660,769 matches
-
p. 1, https://www.fas.org/sgp/crs/row/R44003.pdf (accesat pe 9 noiembrie 2015). 10 Andrew Staniforth, Fraser Sampson (eds.), The Routledge Companion to UK Counter-Terrorism, Routledge, New York, 2013, p. 224. 11 Ronald Philip Dore, D. Hugh Whittaker, Social Evolution, Economic Development and Culture, Edward Elgar Publishing, Cheltenham, 2001, p. 229. 12 Samuel P. Huntington, Ciocnirea civilizațiilor și refacerea ordinii mondiale, Editura Litera, București, 2012, p. 128. 13 Abraham H. Maslow, "A Theory of Human Motivation", în Psychological Review
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
states and internațional human rights treaty obligations: a comparative study, British Institute of Internațional and Comparative Law, London, 2008. BOWERING, Gerhard (ed.), The Princeton Encyclopedia of Islamic Political Thought, Princeton University Press, Princeton, 2013 DORE, Ronald Philip, WHITTAKER, D. Hugh, Social Evolution, Economic Development and Culture, Edward Elgar Publishing, Cheltenham, 2001. ESPOSITO, John L., VOLL, John O., Islam and Democracy, Oxford University Press, New York, 1996 HUNTINGTON, Samuel P., Ciocnirea civilizațiilor și refacerea ordinii mondiale, Editura Litera, București, 2012. KIMBALL, Charles, When
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
capitol al lucrării, care are caracter introductiv, intitulat " Fundamentele teoretice ale controlului", Șercan realizează o istorie a relației dintre presă și puterea politică. Cele mai importante teme analizate de autoare, sunt, în concepția mea: modelul autoritarist, modelul sovietic/comunist, controlul social în statele comuniste, caracteristicile și structura presei comuniste, cenzură - instrument de control al propagandei și instituțiile cenzurii în comunism. Pentru a demonstra aceste afirmații citez următorul fragment din lucrare: " Scopul urmărit de liderii comuniști din țările blocului comunist a fost
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
caracteristicile și structura presei comuniste, cenzură - instrument de control al propagandei și instituțiile cenzurii în comunism. Pentru a demonstra aceste afirmații citez următorul fragment din lucrare: " Scopul urmărit de liderii comuniști din țările blocului comunist a fost impunerea unui conformism social în rândul membrilor comunităților, care să permită remodelarea unei societăți întregi, a unui nou tip de personalitate umană, a concepțiilor referitoare la relația dintre individ și societate și să impună noi modele de relații sociale" (p. 31). Observația pe care
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
a fost impunerea unui conformism social în rândul membrilor comunităților, care să permită remodelarea unei societăți întregi, a unui nou tip de personalitate umană, a concepțiilor referitoare la relația dintre individ și societate și să impună noi modele de relații sociale" (p. 31). Observația pe care Șercan o prezintă la începutul subcapitolului intitulat: "Controlul social în statele comuniste" este din punctul meu de vedere corect. Regimurile comuniste în general și cel din România în particular, au impus prin intermediul instituțiilor de forță
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
unei societăți întregi, a unui nou tip de personalitate umană, a concepțiilor referitoare la relația dintre individ și societate și să impună noi modele de relații sociale" (p. 31). Observația pe care Șercan o prezintă la începutul subcapitolului intitulat: "Controlul social în statele comuniste" este din punctul meu de vedere corect. Regimurile comuniste în general și cel din România în particular, au impus prin intermediul instituțiilor de forță o înregimentare care a vizat atât fizicul, cât și spiritul, cu scopul final de
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
pentru pretinse culpe ce revin în realitate ultimului (cum ar fi pretenția de universalitate a valorilor promovate, occidentalo-centrismul, tendințele colonialiste sau promovarea globalizării economice), cosmopolitismul manifestă de fapt o puternică rezistență față de neoliberalism. Accentul pus pe interesele și nevoile grupurilor sociale marginale ale societăților "periferice", pe diversitate și solidaritate situează cosmopolitismul în raport de opoziție cu neoliberalismul" (p. 243). Pe termen lung însă, noile probleme globale ale omenirii reclamă un nou tip de politică, la rândul ei globală, neînchistată în particularități
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
neînchistată în particularități politice și culturale, fără a neglijă însă aceste realități. Cosmopolitismul are toate șansele să devină acest nou tip de politică. Emanuel COPILAȘ Prin "gigantică bibliotecă a utopiei" (Through "the gigantic library of utopia") Teodora Prelipcean, Utopia. Imaginarul social între proiecție și realitate, Editura Adenium, Iași, 2015. Utopiile n-au avut niciodata "presă bună" în mediile intelectuale, pentru că au fost contrapuse mereu realismului. Genul literar al utopiei a fost alăturat mai curând dramaturgiei moralizatoare și românului de aventură decât
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
