractivă - desigur, și din cauza costurilor - pentru cuplurile muncitorești (Dumazedière, 1971). Ele continuă să trăiască prioritar în paradigma sociabilității familiale (Segalen, 1987). La clasa superioară, cu toate că e prezentă sociabilitatea nonfamilială, relațiile părinți-copii adulți sunt mai intense datorită proprietății și corolarelor ei (moștenirea, capitalul relațiilor umane, statutul social). Concluziile referitoare la stilurile de viață familială occidentale nu sunt transpozabile automat la realitatea din țara noastră. În condițiile în care însă
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
pășunismul”. La moartea lui E. Lovinescu, S. îl omagiază prin intermediul lui Victor Iancu. Există în această publicație de aleasă intelectualitate și numeroase texte consacrate literaturilor și scriitorilor străini. Astfel, Basil Munteanu e prezent cu studiul de sociologie literară Forme de sociabilitate în literatura franceză, Dragoș Protopopescu face, cu referiri la Chaucer, Shakespeare, Milton, Shelley, Keats, Byron, Wordsworth ș.a., un excurs intitulat Viziunea lumii la poeții englezi, Edgar Papu se arătă interesat de „temele existenței” la Georg Büchner, iar Victor Iancu de
SAECULUM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289428_a_290757]
-
școlari, comportamentul prosocial este corelat pozitiv cu „a fi prietenoși” și apare în asociație negativă cu agresivitatea și instabilitatea emoțională. Cercetările pe această temă au arătat încă o dată însemnătatea, pentru predipoziția altruistică, a formării la copii, încă de mici, a sociabilității și a unor scheme de sine ca persoane prosociale. Teoretic, dar și experimental, au fost reliefate și alte caracteristici de personalitate responsabile pentru conduitele prosociale. Și e firesc să conchidem că probabilitatea realizării lor efective crește atunci când respectivele caracteristici sunt
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
3.2. Structuri și relații socioafective" 3.2.1. Relații de afiliere infrastructurale: prietenia și dragosteatc "3.2.1. Relații de afiliere infrastructurale\: prietenia și dragostea" Una dintre certitudinile majore despre ființa umană este aceea că are nevoie de afiliere. Sociabilitatea este un dat genetic (omul este un animal social, în termenii sociobiologiei), întreținut și amplificat de organizarea vieții sociale (de la hoardele primitive, până la grupurile și instituțiile moderne) și operaționalizat pe plan spiritual-simbolic în valorile sociale. Ca entitate umană autentică, individul
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
populațional sau al unei comunități sunt decisive în geneza și desfășurarea unui comportament colectiv, începând de la simple manifestații până la revoluții. Două concepte apar astăzi mai des invocate în problema reușitei mobilizării: pe de o parte, potențialul de solidaritate, stocul de sociabilitate, cu alte cuvinte capitalul social, și, pe de altă parte, resursele de întreprinzător, de „agent social” (agency). Din punct de vedere social, cel mai relevant tip de comportament colectiv îl reprezintă - așa cum sugerează și cele de mai sus - mișcările sociale
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
meargă la baie, să se Îmbrace, să se dezbrace). Cu toate acestea, Cosmin prezenta În continuare: dificultăți de comunicare manifestate prin imposibilitatea de a-și concentra atenția și de a fi coerent, prin repetarea de cuvinte și propoziții; lipsă de sociabilitate; excese de comportament, uneori devenind foarte agresiv atât cu copiii, cât și cu adulții. II. Program de intervenție personalizat Diagnosticarea și tratarea cât mai precoce Îl poate ajuta pe copilul cu autism să se dezvolte la potențialul său maxim. Principalul
PROGRAM DE INTERVENȚIE PERSONALIZAT PENTRU UN ELEV CU AUTISM. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Margareta BĂRCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2174]
-
speranțe, confirmări, legitimări „naționale” și „zonale” (hipergamiile au fost mereu căutate pentru aceste ascensiuni, adesea virtuale), platforme pentru ambiții secrete sau declarate, câștigarea unor aliați, interni sau externi, fortificarea și consolidarea puterii (abia) dobândite, reprezentativitatea și, nu în ultimul rând, sociabilitatea și „securizarea” (chiar „materială”, dacă nu scăpăm din vedere diversitatea situațiilor) născută din solidaritate. Aceste fete ori femei ajung Doamne ale țărilor Române (ascultând ovații, zise în onoarea lor, la încoronarea bărbaților lor), adulmecă savoarea unei glorii efemere, aduc pe
