168 matches
-
executării pedepsei, precum și o categorie vagă de elemente, desemnată prin formula „posibilitățile de reintegrare socială ale persoanei condamnate”). Astfel evaluat, deținutul este inclus într-o serie de programe al căror scop final este pregătirea acestuia în vederea reintegrării în societate: activități socioeducative, asistență și consiliere psihologică, instruire școlară, formare profesională, găsirea unui loc de muncă. Ceea ce este interesant în proiectul noii legi este ideea implicării în această fază a specialiștilor de la marginea sau chiar din afara sistemului (consilieri de reintegrare socială și supraveghere
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
de afară, penitenciarul oferă atât cât trebuie pentru satisfacerea minimală a trebuințelor), bunurile primite din afară îi permit deținutului să-și satisfacă anumite plăceri, inaccesibile în alt mod. Arătam anterior că respectarea regulilor penitenciarului, „buna conduită” și participarea la activitățile socioeducative sunt considerate, prin intermediul unui proces de transfer al logicii instituției la nivelul societății din afara zidurilor sale, drept indicator al eforturilor deținutului de a se reintegra în societate. Acesta este terenul de acțiune al sistemului de recompense. Dacă unele recompense au
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
eventualele comportamente prin care sunt afectate exercitarea funcției de supraveghere (punctele a, c, e din proiectul de lege) sau organizarea satisfacerii în mod birocratic a trebuințelor masei de deținuți. Dacă în centrul sistemului de recompense buna comportare, „participarea la activitățile socioeducative, în general eforturile de reintegrare, ocupau un loc central, în lista abaterilor disciplinare acestea ocupă o poziție periferică. Singura abatere disciplinară legată de aceste activități este formulată în mod destul de vag la punctul b. „Tulburarea în orice mod a programelor
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
în general eforturile de reintegrare, ocupau un loc central, în lista abaterilor disciplinare acestea ocupă o poziție periferică. Singura abatere disciplinară legată de aceste activități este formulată în mod destul de vag la punctul b. „Tulburarea în orice mod a programelor socioeducative care se derulează în penitenciar” nu se referă însă la neimplicarea sau participarea formală la aceste activități; prin urmare, acestea nu sunt considerate abateri, ci comportamente care atrag neacordarea de recompense. Sistemul de sancțiuni este alcătuit din privarea deținutului de
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
va asuma o intenționalitate și o responsabilitate vis-a-vis de formarea, promovarea și dezvoltarea tuturor locuitorilor săi, începând cu copiii și cu tinerii” (Stănciulescu, 2002, p. 202). În ultimul timp a apărut a categorie aparte de specialiști, respectiv specialiștii în intervenție socioeducativă (Stănciulescu, 2002). În accepțiunea cea mai largă, „intervenția socioeducativă cuprinde un ansamblu de acțiuni finanțate, organizate și desfășurate de societate în direcția susținerii, orientării, conectării sau suplinirii activității educative a părinților” (Lamb, Lamb, 1978, Purtois, Forgione, Desmet, 1989, apud Stănciulescu
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
formarea, promovarea și dezvoltarea tuturor locuitorilor săi, începând cu copiii și cu tinerii” (Stănciulescu, 2002, p. 202). În ultimul timp a apărut a categorie aparte de specialiști, respectiv specialiștii în intervenție socioeducativă (Stănciulescu, 2002). În accepțiunea cea mai largă, „intervenția socioeducativă cuprinde un ansamblu de acțiuni finanțate, organizate și desfășurate de societate în direcția susținerii, orientării, conectării sau suplinirii activității educative a părinților” (Lamb, Lamb, 1978, Purtois, Forgione, Desmet, 1989, apud Stănciulescu, 2002, p. 194). Autorii menționați, precizează principalele forme de
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
sistemului familial - provocarea schimbării globale a interacțiunilor, a structurii și a funcționării sistemului familial. - cererea explicită a familiei. - explorare; - confruntare; - modelare; - libertate afectivă; - terapeut. Sursa: Purtois, Forgione, Desmet, 1989, apud Stănciulescu, 2002, p. 195. P. Durning face distincție între intervențiile socioeducative, terapia de familie și suplinirea familială. Astfel, aceste concepte presupun: - „intervențiile socioeducative: definite ca acțiuni puse în funcțiune de profesioniști pentru a ajuta, susține și consilia părinții în sarcina lor educativă; - terapia de familie: nu urmărește obiective propriu-zis educative, ci
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
sistemului familial. - cererea explicită a familiei. - explorare; - confruntare; - modelare; - libertate afectivă; - terapeut. Sursa: Purtois, Forgione, Desmet, 1989, apud Stănciulescu, 2002, p. 195. P. Durning face distincție între intervențiile socioeducative, terapia de familie și suplinirea familială. Astfel, aceste concepte presupun: - „intervențiile socioeducative: definite ca acțiuni puse în funcțiune de profesioniști pentru a ajuta, susține și consilia părinții în sarcina lor educativă; - terapia de familie: nu urmărește obiective propriu-zis educative, ci doar o „rearanjare” a sistemului relațional familial; - suplinirea familială: realizată atunci când copilul
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
etc.) Termen de evaluare: anual d) Dezvoltarea programelor de timp liber d.1) Dezvoltarea unor activități specifice timpului liber (manifestări artistice, tehnice și sportive), desfășurate în palate și cluburi ale copiilor Termen de evaluare: anual d.2) Înființarea unor centre socioeducative (elaborare proiect de act normativ) Termen de evaluare: anual e) Dezvoltarea programelor adresate familiei e.1) Susținerea unor lectorate pentru părinți în cadrul unităților de învățământ (dezvoltarea unor inițiative gen „școala părinților”) Termen de evaluare: anual f) Formarea continuă a persoanelor