ne îndeamnă să părăsim lumea crudă a prezentului pentru a ne îndulci imaginar dintr-o lume viitoare mai bună. Paginile acestei cărți mi-au sugerat însă o cu totul altă grila de lectură: utopia este un riț integrator, o formă socială de adaptare la șocurile prezentului. Câți dintre noi pot rezista la asaltul realității fără doză zilnică de utopie? Cartea Teodorei Prelipcean seamănă, că structura, cu o abordare clasică din lumea franceză - Que-sais-je? -, în care un cititor mediu poate ajunge, cu
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
ei în maniera diacronica, apoi selectarea unor zone de analiză transversala, pentru a încheia cu un sumar bibliografic cuprinzător și relevant. Astfel, pentru oricine vrea să știe ce înseamnă utopia, cum a evoluat genul literar și filosofic și ce consecințe sociale a generat - de la nivelul imaginarului la cel al practicilor politice -, volumul de față este mai mult decat necesar. Ce pot spune despre această carte unui prezumtiv cititor pentru a i-o recomandă? Lucrarea este structurată din perspectiva metodologica a filosofului
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
te miri de cat de prolific a fost spiritul uman în proiectarea de lumi mirifice ale binelui și fericirii. Structura acestei istorii are la bază distincția pe care autoarea o face între utopia pozitivă, utopia negativă și textele de inginerie socială (reformatoare) ale socialiștilor așa-ziși utopici. Utopia este, desigur, o poveste despre o societate "ideală", este o critică mai mult sau mai putin directă la adresa întocmirilor sociale ale prezentului. Dar cum se realizează această critică? O manieră clasică, din zorii
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
care autoarea o face între utopia pozitivă, utopia negativă și textele de inginerie socială (reformatoare) ale socialiștilor așa-ziși utopici. Utopia este, desigur, o poveste despre o societate "ideală", este o critică mai mult sau mai putin directă la adresa întocmirilor sociale ale prezentului. Dar cum se realizează această critică? O manieră clasică, din zorii modernității, este aceea în care se imaginează o societate a binelui, dreptății, moralității și fericirii. În contrapondere, există utopii care ne demonstrează cât de urâtă poate fi
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
ultimul capitol al cărții, în care utopia fourierista este prezentată cu pandantul ei operaționalizat în celebrul Falanster de la Scăieni. De asemenea, concepțiile socio-politico-economice ale lui Saint-Simone ori Owen, precum și propunerile acestora de a reorganiza societatea în vederea "instaurării unei noi ordini sociale", se află în atenția autoarei. Totodată, întrucat experimentele sociale specifice socialiștilor utopici au eșuat, iar urmările "utopiilor aplicate" au fost "extrem de grave", autoarea subliniază necesitatea și importanța "extragerii tuturor învățăturilor din aceste avertismente ale istoriei", astfel încât "istoria să nu se
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
prezentată cu pandantul ei operaționalizat în celebrul Falanster de la Scăieni. De asemenea, concepțiile socio-politico-economice ale lui Saint-Simone ori Owen, precum și propunerile acestora de a reorganiza societatea în vederea "instaurării unei noi ordini sociale", se află în atenția autoarei. Totodată, întrucat experimentele sociale specifice socialiștilor utopici au eșuat, iar urmările "utopiilor aplicate" au fost "extrem de grave", autoarea subliniază necesitatea și importanța "extragerii tuturor învățăturilor din aceste avertismente ale istoriei", astfel încât "istoria să nu se repete". Un alt aspect important al lucrării îl constituie
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
a utopiei", ci și un discurs argumentativ, coerent și consistent, profund și subtil, ce răspunde unei necesități vis-à-vis de modul în care mai știm astăzi să citim și să interpretăm operele fondatoare ale literaturii utopice. Drept urmare, considerăm că Utopia. Imaginarul social între proiecție și realitate reprezintă o lucrare teoretică de nivel academic, valoroasă prin sinteză oferită, lectură cărții putând fi profitabilă atât pentru publicul avizat, cât și pentru publicul mai puțin avizat. Cristian BOCANCEA Eric Voegelin despre dimensiunea religioasă a râului
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Professor, PhD, at the Faculty of Political Science of "Dimitrie Cantemir" Christian of Bucharest and an associate researcher at "Petre Andrei" University of Iași. He graduated from a program of post-doctoral training and post-doctoral research grants în the field of social and political science run by the University of Bucharest (2013), contract POSDRU/89 1.5/S/62259, co-financed by the European Social Fund, through the Sectoral Operațional Program Human Resources Development 2007-2013; he holds a doctoral degree în history (2007
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
of Iași. He graduated from a program of post-doctoral training and post-doctoral research grants în the field of social and political science run by the University of Bucharest (2013), contract POSDRU/89 1.5/S/62259, co-financed by the European Social Fund, through the Sectoral Operațional Program Human Resources Development 2007-2013; he holds a doctoral degree în history (2007), he graduated from the Faculty of Political Science of the University of Bucharest (2002) and from the Faculty of History of the
