281 matches
-
1982. Hohenberg, Paul M., Lees, Lynn Hollen, The making of urban Europe, 1000-1994, Harvard Univ. Press, Cambridge, 1995 (1985). Huang, Yong, Religious Goodness and Political Rightness. Beyond the Liberal-Communitarian Debate, Trinity Press International, Harrisburg, 2001. Hurezeanu, Damian, C. Dobrogeanu-Gherea. Studiu social-istoric, Editura Politică, București, 1973. Iliescu, Adrian-Paul (coord.), Mentalități și instituții. Carențe de mentalitate și înapoiere instituțională în România modernă, Editura Ars Docendi, București, 2002. Iliescu, Adrian-Paul, Solitude and the Birth of Modernity, CRIS, f.l., 1999. Ionescu, Ion, Stan, Dumitru, Elemente
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
economică sau de creșter e a gradului de unitate a lumii. Globalizarea implică, în primul rând, o rec onsiderare și o nouă per cepție a timpului și spațiului în viața economi că și socială, a sensului, dinamicii și dimensiunii mișcării social-istorice, a obiectivelor și valorilor, a relațiilor interumane și statale, a raportării ind ividului la structurile națio nale și internaționale. Globalizarea nu este ni ci o sursă nelimitată de bene ficii pentru umanitate, dar nici nu este vinova tă de toate
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
timpul povestitorului și timpul întâmplării este subliniată prin expresii de genul: "în acel an", "în acea toamnă", "în acea seară" sau "după aceea". În textul lui Soljenițîn, timpul interior și timpul întâmplării se corelează în permanență cu timpul istoric. Realitatea social-istorică este prezentată în povestire în calitate de fundal, însă unul activ, deoarece evenimentele istorice influențează soarta personajelor. Este vorba despre Primul Război Mondial, de care sunt legați cei trei ani de prizonierat ai lui Faddei, care i-au schimbat soarta, dar și
by Cecilia Maticiuc [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
evoluționism = concepție după care lumea vie (universul, ființele, societatea) este supusă unui proces continuu de evoluție istorică 17. existențialism = curent filozofic idealist contemporan; propaga concepția tragică asupra existenței și susținea utopia dobândirii libertății „autentice“ prin desprinderea individului de contextul relațiilor social-istorice concrete; a influențat teologia (P. Tillich, R. Bultmann, M. Buber); e. creștin se oprește asupra persoanei umane și a dorinței acesteia de a-l căuta pe Dumnezeu (N. Berdiaev, G. Marcel) sau asupra depărtării dintre omul vinovat și Dumnezeul atotputernic
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
sănătoase) și ale pieirii, dezvoltarea organică și mediul "mlăștinos și bolnav"". Cazul acestor firi catilinare surprinde forța lui Eminescu de a impune atenției "oprobiul" față de "o dimensiune a umanului captivă interesului imediat politic". Eminescu surprinde "demonia unor personaje pe fundalul social-istoric, ori pehlivănia și viclenia, parvenitismul, vanitatea și adaptarea unor temperatori caragialieni". Nu ne vom opri asupra tipologiei temperatorilor caragialieni, despre care va trebui să vorbim atunci când vom avea în vedere abordarea operei caragialiene de către Ion Derșidan. În capitolul Repere ale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
lor, din motivele și subiectele ce o populează, din imagini poetice și situații similare, din particularitățile compoziției, genului și stilului artistic, adică din asemănări și deosebiri în planul general al artei literare, determinate de asemănări și deosebiri pe planul dezvoltării social-istorice, al tradiției literare naționale, al fizionomiei scriitorilor în discuție". Sunt cercetate și demascate falsurile pe care Octav Minar le introduce în discuție prin prezentarea unor scrisori în care Eminescu ar vorbi tocmai despre strădaniile de a cunoaște și traduce operele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
și literatura italiană, luându-și licența în 1959, cu o teză despre revista italiană „Il conciliatore”. Redactor la Editura Tineretului (1960-1964), ulterior la Redacția publicațiilor pentru străinătate (1964-1990), conduce, mai mulți ani, cu competență și cu realizări notabile în pofida contextului social-istoric potrivnic, „Revista română”, mensual cultural cu versiuni în franceză, engleză, germană și rusă. În 1968-1969 ține, în calitate de cadru didactic asociat (asistent), cursuri și seminarii de istoria prozei italiene în secolul al XX-lea, istoria filosofiei italiene, în cadrul Catedrei de limba
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289886_a_291215]
-
o anume incapacitate a Cuvântului de a mai spune ceva, de a mai comunica lucruri deosebite, de unde și ideea de criză a poeziei. Mai credeți în viitorul poeziei? Această problemă implică analiza unor aspecte multiple: de la cele de ordin general (social-istoric) la cele de ordin particular (structura genetică și psihică, formația culturală etc.) și terminând cu planul strict-estetic. De observat că despre criza poeziei (și chiar despre "moartea" artei) se vorbește oriunde, însă rareori sunt expuse argumentele definitorii ale creatorilor. Inutil
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
