285 matches
-
concret de individ standard al normalității nu există. Din definiția propusă de Paul Popescu-Neveanu rezultă că: • norma (socială) este dată de "comportamentele acceptate de o colectivitate sau de către o instituție". De aici se înțelege că norma are un explicit caracter social-istoric. Ceea ce astăzi poate fi considerat normal, ieri putea fi socotit excepție și ceea ce astăzi este numit aspect al deficienței, mâine (sau altundeva) își poate pierde această clasificare; • norma, "reglementând, uniformizând, înlăturând conflictele existenței în comun a grupurilor umane", constituie situația
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
percepuți și pot percepe cele din jur. Chiar și cel ce nu pronunță corect un sunet într-o limbă este înțeles fără probleme de comunitatea din care face parte. Așadar, deficiența poate apărea datorită unor conotații atât geografice, cât și social-istorice, dar deficientul este capabil să se integreze singur în colectivitate, eventual după un anumit antrenament sau după o educație specială. Eforturile sale de integrare vor fi cu atât mai încununate de succes, cu cât și societatea îi va veni mai
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
intertextualist, celălalt comparatist. Trebuie precizat încă de la început că prin intertext nu vom înțelege nicio clipă cursa în urmărirea unor anterioare zone de inspirație, ci textul ca loc de răscruce, de întâlnire (de receptare și de inserție totodată) cu ansamblul social-istoric al umanității. De fapt, nu este vorba decât de un nume nou pentru binecunoscutele și foarte tradiționalele "influențe" (plagiate, citate, reminiscențe, aluzii, imitații, parodii, pastișe, parafraze, pe scurt întreaga sferă a "literaturii făcute cu literatură"). Aceeași Mărie cu altă pălărie
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
este Îndemnul biblic asupra căruia gânditorii omenirii șiau plecat fruntea, au zăbovit, au cugetat, și-au pus Întrebări. Răspunsul? Greu de dat! Uneori chiar riscant, din considerente ce pot merge de la contextul social-istoric (pe vremea Inchiziției, ehe!), până la starea omului, conștient de sine, Într-o lume ca reprezentare (evident, exprimată la nivelul limbajului). Puțini sunt cei care au Îndrăznit, În timp, să spună ceva de substanță (distanțați mai ales de dogme), În legătură cu citatul
PreȚ pe dispreȚ. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Nicolae Bălaşa () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1485]
-
economică sau de creșter e a gradului de unitate a lumii. Globalizarea implică, în primul rând, o rec onsiderare și o nouă per cepție a timpului și spațiului în viața economi că și socială, a sensului, dinamicii și dimensiunii mișcării social-istorice, a obiectivelor și valorilor, a relațiilor interumane și statale, a raportării ind ividului la structurile națio nale și internaționale. Globalizarea nu este ni ci o sursă nelimitată de bene ficii pentru umanitate, dar nici nu este vinova tă de toate
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
mai bune momente ale existenței lor". (4a, pp. 150-151) Pentru o mai bună înțelegere, asociem aceste "scopuri pozitive" cu "gândirea pozitivă", de care se face adesea caz de la o vreme încoace. Obținem astfel imaginea unui individualism liberalist secondat de factorii social-istorici mereu prezenți. Ceva asemănător enunța și Dahrendorf prin anii 1990, când se adresa "unui domn din Varșovia" cam așa: "Bănuiesc că dacă evenimentele din Europa Centrală și de Est nu vor fi tulburate din exterior ori de către forțe anti-democratice interne
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
2000) • Premiul pentru curaj și conduită jurnalistică, Televest, 2001 • Cetățile de pe ape, documentar istoric, 2001 • Trafic XXI, anchetă, 2001 • Românii din Siberia, serie de 6 documentare, 2002 • Premiul A.P.T.R. "Jean Louis Calderon", 2003 • Istroromânii, o enigmă a istoriei, documentar social-istoric, 2003 • Cu papucii prin deșert, documentar de călătorie, 2007 • Atunci și Acum, reportaj, 2006 • Premiul A.P.T.R. "Jean Louis Calderon", 2007 • Serbia după război. În căutarea adevărului, documentar politic, 2009 • Uganda, 15. Cea mai tânără țară, cel mai sărac continent
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
importanță pentru dezvoltarea ulterioară a genului romanesc la noi"42. Problemele lor, mai profunde sau mai superficial sondate, mai autentic sau mai puțin autentic întruchipate artistic sunt întotdeauna probleme luate din viața lumii românești a epocii și au totdeauna autenticitatea social-istorică. I se reproșează lui Slavici observă criticul că ar fi subordonat esteticul eticului. Afirmația conține o exagerare. Esteticul este pentru scriitor congener eticului (,,ceea ce e bun e și frumos"), dar amândouă categoriile sunt deduse de el din categoria primordială a
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
Ca tată el se bucură și atunci când nu prea are de ce. A te lăsa păcălit, nu e tot una cu a fi păcălit și bărbatul știe asta. 2.3. Iorgovan cel depresiv Nuvela Pădureanca este inspirată din împrejurări și evenimente social-istorice reale: este vorba de epidemia de holeră din vara anului 1873, observa Sara Iercoșan în paginile consacrate acestei creații lui Slavici în Dicționarul analitic de opere literare. Studiile recente de demografie istorică având ca subiect comitatul Aradului, ca acela al
