1,301 matches
-
necesită a înțelege valențele și limitele unei profesii, a avea un limbaj comun prin care să se comunice mesaje bine codificate și ușor decodifi cabile. Lucrarea va prezenta aspectele diferite ale formării culturii cooperării. 5) Competențele de activitate în contexte socioculturale diverse. Globalizarea și migrația internațională a forței de muncă duc la crearea unui mediu de muncă determinat de caracteristici multiculturale „Libera mișcare a forței de muncă, a capitalurilor, internaționalizarea pieței muncii, crearea de firme multinaționale, fac din personalul potențial al
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
exigențele umane privind calitatea și conducerea resurselor umane, pentru a asigura produse de o calitate conformă cu aceste exigențe. „Managementul marketingului” nu are ca obiect studiul relațiilor dintre cerere și ofertă ca atare, ci analiza comportamentelor umane și a deciziilor socioculturale care generează formarea și relaționarea activităților umane în sfera cererii și a ofertei. „Managementul comerțului” nu se concentrează asupra „circuitului” produselor (mărfurilor) pe piețele interne și externe, ci urmărește a descifra modelele de formare a cerințelor de consum, a deciziilor
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
trebuie să dețină (să învețe și să consolideze) o serie de competențe speciale legate de cunoașterea oamenilor, ceea ce deschide un capitol important în managementul resurselor umane (capitolul 3). 1.2. Etapele de dezvoltare a managementului resurselor umane. Resursele umane - construcții socioculturale Ce este managementul? Considerăm absolut necesar și util ca, înainte de a trata problemele managementului resurselor umane să prezentăm pe scurt câteva aspecte generale ale managementului ca atare, și evident, vom încerca să răspundem la întrebarea principală „ce este managementul?”. Formularea
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
care „anumite interese sunt arbitrar privilegiate, procesul de luarea deciziilor este distorsionat și conflictele semnificative sunt înăbușite”<footnote Ibidem. footnote>. În concluzie, „managementul nu se reduce la o sumă de metode, tehnici, procedee de acțiune practică, ci este o construcție socioculturală organic integrată în cultura unei societăți, care oferă un stoc de cunoaștere, experiență, practică și metode de acțiune care generează un spațiu de acțiune liberă, un câmp de decizii alternativ complementare sau chiar opuse”<footnote Nica, Elvira, Psihosociologia managerială, Editura
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
față de membrii unei organizații, dintre care se remarcă managementul competențelor negociate, managementul antropocentric etc. Evoluția de până acum se poate vedea în schema 7. Schema 7. Evoluția managementului resurselor umane 1.3. Rolul și particularitățile resurselor umane. Resursele umane - caracteristicile socioculturale Ce sunt resursele umane? Discutând despre managementul resurselor umane, o problemă esențială se pune: ce sens se cere a acorda conceptului de „resurse umane”. Terminologia folosită este diversă, utilizându-se termeni cum ar fi „personal”, „forță de muncă”, „salariați”, „capitalul
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
the European Communities, FOP 353, Brussels, 1993, p. 27. footnote>. Cu totul alt tip de resurse umane se are în vedere în noile orientări manageriale. Proiectul Uniunii Europene denumit „sisteme antroprocentrice de producție” (elaborat de Peter Brödner) asigură o construcție socioculturală a resurselor umane pe o arie deosebit de largă de capabilități. Înlocuind „modelul Taylor” care privește munca de nivel calificat ca ultim reziduu în dispariție a producției, revitalizarea necesară a ingineriei mecanice din Europa nu poate fi realizată fără o schimbare
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
contextul unor subînțelesuri care se refereau doar la o anumită societate. Conceptul de muncă nu se referă direct la o serie de activități observabile și empiric descrise. El este un mod de evaluare a acestor activități pe baza unor criterii socioculturale diferite, care exprimă, pe de o parte, atitudinea unor grupuri sociale față de anumite activități și, pe de altă parte, consecințele sociale majore ale acelei evaluări. Să dăm un exemplu: când consumul de băuturi alcoolice era interzis, cei care le produceau
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
pedepse sub forma muncii în folosul comunității, dar și de cei din închisori, lagăre de muncă etc.). Ceea ce se cuvine să reținem constă în necesitatea de a concepe munca nu sub forma eforturilor depuse, ci ca o reprezentare, o interpretare socioculturală, pe criteriile beneficiului societal, a activităților depuse. Munca în calitatea sa de reprezentare. Munca presupune prezența unor reprezentări conștientizate asupra sensului activității depuse. Vom da un citat mai mare din Foucault care ni se pare deosebit de semnificativ. „Vorbind în chip
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
