706 matches
-
audiență și mai largă odată cu o serie de articole teoretice publicate, din august pînă în noiembrie 1907, în revista Viața Românească, la rubrica "Social-democrație sau poporanism". Cîteva rînduri, în deschidere, trimit la originile social-democrației, la Occident. "Știu, scrie Stere, că social-democrația română nu este decît palidul reflex al unei enorme mișcări occidentale". Fidelitatea față de cauza statului român și față de cea a țărănimii îl conduce pe autor la poziții naționaliste în tratarea problemei evreiești. Aliată, apoi adversară a poporanismului termenul este lansat
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
după ce mai întîi abordaseră unele centre urbane ca București, Galați și Brăila. Ei sînt infiltrați în mediul muncitoresc, unde se profilează mișcări greviste: la Galați, în iulie 1893 și Brăila, în martie 1895. Ei dispun de ziare: Lumea nouă, organul social-democrației românești, este lansat în 1894. Socialiștii români sînt prezenți la congresele Internaționalei socialiste. În 1889, la Paris, n-au avut delegat, dar la Bruxelles, în 1891, au fost 5 delegați. Delegația prezintă o descriere a stării de lucruri din țara
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
are loc la Moscova, este numit secretar general Alexandru Stefanski, membru al partidului polonez... Această istorie a unui militantism extrem de elitist și internaționalist nu este, cu toate acestea, total ruptă de o cultură politică și de mobilizarea concretă a stîngii: social-democrația, susținătorii poporanismului de la sfîrșitul secolului al XIX-lea, caută calea unei mai mari dreptăți sociale" și a unei garanții a drepturilor democratice. Partidul Social-Democrat, format din elemente care au refuzat în 1921 afilierea la cea de-a III-a Internațională
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
asemenea poncife marxiste, ingurgitate nemestecat în junețea răsăriteană, constați cîtă inadecvare opacizează această minte în perspectiva iminentei "civilizații digitale". Cîtă nenorocire a adus omenirii "grija" dirijată pentru flămînzii lumii! Ce eșec sîngeros a însemnat grijuliul comunism, agonizînd acum în formulele... social-democrației (de la care se revendică azi, fariseic, foștii propagandiști p.c.r.)! Ce criză de identitate traversează, în momentul de față, actualele guvernări occidentale colorate social-democrat! Realitățile prezentului arată că doar bogatul stat capitalist e în stare să asigure armonizarea socială
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
convertește brusc în... Nerămînîndu-mi decît să-i urez plăpîndei pictorițe succes deplin în... nobila... Ce vogă aveau, după '89, modelele! Cel mai agreat de acitiviștii eșaloanelor doi și trei ale CC-ului, convertiți, chiar sub gloanțele diversiunii din decembrie, la social-democrație, fiind cel suedez. (Cînd, dacă tot e vorba de modele, cel spaniol, prin soluția lui monarhică, ar fi fost naturalul, congenerul unei Românii care a devenit republică prin invazia tancurilor.) În mintea proaspătului dezertat de la Editura Științifică (marxistă) pentru a
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Maastricht Erhard Busek, Werner Mikulitsch, Uniunea Europeană și drumul spre Răsărit Ana Maria Dobre, Ramona Coman (coord.), România și integrarea europeană Paul Magnette, Europa, statul și democrația Silvia Marton, Europe in it's Making Erol Kulahci, Natura și politica partidelor europene. Social-democrația și criza șomajului Maria Costea, Simion Costea (coord.), Integrarea României în Uniunea Europeană: provocări și perspective Tanja A. Börzel. Politicile europene de mediu între succes si eșec. De ce (nu) există o "problemă a Sudului" Adrian Liviu Ivan, Statele Unite ale Europei. Uniunea Europeană
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
țara noastră a fost tratată de ultraliberali ca un cobai de testare a teoriilor neoliberale, fără a ține seama de realitățile ei specifice, și când a avut loc hiperpolitizarea administrației publice, sunt prezentate în sinteză contribuțiile stângii românești la înnoirea social-democrației și la formularea conceptului de model social românesc, precum și la demararea transpunerii lui în viață. În viziunea autorului, pentru a se plia pe particularitățile României, modelul social românesc trebuie coagulat "în jurul a trei dimensiuni fundamentale, al unui echilibru just între
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
Basanavicius; tip...riț la Tilsit, În Prusia, el trece ilegal pe teritoriul rusesc). În plus, iau naștere asociații - de pild... Asociația leton..., În 1868 - și mai ales partide politice, Începînd chiar din zorii secolului XX, cum ar fi partidul marxist „Social-democrația din Regatul Poloniei și Lituaniei”, Înființat În 1901 la Vilnius. Revoluția din 1905, caracterizat... prin manifestații numeroase În provinciile baltice și În Finlanda, intensific... acțiunile mișc...rilor deja existente În toate teritoriile de la marginea occidental... a Rusiei. Ele cap...ț
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