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
de toponimia minoră și de imitarea sistemului de denominație popular, confirmă regula după care toate "s-au născut și funcționează în strânsă legătură cu topicele denumite. Ele reflectă, de fapt, caracteristici obiective ale referenților sau asociații subiective (raporturi umane, aspecte social-istorice, aprecieri psihologice)"176, mergând până la: "esența obiectului"177. Spațiul geografic al unei opere de ficțiune se va înscrie în limite aparținătoare ambelor sisteme de denominație, oficial și popular, iar predominarea unora sau altora va fi dictată de tipologia textului. Important
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
diferite: inovații ale fermierilor, practici de planificare familială, tehnologie medicală, inovarea politicilor etc.25. 1.3.3. Difuziunea culturală Cultura s-a schimbat pe măsură ce lumea a evoluat și a trecut de la o epocă istorică la alta, marile procese și transformări social-istorice punându-și amprenta într-un mod distinctiv asupra manifestării culturii. Comunicarea între culturi și între reprezentanții unor culturi diferite s-a intensificat în ultimul secol, schimburile culturale se realizează cu o mult mai mare ușurință în anul 2010, decât se
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
spre un stadiu anterior. De asemenea, spre deosebire de Freud, Erikson a accentuat într-o mai mare măsură rolul Ego-ului decât al Sine-lui, ca parte a personalității independentă de Sine, care se dezvoltă și după vârsta copilăriei, influențat fiind de mediul familial, social-istoric, cultural. Teoria lui Erikson este o teorie a dezvoltării psihosociale a personalității de-a lungul întregii vieți, căutarea identității fiind tema ei centrală. Problematica identității constituie cheia explicativă a dezvoltării individuale. Stadiul adolescenței este considerat esențial pentru definirea identității Eu-lui
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
axiologică Personalitatea este un ansamblu de valori. În formarea personalității, important nu este orice fel de mediu social, ci un mediu impregnat de valori. În decursul existenței sale omul asimilează nu doar experiența de cunoaștere și pe cea practică elaborată social-istoric, ci și sistemul de valori materiale și spirituale, semnificația existenței și activității umane în general, criteriile și procedeele de apreciere valorizare-alegere și fixare a lor ca mecanisme fundamentale de reglare a conduitei umane. Prin asimilarea acestor aspecte, personalitatea umană dobândeste
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
Ca atare, și: (M2) Rostul principal al sociologiei contemporane ca știință teoretică este să clarifice evoluția epocilor modernismului și să definească etapa modernismului actual. În consecință, unul dintre principalele roluri ale sociologului este să studieze asemănările și diferențele dintre epocile social-istorice, în special dintre cel ale diverselor etape ale modernismului, mai ales în condițiile în care cercetarea sociologică a fost creată dintr-o necesitate de a explica marile schimbări ale epocii modernității incipiente. În plus, modernizarea, care reprezintă un domeniu major
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
cu capacitatea de a gândi, de a-și afirma ideile, de a accepta alteritatea și de a se confrunta cu ea), actor (cu capacitatea de a se realiza prin munca sa)41. Individul este produsul unei istorii, al ansamblului factorilor social-istorici ce intervin în socializarea lui și al factorilor psihici care-i definesc personalitatea. În zilele noastre asistăm la împrăștierea socialului, a familiei, a instituțiilor, la creșterea egocentrării. Tocmai acum, când "marile utopii" sunt în declin, când trăim crize, "criza de
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
mele fiind nu niște bufonerii menite să parodieze în treacăt persoane reale, ci niște lucrări de artă cu intenție de a înfățișa într-un mod durabil tipuri ideale."20 Acest dublu statut al personajului caragialian de raportare la o tipologie social-istorică prin apartenența sa la spațiul românesc de tranziție "între două lumi, între două epoce"21, dar și de reiterare a unor ipostaze umane eterne a fost bine pus în evidență de majoritatea comentatorilor. Reținem pentru claritate și justețe formularea lui
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
prin apelativele devenite nume comune. Perspectiva cronologică asupra operei, propusă de Mircea Tomuș, facilitează înțelegerea devenirii personajului caragialian în funcție de raportul pe care acesta îl stabilește cu mediul referențial. Se remarcă linia evolutivă plecând de la personajele comediilor, armonizate intim cu mediul social-istoric, la cele din nuvelele tragice (În vreme de război, O făclie de Paște, Păcat), marcate de un determinism riguros cu mai multe fațete, înregistrând apoi o ruptură în nuvelele Două loturi, Inspecțiune, prin expresia naturii umane individuale angrenate într-un
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
