218 matches
-
de uzură, stors de corupția administrației, otrăvit de băuturi contrafăcute, e compromisă până Într-atât Încât trebuiesc spitale la sate” (Spitalele rurale - Timpul, 20 august, 1881). Reticența lui Eminescu față de spitale se justifică prin concluziile la care ajunge analizând contextul sociopolitic și economic al țării. El afirmă de pildă că „un medic cuminte (care nu seamănă cu doctorii lui Molliere) știe că: leacurile sunt neputincioase când regimul alimentar e rău; nu există buruieni (leacuri n.n.) contra sărăciei; nu există medicamente contra
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
o arie mai largă de investigare decât cea de „nivel de trai”, abordând deopotrivă calitatea mediului înconjurător, calitatea condițiilor de muncă, a condițiilor de locuit, starea demografică, starea de sănătate, instruirea și nivelul de educație și cultură și condițiile mediului sociopolitic. În general cercetătorii înclină să definească nivelul de trai prin elementele cuantificabile ale vieții. Premisa teoretică a modului de abordare a problematicii calității vieții se bazează pe următoarele considerente: − oamenii se deosebesc fundamental între ei din punct de vedere al
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
concept cu o considerabilă întindere pragmatică, normativă, bogat în semnificații. Concepția asupra educației adulților și accepțiunile date termenului de-a lungul timpului au fost tributare nevoilor sociale și individuale, cărora a trebuit să le răspundă cu prioritate, dat fiind contextul sociopolitic, cultural și economic dintr-o perioadă sau alta. La început, așa cum remarca C.J. Titmus (1996, p. 9), conceptul a fost folosit oarecum difuz, în sensul de educare/iluminare a maselor largi, nuneapărat numai a adulților (de exemplu, education populaire în
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
continuu de dezvoltare, ajustare, îmbunătățire și adaptare. 2.3. Politica educațională în domeniul educației adulților în Româniatc "2.3. Politica educațională în domeniul educației adulților în România" Politica educațională românească în domeniul educației adulților din ultimii ani poartă amprenta situației sociopolitice a României, ca țară cu statut de preaderare la Uniunea Europeană. Recenta aderare a țării noastre va ridica alte provocări, în sensul dezvoltării strategiilor postaderare, strategii sincrone, ca și până acum, cu politica educațională europeană, denumită generic Lisabona 2000-2010. România a
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
și pentru formarea continuă a adulților. Ea trebuie valorificată de către formatorii adulți. 4. Constrângeri externe și interne îi determină pe adulți să învețe pe tot parcursul vieții Adulții sunt nevoiți să învețe continuu, pe tot parcursul vieții, pentru că schimbările economice, sociopolitice și culturale impun acest lucru. Adaptarea optimă, neproblematică la solicitările vieții este de neconceput astăzi, fără a învăța permanent. Disponibilitatea și deschiderea spre învățarea continuă sunt caracteristici din ce în ce mai pregnante ale omului contemporan. Pe de altă parte, constrângeri de natură internă
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
concept cu o considerabilă întindere pragmatică, normativă, bogat în semnificații. Concepția asupra educației adulților și accepțiunile date termenului de-a lungul timpului au fost tributare nevoilor sociale și individuale, cărora a trebuit să le răspundă cu prioritate, dat fiind contextul sociopolitic, cultural și economic dintr-o perioadă sau alta. La început, așa cum remarca C.J. Titmus (1996, p. 9), conceptul a fost folosit oarecum difuz, în sensul de educare/iluminare a maselor largi, nuneapărat numai a adulților (de exemplu, education populaire în
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
continuu de dezvoltare, ajustare, îmbunătățire și adaptare. 2.3. Politica educațională în domeniul educației adulților în Româniatc "2.3. Politica educațională în domeniul educației adulților în România" Politica educațională românească în domeniul educației adulților din ultimii ani poartă amprenta situației sociopolitice a României, ca țară cu statut de preaderare la Uniunea Europeană. Recenta aderare a țării noastre va ridica alte provocări, în sensul dezvoltării strategiilor postaderare, strategii sincrone, ca și până acum, cu politica educațională europeană, denumită generic Lisabona 2000-2010. România a
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
și pentru formarea continuă a adulților. Ea trebuie valorificată de către formatorii adulți. 4. Constrângeri externe și interne îi determină pe adulți să învețe pe tot parcursul vieții Adulții sunt nevoiți să învețe continuu, pe tot parcursul vieții, pentru că schimbările economice, sociopolitice și culturale impun acest lucru. Adaptarea optimă, neproblematică la solicitările vieții este de neconceput astăzi, fără a învăța permanent. Disponibilitatea și deschiderea spre învățarea continuă sunt caracteristici din ce în ce mai pregnante ale omului contemporan. Pe de altă parte, constrângeri de natură internă
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
