1,987 matches
-
1965, Nicolae Micu a participat la demersurile diplomatice de la New York, care au condus la dezbaterea în Comisia Politică a Adunării generale a inițiativei românești privind "Acțiuni pe plan regional în vederea ameliorării relațiilor de bună vecinătate între statele europene cu sisteme social-politice diferite" și la adoptarea prin consens a rezoluției 2129 (XX), propusă de România și alte opt state europene reprezentând principalele structuri politico-militare de pe continent (Austria, Belgia, Bulgaria, Danemarca, Finlanda, Iugoslavia, Suedia, Ungaria). La sesiunea Adunării generale din 1966, diplomatul român
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
a depune o coroană de flori la mormântul lui "Sandor Csoma". Activitate publicistică În ultima perioadă de activitate în exterior, dar și ulterior, a scris și publicat în țară și străinătate mai multe articole și studii având ca teme situația social-politică din România, diferite aspecte ale relațiilor româno-coreene, situația din Peninsula Coreeană în anumite momente, evoluția situației din Coreea de Nord, în urma prăbușirii sistemului comunist din țările din Europa de Est ș.a. Evoluția situației din Coreea de Nord (vezi studiul "The long way of unification", publicat în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
2007. Activități în domeniile universitar, academic și diplomatic A predat cursuri de teorie și istorie a relațiilor internaționale și de istorie a diplomației, a condus doctorate și a făcut parte din comisii de doctorat la Universitatea București, Academia de Științe Social-Politice, Academia Militară, Academia de Poliție "A.I. Cuza". Ca vicepreședinte al A.S.S.P., a condus, în 1972, prima delegație română de oameni de știință din disciplinele sociale în Statele Unite, încheind cu partenerul american: I.R.E.X., un program de cooperare. La începutul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
Biserică pașnică întreținând o relație de iubire cu Cristos, după chipul Mariei Magdalena. Cine, mai bine decât fosta păcătoasă, poate simboliza iertarea și împăcarea, după vremurile tulburi în care fiecare și-a trecut vecinul prin tăișul sabiei?16 Dincolo de explicația social-politică, ingenioasă, dar care nu poate epuiza sensul acestui coup de force al marelui papă, merită să ne întrebăm dacă imaginea respectivă nu aștepta cumva, de câteva secole bune, în subconștientul creștinătății. În fond, Maria Magdalena, reconstruită acum după modelul vetero-testamentar
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
11 PARTEA I. Fundamentare teoretică / 17 Capitolul 1. Adopția copiilor de-a lungul istoriei /19 1.1 Evoluția practicii adopției la nivel internațional din timpuri străvechi până în prezent /20 1.2 Evoluția formelor de adopție la nivel internațional în contextul social-politic al secolului al XX-lea /23 1.3 Adopția copiilor in România. Evoluția legislativa și metodologică /34 Capitolul 2. Factori de succes în adopția copiilor /49 2.1 O analiză a ratei de succes în adopția copiilor /50 2.2
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
Cluj, 08.11.2010 PARTEA I FUNDAMENTARE TEORETICĂ Capitolul 1 Adopția copiilor de-a lungul istoriei 1.1 Evoluția practicii adopției la nivel internațional din timpuri străvechi până în prezent 1.2 Evoluția formelor de adopție la nivel internațional în contextul social-politic al secolului al XX-lea 1.3 Adopția copiilor in România. Evoluția legislativa și metodologică 1.1 Evoluția practicii adopției la nivel internațional din timpuri străvechi până în prezent Adopția, este o procedură legală, identificată în sisteme legislative din cele mai
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
în domeniul adopției copiilor. În paginile care urmează ne vom opri asupra evoluției principalelor forme de adopție în concordanță cu schimbările sociale și politice ale secolului al XX-lea. 1.2 Evoluția formelor de adopție la nivel internațional în contextul social-politic al secolului al XX-lea Odată cu apariția reglementărilor în domeniu și creșterea numărului de solicitări pentru adopție, ca urmare a modificărilor demografice și a epidemiilor cauzate de primul război mondial, apar două elemente noi în această sferă: adopția închisă (closed