ci într-un mod cu totul magnific. (Chiar și pe cele pe care nu le rezolvă.) 6. Urmări: Nu există. Uluitor! Rarisim! VII. Probleme de încadrare: paricid sau fratricid? 1. Avertisment: Educația și instrucția reprezintă parametrul cel mai supus modificărilor social-istorice. Motivațiile se schimbă, frumosul și urâtul își modifică de asemenea, cu timpul, accepțiunea, binele și răul la fel, dialogul cu eternitatea își transformă mesajul, dându-i speranței tâlcuri noi. (I.) Întrucât nu s-a putut constata cu precizie nici până
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
decât după clarificarea tuturor aspectelor cauzei" din Îndrumarul practic al cursului ținut de onorabilul judecător Academician Profesor Universitar Emerit Doctor Dr. h. C. Julius Zimberlan.) VIII. Un caz și mai minunat Educația și instrucția reprezintă parametrul cel mai supus modificărilor social-istorice. Motivațiile se schimbă, frumosul și urâtul își modifică de asemenea accepțiunea, binele și răul la fel, dialogul cu eternitatea își transformă mesajul, dându-i speranței tâlcuri noi. (II.) 1. Avertisment: Nelăsându-ne pe tânjală și căutând în continuare acte despre
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
Primul proces judecat de Profesorul Universitar Emerit Academician Doctor Dr. h. C. Julius Zimberlan, pe când Julius Zimberlan încă nu era Profesorul Universitar Emerit Academician Doctor Dr. h. C.) 1. Avertisment: Educația și instrucția reprezintă parametrul (comportamentului) cel mai supus modificărilor social-istorice. Motivațiile se schimbă, frumosul și urâtul se modifică de asemenea, binele și răul la fel, dialogul cu eternitatea își transformă mesajul, dându-i speranței tâlcuri noi. (a) Tot căutând neobosit și în continuare acte despre celebrul caz Rom J. Rominger
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
Notă: Ce s-ar fi întâmplat dacă numitul Marc R. Stan ar fi fost apărat în instanță de maestrul Ludovic L.? Întrebare fără răspuns. 2. Cazul Waldemar Waldmann 1. Avertisment: Educația și instrucția reprezintă parametrul (comportamentului) cel mai supus modificărilor social-istorice. Motivațiile se schimbă, frumosul și urâtul se modifică de asemenea, binele și răul la fel, dialogul cu eternitatea își transformă mesajul, dându-i speranței tâlcuri noi (b). Deci, să revenim: tot căutând acte despre și mai celebrul caz Rom J.
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
condiției mamelor, concedii de maternitatexe "„maternitate" și de îngrijire a copiilor, concedii parentale; g) reducerea șomajului. Agenda teoretică s-a referit preponderent la critica individualismului liberal și au argumentat pentru ideea că subiectul (femeia, în acest caz) este un construct social-istoric cu sensuri variabile, biologia neavând un rol în destinul social, care depinde de cu totul alte determinări. Tendințele feministelor socialiste nu au fost niciodată separatiste. Ele au militat alături de bărbați împotriva diferitelor forme de inechitate. Agenda teoretică și politică a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
pretutindeni, voi vă preocupați de probleme complet minore”.12 Există însă câteva atuuri prin care marxismxe "„marxism"ul ca metodă de analiză a putut deveni aliat al feminismului: ideea că „natura umanăxe "„naturaumană"” nu este decât produsul influențelor unui mediu social-istoric concret, omul este considerat „suma relațiilor sale sociale”, caracterul istoric al fiecărei forme de organizare socială, teoria alienării (a muncii alienate). În diverse feluri, marxismul a fost preluat în feminism ca mod de analiză. 2.1. Idei centrale ale teoriei
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
lor sunt privite în contexte de viață concrete și specifice. Sunt luate în considerare experiențele asemănătoare, pe baza cărora se formează comunități de interese. În condiții de existență specifice, întrupați și condiționați de nevoile acestui trup, trăim într-un context social-istoric dat. Acesta își pune amprenta inclusiv asupra corpului devenit corp politic (M. Miroiu, 2002, p. 143). Oprimările diferă în funcție de context, ca de altfel și dependențele, inferiorizările, chiar și patriarhatele. O astfel de observație este proprie feminismului valului III81. Maternitatea devine
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
americană și cercetarea europeană. V. N.: În primul rând, aș începe printr-o distincție. Acest brain drain de care a beneficiat America și care a reprezentat incontestabil o realitate vreme de multe decenii, s-a datorat pur și simplu condițiilor social-istorice dezastruoase care i-au obligat pe oameni să-și ia lumea în cap. Un exemplu foarte bun este acela al singurului laureat Nobel român, George Emil Palade. Cineva îmi spunea: "Ce păcat că Palade nu a rămas în țară, am
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
specializările cu profil pedagogic și psihopedagogic, celor din urmă putându-li-se constitui într-un suport de curs. Autorii CÂTEVA CONSIDERAȚII ASUPRA OBIECTULUI ȘI PROBLEMATICII ISTORIEI PEDAGOGIEI Studiind fenomenul educației în dinamica și devenirea sa continuă, istoria pedagogiei abordează condițiile social-istorice în care au apărut și s-au dezvoltat diversele sisteme de educație, variatele instituții sociale implicate mai mult sau mai puțin în acest fenomen (familie, școală, biserică, instituții de protecție socială etc.). Cristalizată drept o disciplină științifică autonomă înlăuntrul științelor