Regele Soare, simbolul monarhului absolut. IV. Ludovic al XIV-lea între istoria oficială și istoria secretă IV.1. Ludovic al XIV-lea, emblema europeană a secolului al XVII-lea în prima parte a tezei am considerat necesar să prezentăm contextul sociopolitic al secolului al XVII-lea, pentru a ne putea crea o imagine de ansamblu a transformărilor prin care trecea Europa de Vest. Europa de Vest era o societate neomogenă, statele sale fiind marcate de luptele interne pentru supremația la tron. Este cazul Spaniei sau
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
anarhia imatură la un capăt și anarhia matură la celălalt. În anarhia imatură, nici un stat nu recunoaște decât propria sa legitimitate, relațiile dintre actori fiind o luptă continuă. O anarhie matură presupune ca statele să fie puternice (în sensul coeziunii sociopolitice interne), cu legitimități și identități bine conturate. Aceste calități ale statelor conferă stabilitate sistemului internațional, relațiile dintre acești actori fiind pașnice. Cercetarea sistemului internațional anarhic îl face pe Alexander Wendt să ofere o explicație asemănătoare pentru lipsa conflictelor între actori
Comunități de securitate. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1524]
-
are regiunea în zonă. Categoriile sociale - din punct de vedere al etniei, categoria socială (sărac/bogat) și apartenența geografică. Pentru a se face o idee despre relațiile intercomunitare și modul de a-i face să interacționeze indiferent de naționalitate. Structura sociopolitică și politicile care afectează securitatea alimentară - politicile guvernamentale cu privire la producție, subvenții, restricții de transport, prețul carburanților, grupurile defavorizate la nivel național/local. Pentru a se face o idee asupra limitelor și obstacolelor ce pot afecta populația. Mijloace de subzistență și
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
carte la Junimea, Autoritate și prestigiu. Titlul a fost dat de Andrieș, pentru că titlul propus de autor era Putere și autoritate, și avea capitolul patru cu acest titlu. Andrieș i-a propus să schimbe titlul. În carte, făcea o analiză sociopolitică a ceea ce însemna puterea. S. B.: Temă cam periculoasă. D. T.: Intrase în comunism, inclusiv cu comentarii care veneau spre zilele noastre. Andrieș l-a rugat să accepte să scoată capitolul patru din carte. S. B.: Și l-a scos
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
dependentă de registrul biologic; naturalețe patternurile se nasc în mod firesc, răspunzînd unor nevoi umane și sociale, în urma unor solicitări adaptative. Începînd cu anii '20 s-a pus mult accent pe conexiunea dintre cultură, văzută în sens larg (incluzînd economia, sociopolitica și ecologia) și personalitatea umană, mediată de procesul de socializare. în acest sens, s-au desprins patru direcții de abordare: configuraționismul (1920-1940), reprezentat de Ruth Benedict și Margaret Mead; personalitatea bazală și modală (1935-1955), articulată de Abraham Kardiner, Ralph Linton
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
ale zilelor noastre: lipsa scopului, trăirea pierderii identității, sentimenul de gol interior, de platitudine și diminuarea stimei de sine. Fără a fi singura cauză, asemenea fenomene apar în viața unor societăți care trec prin schimbări profunde din punct de vedere sociopolitic și economic, cazul României de după anul 1989 fiind edificator. Kallos și Roth (1968, p. 58), continuînd ideile lui Lotze, au elaborat mai multe principii ce stau la baza definiției valorii, două dintre ele fiind relevante pentru discuția noastră: 1. Valorile
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
Meg Rohan (2000, p. 7), comentînd pe acest subiect, consideră că din păcate "grila lui Rokeach rămîne în esență o listă de valori fără legătură între ele". 9.12. Procesul de schimbare a valorilor sub influența modificărilor produse în sistemul sociopolitic Teoriile și cercetările efectuate în domeniul psihologiei culturale și interculturale atribuie o importanță deosebită contextului sociopolitic în care subiecții individuali își definesc valorile. Odată cu instaurarea regimului comunist în Europa de Est, situația socioeconomică a început să se schimbe dramatic. Noile condiții de
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
rămîne în esență o listă de valori fără legătură între ele". 9.12. Procesul de schimbare a valorilor sub influența modificărilor produse în sistemul sociopolitic Teoriile și cercetările efectuate în domeniul psihologiei culturale și interculturale atribuie o importanță deosebită contextului sociopolitic în care subiecții individuali își definesc valorile. Odată cu instaurarea regimului comunist în Europa de Est, situația socioeconomică a început să se schimbe dramatic. Noile condiții de viață au atras după sine și un nou mod al oamenilor de a se raporta la
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
eficiență de ajustare" la constrîngerile care structurează schimbările din viața cuiva. Procesul de adaptare se realizează prin intermediul a două mecanisme de aclimatizare și de compensare prin care oamenii își modifică prioritatea valorilor, în funcție de răspunsul care le este oferit de contextul sociopolitic în care operează (Schwartz, 2000, p. 219). Vom prezenta în continuare, pe scurt, modul în care Schwartz explică funcționarea acestor mecanisme. Oamenii își formează anumite priorități valorice în funcție de confirmările pe care le primesc din mediu. Aceștia măresc importanța acelor valori
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