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
potrivit pentru a reprezenta domnia în toată maiestatea ei, doamna ținea locul domnului”. Respectând restricțiile pe care le impunea un doliu perpetuu (camera de toaletă își restrângea vădit funcțiile), văduva cultiva mai departe, în camerele ei, acel spațiu particular al sociabilității unde Domnițele (am putea evoca aici droaia de fete care le înconjurau pe Elena-Ecaterina Rareș ori pe Ruxandra Lăpușneanu), jupânesele și jupânițele - „Curtea”, restrânsă dar privilegiată, a Doamnei (și lucrurile nu stăteau altfel nici în casele boieroaicelor) -, în straie „de
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
programului de recuperare, ce are în vedere următoarele aspecte: - motivarea sau dorința deficientului de a fi recuperat; - antecedentele acestuia, de ordin fiziologic și patologic; - starea intelectuală, modul de a comunica-coopera, atenția, interesele, gândirea; - starea emoțional-afectivă, tipul de reacție; - personalitatea subiecților: sociabilitate, activitate, aspirații, comunicare. Procesul de recuperare se desfășoară în două etape principale: 1) etapa preliminară, reprezentată de recuperarea medicală și fizică a deficienților; 2) etapa profesională, reprezentată de recuperarea socială și profesională a deficienților și alcătuită din următoarele șase faze
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
mare resursă utilizabilă pentru viața practică; existența unei anumite instabilități; aspectele pozitive sau negative ale intereselor pentru lumea exterioară; existența sau absența aptitudinii de organizare emoțională și impulsională, de care depinde în mare măsură adaptabilitatea socială; gradul afectivității și al sociabilității; existența sau absența anomaliilor de caracter sau a tulburărilor de comportament (apatia, impulsivitatea, perversiunile); existența sau absența tulburărilor nevrotice sau psihotice (obsesii, folii, atitudini isteroide, cleptomanie, procese de tip schizofrenic), aspectele care compromit acțiunea de recuperare. Recuperarea în nevroze Frecvența
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
complexe. Eclectismul, oscilația Între raționalism și tradiționalism, Între conservarea ierarhiei și reforma politică, Între libertate și autoritate marchează cel mai provocator discurs, sub aspect doctrinar, din prima parte a domniei lui Carol I. Schimbările de poziție din spectrul politic, o sociabilitate eludând adesea tiparul ideatic sau formarea intelectuală au fost, desigur, factori favorizanți În acest sens, atât În cazul lui Vasile Boerescu, cât și al multor altor pașoptiști ajunși În preajma puterii. Cazul său este totuși unul aparte, pentru că orice Înregimentare post
IDENTITĂȚI DOCTRINARE ÎN PRIMA PARTE A DOMNIEI LUI CAROL I: CAZUL VASILE BOERESCU. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SIMION-ALEXANDRU GAVRIŞ () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1275]
-
Din partea colectivului clasei se manifestă în general atitudini de acceptare și de ajutor în realizarea diferitelor sarcini Capacități și competențe, abilități, puncte slabe, nevoi. Posibilități bune de comunicare orală, gestual și expresivă Capacitate bună de învățare a comportamentelor prin imitație Sociabilitate bună Dorința de relaționare în grup dar uneori blocată de timiditate exagerată Lipsa de încredere în sine Slabă dezvoltare psihomotrică la nivelul schemei corporale Nevoie de atenție, afecțiune, integrare în grup, de modele comportamentale și de sprijin permanent din partea celorlalți
Logopedie : modele de programe logoterapeutice : caiet de lucrări practice by Iolanda Tobolcea () [Corola-publishinghouse/Science/474_a_733]
-
2000, Monografia ca utopie. Interviuri cu H.H. Stahl, Editura Paideia, București. Rostas, Zoltan, 2001, O istorie orală a Școlii sociologice de la București, Editura Printech, București. Tănase, Stelian, 1995, „Trei culturi”, Sfera Politicii, anul IV, nr. 28, iunie. Sandu, D., 2003, Sociabilitatea în spațiul dezvoltării, Editura Polirom, Iași. Stahl, H., 1960-1965, Contribuții la studiul satelor devălmașe românești, 3 vol., Editura Academiei, București. Stahl, H., 1968, Civilizația vechilor sate românești, Editura Științifică, București. Stere, C., 1921, În literatură, Editura Viața Românească, Iași. Stere
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