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
și cultura orală legată de cutume și norme morale (proverbe, pilde sau învățăminte), dar și numeroasele urme materiale arheologice care oferă cercetătorilor informații utile în studiul procesului educativ desfășurat de-a lungul istoriei omenirii. Cunoașterea cât mai precisă a condițiilor social-istorice în care au apărut și s-au dezvoltat diferitele teorii pedagogice sau sisteme de învățământ, investigarea acestor izvoare în multitudinea fațetelor sunt legate parțial și de metodele de cercetare utilizate de teoreticienii istoriei pedagogiei. În acest sens, putem lua în
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
au însoțit fiecare epocă istorică în parte. Metoda monografică se fundamentează pe o analiză totalizatoare a multiplelor aspecte pe care le evidențiază un anumit curent pedagogic, activitatea și opera realizată de un teoretician sau practician al educației și a condițiilor social-istorice în care acestea au fost elaborate, a unei instituții de învățământ care a funcționat de-a lungul unei epoci istorice etc. Cercetarea istorico-pedagogică rămâne cu predilecție o investigație teoretică, aplicarea acesteia materializându-se în diferitele moduri de organizare a sistemului
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
incidența nefastă, pe care ignoranța călugărilor o are asupra oamenilor obișnuiți, în special asupra nevoilor lor reale de cunoaștere, Rabelais încearcă să descrie, prin opoziție, principiile și metodele potrivit cărora noua educație trebuia să-și croiască drum în acele condiții social-istorice. El dezvăluie consecințele negative ale practicii educative de tip scolastic și se străduiește să surprindă beneficiile pe care le-ar aduce, în formarea tinerilor, utilizarea unor procedee și tehnici educaționale noi, specifice transformărilor din zorii lumii moderne. În direcția susținerii
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
1987) BĂLAȘA Sabin „Eroină, mamă, om de știință, soția marelui nostru conducător, tovarășa Elena Ceaușescu a devenit exemplul, simbolul milioanelor de femei din țara noastră, dovada eticii, altitudinii, capacității și demnității femeii socialiste, a româncei. Diversitatea de planuri, mutațiile evenimentelor social-istorice din țara noastră, începând din acele vremuri de luptă și speranță, apoi izbândă și efort novator, au solicitat-o continuu pe tovarășa Elena Ceaușescu, domnia-sa dovedind o inegalabilă suplețe de spirit, fiind mereu activă și în concordanță labilă cu
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
înghițit de un altul și așa mai departe, într-o existență formată din straturi, dincolo de care orice fel de orizont rămâne o pură himeră. Omul este, așadar, întotdeauna „înghițit” - sugerează scriitorul -, indiferent că e prizonier de la început în deja-existentul cosmic, social-istoric sau în deja-creatul culturii. Dramaturgul propune o „terapie” aflată în contradicție cu simțul comun. Soluția esențială - comportând o serie de variante - este înțelegerea propriei condiții, întoarcerea către sine a omului, care se împotrivește astfel sensului unic al destinului făcându-l
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289796_a_291125]
-
la o hiperadaptare, extrem de rapidă și de profundă. Această obligativitate o întâlnim în momentele cheie ale evoluției psihosociale, reprezentate prin crizele de dezvoltare și progres, cu o suprasolicitare maximă și de scurtă durată, de readaptare a indivizilor la noile condiții social-istorice de viață. H. Schulze consideră aceste momente critice ca reprezentând punctul de descărcare critică în evoluția societății. În aceste momente se poate produce fie progresul societății, fie prăbușirea completă a sistemului. Astfel, H. Schulze remarcă, în ceea ce privește dinamica stării de sănătate
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
istorică” a sănătății și a bolii notăm o largă paletă de „factori modelatori” care acționează direct sau indirect atât asupra individului, cât și a comunităților social-umane. Ei sunt reprezentați prin următoarele: - stilul de viață potrivit nevoilor și nivelului de dezvoltare social-istoric; - influența valorilor modelului socio-cultural în formarea personalității; - modelul de gândire, atitudinea față de lume și viață (Weltanschauung); - condițiile istorice ale formelor sociale (instituții, legi, nivel de dezvoltare și progres social sau stări de criză); - migrațiile populaționale; - formele de comunicare, circulația informațiilor
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
se „fac” și nici nu se „aplică” în mod rigid și automat, ca niște „șabloane”, ci forma, conținutul și durata lor de acțiune sunt determinate și aplicate în raport cu „nevoile comunitare”, iar acestea, la rândul lor, sunt dictate de natura schimbărilor social-istorice, economice, politice, cultural-morale și religioase. 2. Schimbările sociale Evoluția vieții în cetate, a vieții sociale a comunităților umane, presupune frecvente schimbări. Ea este caracterizată prin perioade de progres, de regres sau de stagnare. Istoria socială a oricărei comunități umane ne
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]