atitudine fiind apreciată de către semeni și instituții, dar și încurajată perpetuu de regulile nescrise ale jocului social. Aceste explicații sînt în concordanță cu argumentul elaborat de S. Schwartz cu privire la modificarea valorilor indivizilor în procesul de adaptare la condițiile economice și sociopolitice. Se poate observa, așadar, cel puțin teoretic, existența unei relații între importanța atribuită valorilor de universalitate și dimensiunea internalitate/externalitate. De asemenea, subiecții din societățile individualiste au fost învățați să valorizeze și să urmărească independența și realizarea individuală, fenomen care
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
egalitate între sexe sau în mediile academice, e dificil să stabilești o oarecare poziție de autoritate de îndată ce te revendici explicit ca feministă. Și chiar dacă înțeleg să mă feresc de orice viziune universalistă care nu ține cont de disparități imputabile contextului sociopolitic, din această reflecție decurge o problematică ce are, după câte îmi pare, o anvergură mult mai largă, prin aceea că ea pune problema motivelor pentru care în țările Europei de Est și în alte locuri "procesul de emancipare individuală și
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
nu este decât o continuare a relațiilor politice prin intermediul altor mijloace. Odată făcute aceste precizări, putem defini războiul ca o înfruntare militară la scară largă dintre două unități politice care urmăresc obiective politice contradictorii. Integrând fenomenul războiului într-o perspectivă sociopolitică mai largă, Clausewitz introduce conceptul remarcabila trinitate compusă din violența originară a elementului său, ura și dușmănia, care trebuie considerate un instinct natural orb, jocul probabilităților și al hazardului, care fac din război o activitate liberă a sufletului, și din
Perspective asupra cauzelor şi transformării războaielor. In: RELATII INTERNATIONALE by Daniel Biró, Stanislav Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1528]
-
În fiecare epocă a dezvoltării sale, limba scrisă este marcată de genurile vorbirii și nu numai de genurile secundare (genurile literare, științifice, ideologice), ci și de genurile principale (tipurile de dialog oral limba saloanelor, a cercurilor, limbajul familiar, cotidian, limbajul sociopolitic, filosofic etc.). Extinderea limbii scrise care își anexează diverse straturi ale limbii populare implică în toate genurile (genuri literare, științifice, ideologice, familiare etc.) punerea în practică a unei noi proceduri de organizare și încheiere a întregului verbal și modificarea locului
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
artă cu finalitate politică se prezintă sub forma unor simboluri accesibile în mod public, acest lucru nu garantează existența unei sinonimii între "artă angajată", "articulare artistică" și "consecințe sociale", deoarece afișarea intenției politice riscă să compromită eficacitatea redării unei experiențe sociopolitice într-un spațiu de expoziție înțeles ca "tribunal al opiniei publice"215. Cu toate acestea, priza de poziție politică poate îndeplini o funcție auxiliară de valorizare, care s-ar adăuga evaluării potrivit principiilor (de calitate) estetice. Recunoașterea unei semnificații politice
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
funcționat, chiar dacă nu impecabil, o pre-Securitate, o Siguranță reformată și infiltrată de agenți sovietici, comuniști români și mercenari. În momentul înființării, structura Securității era destul de impresionantă - cuprindea zece direcții cu țintă clară, care monitorizau toată țara din punct de vedere sociopolitic, după cum urmează: Informații, Contrasabotaj, Contraspionaj în închisori și Poliție, Contraspionaj în forțele armate, Anchete penale, Protecția ministerelor, Cadre, Tehnică, Politica Partidului, Secția Administrativă; pe lângă aceste direcții principale funcționau secții secundare, specializate pe interceptare, filaj, supraveghere. Schema Securității cuprindea treisprezece direcții
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
dacă sunt folosite pentru administrarea fluxului de cereri de justiție înaintate de societate către instituțiile politice și pentru controlarea răspunsurilor date de către instituții societății și cetățenilor 15. În această privință, se vorbește despre legitimare, înțelegând-o ca pe un "proces sociopolitic" plasat între putere și societate. În afară de faptul că este un concept folosit în analiza filosofică, "legitimarea" este deci un termen utilizat și pentru a desemna un fenomen de care se ocupă științele sociale 16. Studiile asupra proceselor de democratizare au
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
unui grup canadian (amintit anterior) care și-a însușit în mod fraudulos descoperirea paulesciană, aplicând-o la om. Mâhnit profund de această condamnabilă nedreptate, va continua cu aceeași dăruire activitatea didactică, științifică și academică, devenind însă extrem de radical în circumstanțele sociopolitice ale momentului, și deși nu a fost angajat efectiv în politică, acest aspect va fi oneros exploatat de dușmanii săi chiar din timpul vieții, de contestatarii săi după moartea sa și, în egală măsură, de detractorii săi din zilele noastre
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]