state-satelit, mai ales În fosta RDG - a provocat lupte politice nemiloase dup... 1989. În ambele ț...ri, au triumfat mai Întîi anticomuniștii radicali (majoritatea lor provenind din Sajudis și Solidarnosc, precum V. Landsbergis și L. Wałęsa), apoi, peste cîțiva ani, social-democrații, foști membri și conduc...tori ai partidelor comuniste, ca A. Brazauskas În Lituania (1992) și Aleksander Kwasniewski În Polonia (1995). Aceast... Împ...rțire succesiv... a puterii, care a confirmat divizarea publicului, a avut loc Într-un climat tensionat de neincredere
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
C. a fost un neobosit animator, alcătuind programe de culturalizare, monografii - Un program de culturalizare a satelor (1933), Al. Papiu-Ilarian în fața problemelor românești contemporane (1939), Figuri reprezentative la noi. Vasile Goldiș (1934) și studii politice - Criza democrației în România (1926), Social-democrația și problemele României contemporane (1931), Social-democrația în statele dunărene și balcanice (1935). Toate aceste demersuri culturale, unde analiza etnografică se îmbină cu ideologia naționalistă, culturalul cu politicul, istoricul cu literarul, sunt, în esența lor, convergente. Antologia scriitorilor români de la 1821
CLOPOŢEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286301_a_287630]
-
alcătuind programe de culturalizare, monografii - Un program de culturalizare a satelor (1933), Al. Papiu-Ilarian în fața problemelor românești contemporane (1939), Figuri reprezentative la noi. Vasile Goldiș (1934) și studii politice - Criza democrației în România (1926), Social-democrația și problemele României contemporane (1931), Social-democrația în statele dunărene și balcanice (1935). Toate aceste demersuri culturale, unde analiza etnografică se îmbină cu ideologia naționalistă, culturalul cu politicul, istoricul cu literarul, sunt, în esența lor, convergente. Antologia scriitorilor români de la 1821 încoace (I-IV, 1917-1918), memorialistica din
CLOPOŢEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286301_a_287630]
-
cercurilor de studii și partidelor marxiste) de societățile secrete republicane sau de carbonarii din Europa era insistența asupra organelor de presă. Lenin se definea ca publicist ("Noi toți, teoreticienii, sau, aș prefera să spun în ceea ce mă privește, publiciști ai social-democrației...", Două tactici, 1905) în felul lui Cernîșevski și Herzen, care s-a expatriat la Londra pentru a căuta caractere chirilice, de negăsit în Rusia. În opoziție cu era brejneviană, mai bine organizată și deci mai puțin sîngeroasă decît autocrația țaristă
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
prețuiește bunurile sau idealurile colective și limitează solicitările privind independența individuală și autorealizarea" (Selznick 2002: 4). Principalele tradiții religioase sunt puternic comunitare prin aceea că solicită conformitate față de legea divină. Mișcările naziste și comuniste precum și mai moderatele doctrine ale socialismului, social-democrației și gândirii sociale creștineă, pot fi de asemenea numite comunitariste. Au existat comunitariști de stânga și de dreapta anarhiști, socialiști, liberali și conservatori. Unele dintre aceste doctrine și regimurile cărora le-au dat naștere au aruncat o lumină nefavorabilă asupra
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
Gherea au interacționat, această interacțiune fiind, poate, cu at(t mai puternică cu c(t se situau din punct de vedere ideologic pe poziții opuse. Astfel, (n timp ce Gherea este unul dintre reprezentanții cei mai de seamă ai socialismului (social-democrației), Maiorescu considera comunismul ș( socialismul drept "utopii", fără a uita să sublinieze necesitatea unei atitudini tolerante față de acestea. Este de remarcat (n acest sens ș( faptul că, "Cu excepția lui Titu Maiorescu, toți ceilalți contemporani l'au numit "evreu", "(nstrăinat" ..." (Aderca
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
Kautzky" (Aderca, 1947: 35). De altfel, (n 1894, Gherea (( scria lui Kautsky: "...eu s(nt primul pionier al socialismului (n Rom(nia ș( am contribuit ca mișcarea rom(nească, care s-a rătăcit pe căi anarhiste, să fie readusă la social-democrație ș(, (n general, am participat din plin la mișcarea din Rom(nia" (C. Dobrogeanu-Gherea, Corespondență, Ed. Minerva, 1972, apud. Ornea, 1982: 235). Totuși, deși mișcarea socialistă rom(nească (( datorează enorm lui Gherea, aceasta exista (nainte de venirea sa (n arealul
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
științifice ale lui Marx s(nt pentru noi cel mai mare (ndemn; dar cercetările acestea, noi, socialiștii, trebuie să le facem pe baza iarăși a metodei ș( a cercetărilor lui Marx" (C. Dobrogeanu-Gherea, Prefață la lucrarea lui Karl Kautsky, Bazele social-democrației. București, 1911, p.XIX-XX). Chiar dacă metoda trebuia să fie aceeași ca cea utilizată (n țările occidentale, principiile generale de asemenea, rezultatele cercetării nu puteau fi aceleași datorită diferenței obiectului studiat. Astfel, dacă (n societățile industriale occidentale soluția este societatea socialistă
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