tinde să fie în sud la fel de mare sau chiar mai ridicată decât în centru și în est (figura). Grecii, turcii, italienii, spaniolii și portughezii se numără printre europenii care își întâlnesc cel mai des prietenii. Norma socială este cea a sociabilității ridicate, mai ales în raport cu fostele societăți comuniste, semnificativ mai închise în ce privește întâlnirea grupurilor de prieteni. Croația și Slovenia tind, în mare măsură, spre modelul sudic, ca și - mai moderat însă - Bulgaria. Românii sunt cei mai „neprietenoși” europeni, considerând exclusiv frecvența
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
sau are pendulări monotone ale capului și ale membrelor. Afectivitatea la nivelul afectelor foarte puternică. Emotivitate exagerată prin lipsa controlului cortical. În general, afectuos, vesel, bine dispus. Se întâlnesc rar cazuri de iritabilitate sau agresivitate. Manifestă în permanență tendința de sociabilitate, fără o formulă axiologică. Are puternice reacții de gelozie datorită infantilismului afectiv. Comunicarea spre deosebire de alte categorii de deficienți, mongoloidienii sunt foarte comunicativi, au inițiativă în stabilirea comunicării verbale sau a comunicării paraverbale. Limbajul se dezvoltă târziu (după 3 ani) și
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
spune că au existat trei maniere principale de reconstituire a cotidianului. Cea dintâi și, totodată, cea mai veche și mai durabilă a fost aceea descriptivă. Inseparabilă de biografia „marilor oameni” (principi, monarhi, lideri politici etc.), dar și de formele de sociabilitate ori de instituțiile dominate de ei (curte, parlament, partide), această modalitate - precumpănitor ilustrativă - de examinare a vieții de altădată se reducea la înfățișarea cadrelor de existență ale unei epoci, în felul în care erau ele puse în lumină de sursele
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
metodologice care îngăduie reconstituirea formelor elementare de viață, specifice acestor anonimi, fac parte din ceea ce se numește „microistorie”, termen ce trimite la noua scară, extrem de redusă, a analizei (de obicei o biografie reprezentativă pentru grupul examinat, un spațiu îngust de sociabilitate - satul, cartierul, blocul -, un tip de habitat ș.a.m.d.)7. La origine, „microistoria” a fost ceea ce s-ar putea numi o „disidență” istoriografică postmarxistă, apărută la finele anilor ’70 în Italia, ca urmare a aceleiași insatisfacții față de marile modele
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
dacă expresia nu este exagerată -, imaginea lumii comuniste românești apare, în multe privințe, într-o cu totul altă lumină. Care ar fi direcțiile demne de străbătut dintr-un asemenea unghi de analiză? Una posibilă ar fi, bunăoară, formele înguste de sociabilitate, specifice habitatului urban. Printre efectele industrializării forțate din primele două decenii de după 1947 s-a numărat și o dislocare masivă de populație. Dacă înainte de război ponderea demografică a orașelor era considerabil inferioară mediului rural (viața urbană fiind, prin tradiție, la
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
extreme). Iar faptul că noul regim a tolerat practicarea credințelor religioase recunoscute a contribuit într-o și mai mare măsură la acceptarea sa de către societate. Indiferent din ce unghi și cum am aborda aceste laturi ale cotidianului comunist, habitatul și sociabilitatea îngăduie așadar să se întrevadă o explicație plauzibilă pentru formarea consensului social care a oferit regimului posibilitatea să se mențină și să dureze. Un exemplu contrar, de deviere și denaturare, îl reprezintă fenomenul pe care l-aș numi, în lipsa altui
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
profesori, familie, anturaj etc.). Convorbirea, ca metodă de cunoaștere a persoanelor cu cerințe speciale 1, poate fi liberă sau structurată, spontană sau dirijată pe o tematică anterior fixată. Ea presupune cu necesitate respectarea personalității subiectului, competențe psihosociale din partea intervievatorului (empatie, sociabilitate, răbdare, intuiție) și rigoare în consemnarea răspunsurilor. În practică, de cele mai multe ori, metoda convorbirii este asociată cu observația, completând astfel suma de informații cu privire la subiectul cercetat. Convorbirea, în contextul cunoașterii elevilor cu cerințe speciale, poate îmbrăca mai multe forme: - convorbirea
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]