ansamblu de opțiuni posibile, cu grade diferite de accesibilitate și dezirabilitate (paragraful 2.1). Intenția strategică este confruntată cu evaluarea diferitelor elemente componente ale contextului elaborat și se decide pe ce tip de piață se va plasa firma, adică natura socioculturală a clienților, criteriile lor de evaluare și decizie și în consecință, specificul bunurilor și serviciilor preferate. În strategiile axate pe piață (strategia de tip pull - trase) prioritatea o are sistemul de „cerere” (față de strategiile push - împinse pe ofertă<footnote „To
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
instituțiilor sociale etc.; trimite la un timp primordial. Într-o Încercare de sinteză a tuturor factorilor culturali implicați În circumscrierea conceptului de mit, Într-un studiu scris În urma cu douăzeci de ani (Coman, 1985), am identifică zece criterii: a) cadrul sociocultural de tip „arhaic”: societățile non-moderne sau așa-numitele societăți „primitive”, „antice”, „folclorice” etc.; b) modul de transmitere: preponderent oral; c) structurarea elementelor mitului Într-o formă narativă; d) conținutul fabulos: locul, timpul, personajele și obiectele au calități evident diferite de
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
magie și știință - altfel spus, dintre gândirea simbolică și gândirea științifică - nu mai este pusă Într-o schemă deterministă referitoare la progresul umanității de la primitivism la modernitate. Raporturile ambivalente dintre magie, religie, știință și tehnică drept expresii ale unor modalități socioculturale diferite de a construi diverse modele ale lumii (ceea ce implică glisări Între perechile de concepte: credință - rațiune, cunoaștere empirică - cunoaștere metaforică, psihologic - parapsihologic) constituie astăzi un subiect de reflecție antropologică asupra limitelor modelelor culturale de explicare a lumii și, simultan
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
În consecință, ea nu poate fi justificată teoretic și nici susținută prin evocarea unor manifestări rituale specifice. Antropologii, În antiteză cu specialiștii În istoria religiilor, au „descoperit” târziu pelerinajul: „Cercetarea etnografică tradițională a vizat, ca obiect ideal de studiu, unitățile socioculturale fixe” (A. Morinis, 1992, p. 2). Această abordare nu poate fi aplicată „unor fenomene culturale construite prin mișcarea indivizilor și grupurilor (care se constituie În puncte de plecare nedeterminate). Absența unor granițe spațiale este dublată de efemeritatea temporală. ș...ț
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
documentară, istoria criterionismului a pendulat între ignorare/contestare și mitizare. O serie de informații sunt totuși certe. Grupul a adoptat modul de manifestare cel mai prizat în anii interbelici, prelegerile publice, prin care se exprima pretutindeni în țară o rețea socioculturală de ligi, asociații, atenee, uniuni școlare și studențești. Majoritatea membrilor noului cerc activaseră în Asociația Studenților Creștini, în Cercul Analele Române și mai cu seamă în Gruparea Intelectuală Forum, întemeiată de Ionel Jianu, dar botezată de Petru Comarnescu, organizator acolo
CRITERION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286517_a_287846]
-
această temă, Covalact a sponsorizat o serie de instituții cu nevoi speciale: școli, spitale, cum ar fi cel din Întorsura Buzăului, fundații dedicate îngrijirii copiilor cu dizabilități. Sponsorizărilor legate de evenimente sau cazuri deosebite li se adaugă cele cu mesaj sociocultural. Au fost sponsorizate edituri, dar și lucrări interesante cu caracter religios ale Episcopiei Ortodoxe Române a Covasnei și Harghitei. Nu în ultimul rând, Covalact arată un interes clar pentru zona rurală și oamenii săi, dar și pentru un sistem nou
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
puterea! IV.2. Istoria ciudată a ochelarilor și a mediului românesc al produsuluitc "IV.2. Istoria ciudată a ochelarilor și a mediului românesc al produsului" Pentru a înțelege de ce există cerere pentru ochelari, trebuie studiat un ansamblu de factori economici, socioculturali și tehnologici, cu o încadrare geografică și temporală precisă. Produsul generic are ca parte funcțională principală lentila. Funcționarea ei se bazează pe o categorie de fenomene studiate într-un capitol al fizicii numit optică. În ultimele decenii lentilelor li s-
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
prețului combustibililor fosili, în paralel cu restrângerea pădurilor pentru a crește suprafețele agricole. Pe filiera prelucrătoare de tipul celei din care face parte și firma Forex, creșterea consumului de lemn este rezultatul unui complex de factori de natură economică și socioculturală. Evoluția pozitivă a economiei se reflectă în creșterea consumului de bunuri confecționate din lemn. Se mai constată că, după o perioadă în care s-au folosit o serie de înlocuitori, atașamentul oamenilor față de produsele din lemn - în special, din lemn
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
din Iowa, publicată în engleză în deceniul al nouălea, Versiune și subversiune (1999) cercetează cu rigoare bibliografică genul autobiograficului din perspectiva problematicii subiectului. Pornind de la ipoteza dublei legitimări a eului care scrie în regim autobiografic (prin istoria exterioară lui, aceea socioculturală și religioasă, dar și prin istoria internă a propriei subiectivități), se discută cazurile a trei scriitori emblematici pentru tema aleasă (Benjamin Franklin, Henry Adams, Michel Leiris). Modelarea subiectului autobiografic este urmărită pe filiera construcției identitare, realizată prin mitologizarea eului și
CRISTEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286499_a_287828]
-
a marijuanei. În condiții de stres și tensiune deosebite, mulți oameni apelează la automedicație pentru a se liniști. Această afirmație este susținută și de studiile conform cărora persoanele care abuzează de substanțe psihoactive suferă de depresie și anxietate accentuate. Perspectiva socioculturală Tinerii ai căror familii și colegi aprobă consumul de băuturi alcoolice, precum și cei cu familii neafectuoase și stresante sunt mai expuși riscului de a deveni alcoolici. Într-un studiu longitudinal care urmărea evoluția a aproximativ 100 de copii de la grădiniță
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
Și India). Astfel, dimensiunea socială a dezvoltării include strategii de protejare ce reduc vulnerabilitatea, îmbunătățesc echitatea Și se asigură că nevoile de bază ale populației sunt satisfăcute. Sustenabilitatea socială merge în paralel cu cea ecologică. Reducerea vulnerabilității Și abilitatea sistemelor socioculturale de a rezista la Șocuri sunt, de asemenea, importante. Aspectele-cheie în acest sens sunt: îmbunătățirea capitalului uman (în primul rând prin educație), întărirea valorilor sociale, a instituțiilor Și guvernanței. De asemenea, conservarea capitalului cultural Și a diversității, întărirea coeziunii sociale
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
relativ scăzut (Mathieson, Wall, 1982; Lickorish, Jenkins, 1997: 73; Muller, Jansson, 2007: 4). Putem concluziona că obiectivul comunității trebuie să fie obținerea de venituri Și beneficii economice care să depășească toate costurile generate de activitatea turistică. 3.1.2. Impactul sociocultural al turismului Turismul este asociat cu contactul dintre culturi, comportamente, valori Și tradiții diferite. Turismul este considerat un spațiu în care comunitățile-gazdă Și turiștii se pot cunoaște mai bine prin interacțiunea directă. De asemenea, turismul obligă comunitățile-gazdă să fie mai
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
creșterea; antagonism - localnicii își manifestă iritarea față de turism Și turiști. Planificarea reprezintă remediul, dar factorii de decizie aleg să intensifice activitatea de promovare pentru a schimba imaginea Și reputația localității, aflată într-o continuă deteriorare. Nu putem vorbi despre impactul sociocultural al turismului fără a ține cont de globalizare Și de efectele acesteia asupra culturilor locale. Unul dintre rezultatele universale ale globalizării este consumerismul. Acesta este definit ca o creștere a cererii pentru consum dintr-o varietate tot mai mare de
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
podea au fost erodate de fluviul constant de turiști. Din păcate, acest tip de probleme este adesea acceptat de turiști ca fiind o parte importantă a experienței personale. (Richards, citat de Reisinger, 2009: 20) Globalizarea este „acuzată” că distruge identitatea socioculturală a comunităților locale Și valorile indigene, tradițiile Și stilul de viață (MacLeod, 2004: 15; Reisinger, 2009: 21; Croall, 1995: 18-19). Orașele vizitate de turiști, în țări în curs de dezvoltare, nu sunt autentice, ci o variantă „dezinfectată/McDonald-izată” (Paramo-La Haine
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
stil de viață. Din acest motiv, „sensul culturii locale se diluează Și se dizolvă” (MacLeod, 2004: 16). În prezent, turiștii experimentează pescuitul în „bărci autentice”, în timp ce pescarii lucrează în supermarketuri. Aceste situații determină apariția unei fracturi între localnici Și mediul sociocultural în care trăiesc. În plus, la această fractură contribuie Și numărul tot mai mare de turiști, noile tehnologii Și viața modernă, cu toate metehnele ei. De asemenea, nevoia de „autentic” a Știrbit într-o oarecare măsură tradițiile păstrate ale unor
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
economice. 3.2.1.2. Platforma prudență Mai mulți factori de la sfârșitul anilor ’60 Și începutul anilor ’70 au condus la apariția platformei prudență, care, în esență, stipulează că dezvoltarea nereglementată Și necontrolată a turismului generează, în final, costuri economice, socioculturale Și de mediu foarte mari pentru populația locală (Sharpley, 2009: 23). Un factor important a fost intensificarea dezvoltării turismului în mai multe zone, în special din țări emergente, susținută de reprezentanți ai platformei susținere, până la un nivel la care efectele
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
influențate de instabilitatea politică sau socială. Caracterul sezonier al cererii turistice tinde să creeze un adevărat ciclu „secetă-potop” (Weaver, 2006: 7). Toți acești factori determină reducerea eficienței turismului, ca modalitate de dezvoltare economică în regiunile periferice. Din punct de vedere sociocultural, suporterii platformei prudență consideră că turismul generează neînțelegeri Și conflict, Și nu armonie Și pace mondială, din cauza diviziunii culturale Și economice, întâlnită adesea, dintre turiști Și populația locală. Activitatea turistică intensă este asociată Și cu o creștere a criminalității, în
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]