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
perfecționarea limbajului dialogat, se pot organiza și desfășura jocuri de mai mică sau mai mare întindere, care au valente formativ-educative și sociale pentru elevii cu dificultăți de învățare (mulți dintre aceștia fiind instituționalizați sau provenind din medii familiale cu nivel socioeducativ scăzut). Prin aceste jocuri se formează și se exersează deprinderi de comunicare în cadrul grupului, deprinderi de relaționare și de lucru în grup, deprinderi de comportare civilizată. Aceste scopuri/ obiective sunt atinse prin antrenarea elevilor în jocuri de rol cu tematică
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
sociale și să le acorde tot sprijinul pentru ca aceștia să dobândească o cât mai mare independență. Grija pentru copiii cu C.E.S. Înseamnă pentru societate o investiție pe termen lung. Educația modernă și contemporană din școlile obișnuite se Îndreaptă spre incluziunea socioeducativă. Acest lucru presupune adaptarea curriculară; Învățarea activă, educația multiculturală... Școala incluzivă este, practic, pentru toți copiii, de la obișnuiți până la cei cu C.E.S., dar și cei supradotați sau cu tulburări de comportament, oricât de grave. Școala incluzivă Își propune eliminarea oricărei
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Miodrag CIURUŞCHIN () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2139]
-
a vieții sociale trebuiau să furnizeze o alternativă vieții colective care începuse să se dizolve în cultul mărfii. Lucrările celui de-al IV-lea Plan ajung în 1961 la elaborarea primei legi a unui program cvadrianual de dotări sportive și socioeducative. Acesta permitea realizarea a 1 000 de stadioane, 100 de săli de sport, 200 de săli de gimnastică, 400 de piscine, 645 de cămine, 6 700 de paturi în orfelinate și centre de primire, 51 000 de paturi în taberele
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
și socioculturale se impunea ca antidot pentru dispariției vieții sociale. Astfel, vechile temeri ale burgheziei s-au întâlnit cu entuziasmul militanților Educației populare; aceștia găseau în urbanizare oportunitatea de a face să se țină cont de revendicările lor privind dotarea socioeducativă, precum și ocazia de a căpăta recunoaștere socială. Educația populară constituia referința ideologică a marilor asociații naționale în relație cu secretariatul de stat al Tineretului și al Sportului. Încrezători în eficacitatea metodelor pedagogice care integrau achizițiile științelor umane, mai ales celebra
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
o activitate benevolă și multiformă. Definirea funcțiilor animației urbane, elaborată de un grup de lucru plasat sub autoritatea Ministerului Tineretului, marchează recunoașterea de către stat a funcțiilor animatorilor. Instituirea, în 1970, a unui brevet de aptitudine pentru cei care promovau activități socioeducative și a unui certificat de aptitudine privind promovarea profesiunilor socioeducative va antrena profesionalizarea definitivă a animației socio-culturale urbane 259. Animarea urbană și modernizarea vieții politice locale Vestitorii Educației populare nu văd profesionalizarea în domeniu ca pe ceva făcut la repezeală
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
de un grup de lucru plasat sub autoritatea Ministerului Tineretului, marchează recunoașterea de către stat a funcțiilor animatorilor. Instituirea, în 1970, a unui brevet de aptitudine pentru cei care promovau activități socioeducative și a unui certificat de aptitudine privind promovarea profesiunilor socioeducative va antrena profesionalizarea definitivă a animației socio-culturale urbane 259. Animarea urbană și modernizarea vieții politice locale Vestitorii Educației populare nu văd profesionalizarea în domeniu ca pe ceva făcut la repezeală. Scopul animatorilor profesioniști era acela de a favoriza emergența unei
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
le stabilise fie atunci când a fost vorba de procedura de concertare a celui de-al V-lea Plan, fie cu ocazia rezolvării diferitelor conflicte sociale 263". Însă, în loc de dispariția, la un moment dat, a animatorilor profesioniști în favoarea noilor elite, echipamentele socioeducative aveau să servească drept bază pentru acapararea municipalităților de către noii notabili. Cine nu-și aduce aminte comentează Jean-Pierre Augustin și Jacques Ion de numeroasele dezbateri, de controversele nesfârșite care, de-a lungul anilor 1960 și la începutul anilor 1970, opuneau
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
obiectiv, care se înscrie în preocuparea a numeroase cercetări, vizează răspunsul la întrebarea dacă surditatea este sau nu cauză de întârziere în dezvoltarea mintală. Pentru explicarea acestor întârzieri sunt invocați fie factori de natură organică sau funcțională, fie limitarea informațiilor socioeducative din cauza deficienței senzoriale. Probele psihologice trebuie să îndeplinească mai multe condiții: a. Testul să fie neverbal. Este admisă folosirea probelor verbale, dar se impun precauții în administrarea și interpretarea lor. Numeroși autori (Levine, Myklebust, Oleron) constată că subiecții cu deficiență
Strategii educa?ionale pentru copiii cu deficien?e de auz by Daniela Nae () [Corola-publishinghouse/Science/84048_a_85373]
-
Programul național de dezvoltare locală, denumit în continuare Program, coordonat de Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, stabilește cadrul legal pentru implementarea unor proiecte de importanță națională, care susțin dezvoltarea regională prin realizarea unor lucrări de infrastructură rutieră, tehnico-edilitară și socioeducativă. Articolul 2 Programul prevăzut la art. 1 este compus din următoarele subprograme: a) Subprogramul "Modernizarea satului românesc"; ... b) Subprogramul "Regenerarea urbană a municipiilor și orașelor"; ... c) Subprogramul "Infrastructură la nivel județean". ... Articolul 3 (1) Pentru subprogramul prevăzut la art. 2
EUR-Lex () [Corola-website/Law/259504_a_260833]