românești. Aripa fanatismului naționalistic, după cum o arată și citatele de mai sus extrase din N.A. Constantinescu (1928), condiționează identitatea română de ortodoxism. La întrebarea "a fi sau a nu fi român" se poate răspunde doar prin ortodoxism. În avangarda reflecției social-istorice românești, interbelicul este perioada care cunoaște deplina osmoză identitară între românism și ortodoxism. Artizanii ei au fost teologi ortodocși de un ascuțit profil intelectual, de calibrul unor Nichifor Crainic și Dumitru Stăniloae, care au elaborat în scrierile lor o teologie
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
putem realiza cultura cea mai armonioasă, deci cea mai perfectă de pe lume" (p. 93). Extrema naționalistă a interbelicului continuă în literatura didactică unele axiome centrale în dogmatica identitară elaborată în sfârșitul secolului al XIX-lea și desăvârșită în avangarda reflecției social-istorice interbelice legate de spiritualitatea românilor, cum ar fi teza "creștinismului genetic" (care exaltează vechimea creștinismului la români), teza românilor ca botezatori ai barbarilor, teza supraviețuirii românității prin religie în fața persecuției catolice, sau teza românilor ca apărători ai creștinătății în fața islamului
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
-o pe cea reală, a regiunii natale, de la care a plecat. În Vorbă-n colțuri și rotundă se coagulează, de altfel, câteva nuclee epice dezvoltate în secvențe de povestiri și nu e absentă referirea la momente și contexte cu determinare social-istorică precisă. Frapant e însă caracterul ludic și buf, nu o dată absurd - termeni de referință ar fi Urmuz și Eugen Ionescu, cel din Englezește fără profesor și Cântăreața cheală - al acestei originale scrieri metaparemiologice, trăsătură care nu face decât să îi
VELEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290480_a_291809]
-
care se manifestase pînă atunci este marcată definitiv de o schimbare aparent fără importanță: scrisoarea este semnată Ion Răutu, nu Vania Răutu sau Ivan Egorovici (Răutu), cum semnase pînă atunci. Era un nume nou, semn al apartenenței la altă colectivitate social-istorică și, poate, al asumării unui alt destin. PÎnă la Împlinirea sorocului de plecare din Siberia trăiește cu nostalgia țării din care știe că el și moldovenii lui sînt parte integrantă, România, o țară deocamdată himerică, explică el unei tovarășe de
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
interpretează semnele izolat; pe parcursul Întregului proces de interpretare el raportează nucleele semnificative de bază (semnificațiile constante ale semnelor) la contextul emițătorului și la contextul general. Contextul general este un ansamblu al coordonatele externe ale situației, care se referă la ambianța social-istorică „... cel care impune momentul personal, care provoacă o schimbare emoțională, o succesiune de percepții etc.” Acest context nu este suficient explicat. Ar trebui incluse aici, probabil, și acele „corelate situaționale” care reprezintă cordonatele spațio temporale În care se desfășoară actul
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
de învățare motivat divers de la persoană la persoană; c) „Constelațiile” și ierarhiile motivaționale se modifică în timp, la una și aceeași persoană, fie sub influența vârstei (unele erau „idealurile” adolescenței și altele cele ale tinereții, etc.) sau sub presiunea condițiilor social-istorice. Prin conceptul de motivația învățării școlare desemnăm ansamblul factorilor interni ai personalității elevului care-i determină, orientează, organizează și susțin eforturile în învățare. Acești factori interni sunt motivele, adică acele cauze de ordin mental imagini, judecăți, idei care apar ca
ASPECTE PSIHO PEDAGOGICE ALE CREATIVITĂŢII ELEVILOR. GHID METODOLOGIC PENTRU PROFESORI by MIHAELA BĂSU, MARIANA DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/312_a_609]
-
ale cărei proprietăți principale sunt fluiditatea, flexibilitatea, originalitatea, sensibilitatea față de probleme, redefinirea și elaborarea. Un rol important în creativitate o au și o serie de alți factori precum: factori afectivi motivaționali; factori de personalitate (atitudini, aptitudini speciale); factori socio-culturali (particularitățile social-istorice etc.); factori socio-educaționali (familia, învățământul etc.). Desigur, creativitatea nu trebuie redusă la activitatea gândirii. Dar aceasta nu înseamnă că trebuie minimalizat rolul gândirii divergente sau al altor factori intelectuali cum este imaginația. De asemenea, nu trebuie subdimensionat, așa cum se poate
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
în cele două romane, Pământul are un rol fundamental în destinul personajelor celor două romane (destine legate permanent de Pământ), ceea ce reiese din ampla analiză pe care o face autoarea în paginile dedicate acestui simbol. Totul este prezentat în contextul social-istoric al satului ardelean și al celui francez, fapt ce explică asemănările și deosebirile dintre modalitățile de a zugrăvi relația Om Pământ. Un alt simbol important în cele două romane este Drumul. El însoțește cititorul de la intrarea până la ieșirea din satul
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]