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
sciences for theatre, film and television), while working în the film- and television-industry în various positions. She published : "Stadt, Land, Fluss" p. 127 , în: Catalogue 5. Film- und Videotreff, Cologne, Germany, 1988; "Die gesellschaftliche Konstruktion der Wirklichkeit als Tragödie"; (The social construction of reality aș tragedy), în: Der tödliche Augenblick - Wie Hören und Sehen vergeht, (the mortal moment - aș hearing and seeing vanishes), Cologne, 1989; Italian-German translation of the book: "Le cento masserie di Crispiano" (The hundred farms of Crispiano), tri-lingual
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
the public and media spotlight. He hâș been a permanent guest în important TV shows on național coverage channels such aș "Antenă" and "Realitatea TV" and hâș been interviewed on a daily basis by major național publications on political and social issues. Aurelia PERU-BĂLAN is Doctor of Political Sciences (2004), Associate Doctor (2008) at Moldova State University. She is a Researcher Coordinator at Academy of Sciences of Moldova, within Institute of Politicaland Legal Research. Is the author of the following monographs
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
în managing and implementing projects onthe subject of the European integration of Moldova. Since 2012 works aș a program coordinator for the Romanian Centre for European Policies from Moldova. Roxana PATRAȘ is a Researcher at the Department of Interdisciplinary Research - Social Sciences and Humanities, "Alexandru Ioan Cuza" University of Iași. Between June 2014 and September 2015 she was a Post-PhD Fellow în the SOP HRD/159/1.5/S/133675 Project of the Romanian Academy, Iași Branch, developing a project entitled
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Philosophy at"Babes-Bolyai" University. He is a former fellow at European Union Institute for Security Studies of Paris, Paris and at Research Branch of NATO Defense College of Rome. Areas of interest: internațional relations, european studies, security studies, philosophy of social sciences. Gheorghe VĂDUVA isBrigadier General (retired), scientific researcher (1st degree), deputy director at the Internațional Institute for Human Rights within "Dimitrie Cantemir" Christian University of Bucharest, honorary member of Romanian Academy of Scientists, president of Presamil Professional Military Journalists Association
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
certați cu gunoiul pe care il produc și elimină în spațiile publice . cu öko pkw -urile - aici uniunea europeană este ceva mai maleabila față de estul europei din motive evidente. nu sunt bani pentru reformat-ul sistemului de sănătate sau cel social ( mă rog ! corupția în politica respectiv justiție etc. trebuie și ea finanțată de undeva ) deci, ar fi culmea ironiei să se pretindă un sacrificiu care poate să depășească posibilitatea reală a unei țări . să nu amintim și interesele konzern-urilor de
Parbrizul nu desparte două lumi by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82715_a_84040]
-
un “polster” financiar destul de decent ( să zicem niște sute de mii de euro sau mă rog niște milionutze de euro ) este chiar atât de incredibil să se priceapă că preferințe sunt dependente și de confortul care determină oarecum și “statutul social” ? nu ! morală : până la urmă toate aceste apeluri ( o fi bine? ) se adresează aproape în exclusivitate muritorului de rând . dar la urma urmei nu e rau pentru că muritori de rând sunt predominant comparativ cu cei “10.000″ privilegiați ai unei societăți
Parbrizul nu desparte două lumi by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82715_a_84040]
-
de la cei care câștigă, totuși, peste medie și care au de unde să-și reajusteze consumul. A-i taxa masiv și indistinct pe cei care deja nu prea au pe unde scoate cămașă e o politică nesănătoasă din punct de vedere social. Spun lucrurile astea din perspectiva cuiva care promovează alimentația sănătoasă. Dar una este să te asiguri că producătorii și distribuitorii își informează corect consumatorii, ba chiar să-i obligi să cheltuie un procent din vânzări pentru programe de educație, și
Taxa pe fast-food by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82652_a_83977]
-
societății pentru că ei nu vor să se integreze în această societate iar statul nu aplică legea. asta e marea problemă. citește cometariile de la articolul scris de vlad și o să vezi destule exemple și argumente. au dreptul la educație, la asistență socială, la asistență medicală. de ce nu se folosesc de aceste drepturi? de ce refuză să muncească atunci când li se oferă această ca alternativă la cerșit? și lista întrebărilor ar putea continua. știu, e fancy și dă bine să facem campanii, dar hai
Petreanu despre chestiunea rromilor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82681_a_84006]