fuzioneze cu liberalii? Theodor Stolojan Este o problemă de viitor și ține de dinamica PSD, a PD, de ce se îmtâmplă în urma alegerilor din 2004, de ce rezultat va obține alianța, dacă se va face. PSD este cel mai important reprezentant al social-democrației în România, situat pe partea stângă. Și PD se definește ca social-democrat, dar are suficiente valențe care-l apropie de noi. Mai devreme sau mai târziu, nu știu dacă după 2004 sau 2008, PD va trebui să vadă ce face
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
să ne uităm la viitorul pe termen mediu, pentru că mie îmi este clar că viața politică românească trebuie să se coaguleze și acest proces a început după alegerile din 2000. Dar marea mea problemă este că nu trebuie să lăsăm social-democrația românească pe mâna unui partid neocomunist.64 Dincolo de abordarea mai elaborat-teoretică a lui Stolojan și cea mai simplist-practică a lui Băsescu, și liderul liberal și cel democrat vorbeau, în fapt, despre perspectiva unei formule de colaborare electorală, parlamentară și guvernamentală
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
președinte democrat. Conform statutului PD, fiecare dintre candidaturile pentru funcția de președinte al PD trebuia asociată unei moțiuni politice, care, odată votată, devenea programul politic al partidului, cu precizarea că moțiunile politice nu puteau fi formulate în afara ariei ideologice a social-democrației. Totuși, în pregătirea Convenției PD, această regulă statutară a fost schimbată. În reuniunea sa din 7 mai, Consiliul Național de Coordonare (CNC) al PD a decis, cu un singur vot împotrivă, modificarea statutului PD în sensul eliminării restricției ca moțiunile
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
a practica avortul sau contracepția era judecat În funcție de potențialul eugenic și pedeapsa direct proporțională cu acesta. Pentru „disgenice”, avortul, ba chiar și sterilizarea erau tratate ca dezirabile. * * * Determinismul ereditar are, desigur, o premisă greu de conciliat cu liberalismul și cu social-democrația. De aceea, eugeniștii au mai adăugat ceva mortar În eșafodajul dictaturilor de toate nuanțele. De aceea, unele dintre ideile lor și-au găsit Împlinirea În comunismul naționalist al lui Ceaușescu, după cum riguros ne relevă autoarea. Probabil că partea mai „luminoasă
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
au arătat felul În care această controversă a devenit contextul În care au fost aduse În discuție diverse abordări ale sănătății publice din țările În curs de industrializare 44. Spre exemplu, Loren Graham arată că lamarckismul era teoria preferată de social-democrații moderați, În timp ce mendelismul Își găsea adepți mai ales printre practicanții de profesii și persoanele cu ocupații academice care aveau orientări politice de dreapta 45. În anii ’30, teoriile mendeliene ale eredității dominau mișcarea eugenistă din Germania. Cercetarea realizată de Thomas
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
publice în legătură cu anumite categorii secifice, fie în parteneriat cu statul. Giddens (2001) consideră că s.c. are un rol important în ceea ce el numește „a treia cale” (spre deosebire de cele două soluții pentru realizarea bunăstării, abordate până la momentul respectiv: neoliberalismul și social-democrația). Dacă neoliberalii susțin un rol minimal al statului și o s.c. ce ar trebui lăsată să se dezvolte spontan, dacă social-democrații văd s.c. ca fiind mai degrabă disfuncțională în ceea ce privește furnizarea de bunăstare, Giddens susține că este necesară o
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
urmă. Unele dintre Îngrijorările lui Lenin proveneau din convingerea sa din acea perioadă că, În Rusia, clasa muncitoare și cea mai mare parte a elitei intelectuale erau foarte În urmă, În comparație cu aceleași categorii din Germania. În Ce e de făcut?, social-democrația și mișcarea sindicală germane sunt, În mod repetat, date drept exemplu și puse În contrast cu situația din Rusia. Însă principiul ce stătea la baza neliniștii lui Lenin era deasupra diferențelor naționale, avându-și sursa În rolurile funcționale clar definite pe care
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
lui cu privire la partidul de avangardă și la relația acestuia cu proletariatul În cursul revoluției și le respinsese. Aici, ne vom concentra atenția În principal asupra eseurilor În care Rosa Luxemburg se opune viziunilor extrem-moderniste ale lui Lenin: „Chestiuni organizaționale privind social-democrația rusă” (1904), „Greva de masă, partidul și sindicatele” (1906) și lucrarea publicată postum „Revoluția Rusă” (scrisă În 1918 și publicată În 1921, după rebeliunea de la Kronstadt). Diferența principală dintre Luxemburg și Lenin constă În Încrederea ei În creativitatea autonomă a
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
fost scrisă, spre deosebire de Ce e de făcut?, după lecția de militantism muncitoresc dată de Revoluție În 1905. Luxemburg era surprinsă mai ales de reacția masivă a proletariatului din Varșovia la evenimentele acelui an. Pe de altă parte, „Chestiuni organizaționale privind social-democrația rusă” fusese scrisă Înainte de acestea, ca răspuns direct la Ce e de făcut?, și a fost un text determinant pentru refuzul partidului polonez de a se ralia la disciplina centrală a partidului social-democrat rus. Chiar dacă punem În evidență diferențele dintre
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]