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
științific și ridicarea la rangul de dogmă a celor mai extravagante prejudecăți, avu darul să pregătească vrând nevrând o reacțiune nu numai socială, dar și bisericească. Cu secolul al XVIII-lea începe în chip revoluționar opera de purificare a tărâmului social-politic implicând în sine și pe cel religios, iar în secolul al XIX-lea, în cursul căruia științele pozitive luară un avânt atât de mare, devine religia creștină un semn de întrebare. Spiritul științific, cu metoda sa, pe bază de experiență
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
mijloacelor economice necesare gospodăriei sale; reprezintă familia la nivelul sferei publice. Mama/soția răspunde de organizarea vieții domestice, conduce gospodăria, îngrijește și educă copiii. Există o diviziune clară între domeniul privat al familiei (asociat naturii) și sfera publică, a vieții social-politice, reglementată în mod convențional prin contractul social. De aici, rezultă că legile reglementează sfera publică, iar reprezentantul gospodăriei în sfera publică este bărbatul. Legislația tradițională privind căsătoria se întemeia pe diviziunea sexuală a muncii în gospodărie și societate. Față de acest
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
bază, promova o largă politică a locuirii, mai ales prin urbanizarea accelerată 43. Se aprecia că șomajul era un efect al exploatării capitaliste și, ca atare, trebuia eradicat. Statul socialist se dorea un bun organizator al vieții socioeconomice. Prin mecanismele social-politice, prin planificarea economică se intenționa folosirea integrală a forței de muncă. Șomajul nu era recunoscut. Dacă exista sporadic, acest fapt se datora unor aspecte accidentale, care-l priveau pe individ (ca măsuri corectoare, eventual, acesta era mutat disciplinar la un
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
Rusu-Toderean, Editura Polirom, Iași, 2001). Gellner, Ernest, Condițiile libertății. Societatea civilă și rivalii ei, Editura Polirom, Iași, 1998. Gheauș, Anca, „Carole Pateman. Contractul sexual”, în Laurențiu Ștefan-Scarlat (coord.), Dicționar de scrieri politice fundamentale, Editura Humanitas, București, 2000. Ghebrea, Georgeta, Regim social-politic și viață privată, Editura Universității București, 2000. Gheerbrant, Alain; Chevalier, Jean, Dicționar de simboluri, vol. II, Editura Artemis, București, 1995. Gheonea, Elena Simona; Gheonea, Valentin, „Statutul femeilor în legislația României comuniste (1948-1989)”, în Liliana Cristina Olteanu; Elena Simona Gheonea; Valentin
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
Badoiu Raluca Cezar Petrescu s-a născut la 1 decembrie 1892,a fost romancier, nuvelist, traducător și gazetar român, redactor la Adevărul, Dimineața, fondator și codirector al revistei social-politice și culturale Hiena. Cezar Petrescu, scriitor fecund, care pe urmele lui Honoré de Balzac aspira să scrie o nouă "Comedie umană", o Cronică românească a veacului XX, este unul din cei mai de seamă gazetari din prima jumătate a veacului
Personalitatea zilei: Cezar Petrescu by Badoiu Raluca () [Corola-journal/Journalistic/80639_a_81964]
-
pistelor, cu sugestii venind din munca sa de avocat în cazul romanelor polițiste, cu sensibilitatea sa umană de poet nostalgic în romanele de dragoste și cu puterea asociativă și expresivă a lumii vechi țărănești mehedințene din romanele de robustă construcție social-politică." Planul Mușina Despre orice ar scrie (de la Creația lui Dumnezeu-Tatăl la versurile ultimului debutant), Al. Cistelecan are o inconfundabilă marcă ironică. Dincolo de aplicație, savoarea textelor sale critice este garantată. Și mai mult, încă, atunci când criticul "optzecist" care și-a dat
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7398_a_8723]
-
față de curgerea timpului? / Nevoia asta grabnică de eternitate / care erodează mai tare memoria Sfinxului / decît tot nisipul mileniilor?" Manifestăm o grabă păguboasă de-a înregistra evenimentele zise istorice, de-a le polei, de-a le tabuiza, dilatînd nepermis timpul secund, social-politic, în dauna celui geologic, deoarece „încă nu știm exact cine scrie această istorie, / cine scrie istoria unui cristal de pe fundul pămîntului / de-a lungul erelor geologice", sfidînd „perfecțiunea lui migăloasă, sporită cu fiecare mileniu, viața lui lentă desfășurată / sub limita
Impactul cu istoria by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6756_a_8081]
-
pe aceasta din urmă". E o încrîncenare senină, o convulsie ce se dizolvă în liniște. Zarathustra pare a cuvînta astfel prin grija bardului maramureșean. Prin această rupere decisă a eului (nu doar poetic) de masa timpului geologic și a celui social-politic, se ivește însă primejdia unei limitări a primului, a sărăcirii sale măcar aparente, deși dispune de un „sîmbure de magmă". În consecință, actantul simte instinctiv nevoia de a-și lărgi cadrul lăuntric. Se arată convins că poate face multe „cu
Impactul cu istoria by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6756_a_8081]
-
Daniel Dragomirescu Invățământul contemporan reprezintă, pentru toate statele europene, un segment foarte sensibil și extrem de semnificativ în raport cu sistemul social-politic pe ansamblu și cu întreaga societate. Faptul că Uniunea Europeană consideră acest domeniu drept o prioritate națională nu este un moft, ci o necesitate obiectivă. Societatea tehnologică a timpurilor noastre nu poate să funcționeze în bune condiții fără un sistem de
Școala, o cenușăreasă? by Daniel Dragomirescu () [Corola-journal/Journalistic/7799_a_9124]
-
un interviu din Vatra, nr. 3, 1995. ŤEu am un rest de simpatie pentru Dl. Iliescu pe care-l știu de mult timp și care în momentul apariției unei cărți mi-a fost aproape. Am avut chiar tangențe de biografie social-politică și cu dînsul, am contestat dictatura lui Ceaușescu, la un anumit nivel, bineînțelesť". Diaristul nu se poate abține de la un comentariu sarcastic: "I-a fost apropiat cînd a publicat o carte. Care este criteriul de apreciere al unui om politic
O expertiză a Răului (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7664_a_8989]
-
adeziune, specificul viziunii înlăturând orice imagine a unor București oraș al prăbușirilor, cum încă mai era înfățișat în chiar literatura epocii. în fapt, capitală a țării, Bucureștii tranzitau cu oarecare rapiditate către o metropolă modernă, războiul, comunismul, seisme geologice și social-politice schimbându-i apoi fața de o manieră dramatică. Pe când actualul oraș, mai cuprinzător atât pe orizontală, cât și pe verticală, căutându-și o personalitate, pare a-și revendica și vestigiile istorice. Mai cu seamă aspectul oriental al burgului a dispărut
București, oraș frumos by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/7688_a_9013]
-
din unități industriale și agricole, din transporturi și construcții, din instituții social-culturale, de cercetare și învățămînt sau din alte domenii ale vietii economico-sociale, care, fără a fi încadrați în redacțiile organelor de presă, sprijină activitatea acestor organe în îndeplinirea funcțiilor social-politice ce le revin. ART. 47^2 În unitățile în care activează, ziariștii colaboratori se constituie în colective avînd următoarele atribuții: Prevederile art. 40-42 și 44 se aplică în mod corespunzător și ziariștilor colaboratori." 12. Articolul 50 va avea următorul cuprins
DECRET Nr. 471 din 24 decembrie 1977 pentru modificarea Legii presei din Republica Socialistă România, nr. 3/1974. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106513_a_107842]
-
cărții de ziarist și la exercitarea profesiunii. Cartea de ziarist se eliberează de către comisia de atestare. Evidență cărților de ziarist se ține de Consiliul Culturii și Educației Socialiste." 15. Articolul 64 va avea următorul cuprins: "ART. 64 În îndeplinirea funcțiilor social-politice ce le revin, organele de presă se sprijină pe un larg activ de ziariști colaboratori din rîndul oamenilor muncii din toate domeniile vieții economico-sociale." 16. Articolul 68 va avea următorul cuprins: "ART. 68 Răspunderea pentru respectarea dispozițiilor art. 67 de către
DECRET Nr. 471 din 24 decembrie 1977 pentru modificarea Legii presei din Republica Socialistă România, nr. 3/1974. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106513_a_107842]
-
proustiană între eul estetic și eul empiric a transformat interesul pentru viața unui artist într-o preocupare nerelevantă, chiar maladivă, și a încurajat asocialitatea și amoralitatea scriitorilor. Secolul al XX-lea a și produs destui autori ale căror prestații lumești, social-politice și etice trebuie uitate spre a le putea citi cărțile cu o privire senină. În cazul lui Fondane avem o unitate între viață și operă. Avem în față un om autentic, nu un om de hârtie, un om care acționează
B. Fundoianu, 65 de ani de la moarte by Mircea Martin () [Corola-journal/Journalistic/6835_a_8160]
-
și Învățămîntului, în colaborare cu celelalte ministere și alte organe centrale interesate. Planurile de învătămînt se întocmesc diferențiat, pe tipuri și profiluri de licee. Ele sînt unitare pentru fiecare profil și cuprind disciplinele științifice fundamentale, disciplinele de cultură generală și social-politice, disciplinele de specialitate, precum și practica în producție. Articolul 44 Procesul instructiv-educativ se desfasoara prin lecții, lucrări de laborator, practica în producție, efectuată în timpul liceului și al stagiului de practicant, precum și prin cercuri și alte activități politico-ideologice, cultural-artistice și sportive. Articolul
LEGE nr. 28 din 21 decembrie 1978 legea educaţiei şi învăţămîntului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106519_a_107848]
-
învățămînt. Articolul 75 Practică în producție a studenților trebuie să asigure însușirea cunoștințelor și deprinderilor necesare exercitării eficiente a viitoarei profesii, a unei temeinice pregătiri practice prin participarea nemijlocita la activitatea de producție, cercetare științifică și proiectare, la activități economice, social-politice, cultural-educative, didactice și de ocrotire a sănătății. Activitățile desfășurate de studenți în cadrul practicii în producție se stabilesc pe baza planurilor de învățămînt și programelor de practică. Unitățile de producție, cercetare, proiectare, de prestări de servicii, instituțiile social-politice, de învățămînt, sanitare
LEGE nr. 28 din 21 decembrie 1978 legea educaţiei şi învăţămîntului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106519_a_107848]
-
la activități economice, social-politice, cultural-educative, didactice și de ocrotire a sănătății. Activitățile desfășurate de studenți în cadrul practicii în producție se stabilesc pe baza planurilor de învățămînt și programelor de practică. Unitățile de producție, cercetare, proiectare, de prestări de servicii, instituțiile social-politice, de învățămînt, sanitare, cultural-artistice pentru desfășurarea practicii în producție a studenților și cadrelor didactice se stabilesc de Ministerul Educației și Învățămîntului, împreună cu ministerele și celelalte organe centrale care au în subordonare facultăți, secții sau specializări și consiliile populare județene și
LEGE nr. 28 din 21 decembrie 1978 legea educaţiei şi învăţămîntului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106519_a_107848]
-
politice pentru a putea participa activ la edificarea noii societăți, la conducerea întregii vieți economice și sociale. În acest scop, în întregul învățămînt, odată cu disciplinele științifice fundamentale, de cultură generală și de specialitate, se studiază discipline istorice, economice, filozofice și social-politice. Articolul 118 Predarea științelor sociale se realizează pe baza Programului Partidului Comunist Român, a ideologiei și politicii sale, a materialismului dialectic și istoric și a principiilor socialismului științific, a celor mai noi realizări ale practicii revoluționare și cunoașterii umane. Articolul
LEGE nr. 28 din 21 decembrie 1978 legea educaţiei şi învăţămîntului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106519_a_107848]