683 matches
-
s-a născut lucrarea mea Memorialistica de război În literatura română. Și exemplele ar putea continua. Finalizarea cercetării Aceasta trebuie să ne conducă fie la realizarea unui nou produs, fie la redactarea unui nou studiu, dacă e vorba despre științele socioumane. În această fază, cercetătorul trebuie să cunoască foarte bine domeniul În care operează, pentru a nu forța uși deschise - cu alte cuvinte, pentru a nu inventa ceea ce deja este inventat de mult timp. Dacă În domeniul științelor exacte problemele sunt
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
forța uși deschise - cu alte cuvinte, pentru a nu inventa ceea ce deja este inventat de mult timp. Dacă În domeniul științelor exacte problemele sunt mai clare (fiindcă nu putem să descoperim la fiecare sută de ani formula apei!), În științele socioumane situația este complet diferită. Factorii politici, de conjunctură au aici un rol extrem de important. Bunăoară, despre Răscoala din 1907, istoriografia comunistă Înregistrează numeroase volume de documente și interpretări ale acestora. S-ar părea că lucrurile sunt aici pe deplin clarificate
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
-uri: STAS 6072-88 - Prezentarea cuprinsului publicațiilor periodice sau STAS 5309/1-89 - Conversia scrierilor nelatine. Transliterația caracterelor chirilice slave În caractere latine. Ambele standarde sunt În concordanță cu ISO. Cu toate acestea, numeroase lucrări științifice românești, cel puțin În domeniul științelor socioumane, arată că amintitele norme nu sunt Întotdeauna cunoscute și aplicate În mod corespunzător. Activitatea editorială fără precedent, susținută adesea de neprofesioniști, de oameni care nu urmăresc decât profitul, duce la neglijarea celor mai elementare aspecte ale domeniului care ne interesează
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
au apărut următoarele lucrări: Doina Bogdan-Dascălu, Principii și norme de tehnoredactare a lucrării de diplomă (1997); Șerban C. Andronescu, Tehnica scrierii academice (1997); I. Funeriu, Principii și norme de tehnoredactare computerizată (1995); Septimiu Chelcea, Cum să redactăm În domeniul științelor socioumane (2000); Magdalena Vulpe, Ghidul cercetătorului umanist. Introducere În cercetarea și redactarea științifică (2002); Mihaela Șt. Rădulescu, Metodologia cercetării științifice. Elaborarea lucrărilor de licență, masterat, doctorat (2006). În fine, trebuie amintită și traducerea lucrării lui Umberto Eco Cum se face o
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
Atât (p. 5). Mai ales după Revoluția din decembrie 1989 au apărut foarte multe cărți nu sub egida unor edituri, ci a unor instituții. În aceste cazuri, instituțiile respective pot fi omise: Septimiu Chelcea, Cum să redactăm În domeniul științelor socioumane, Editura SNSPA, București, 2000 (au fost omise: Școala Națională de Studii Politice și Administrative, Facultatea de Comunicare și Relații Publice „David Ogilvy”); Dicționarul literaturii române de la origini până la 1900, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1979 (au fost omise: Academia
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
generală” am stabilit o listă cu numeroase lucrări consultate, dar la sfârșitul fiecărui capitol am indicat câte o „Bibliografie specială”, aferentă strict temei cercetate. Astfel, la „Bibliografie generală” am trecut lucrarea lui Septimiu Chelcea Cum să redactăm În domeniul științelor socioumane, iar la „Bibliografia specială” de la sfârșitul capitolului În care am abordat redactarea indicelui am indicat strict capitolul din cartea lui Septimiu Chelcea care se referă la acest aspect: Septimiu Chelcea, „Indicele de nume”, În Cum să redactăm În domeniul științelor
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
iar la „Bibliografia specială” de la sfârșitul capitolului În care am abordat redactarea indicelui am indicat strict capitolul din cartea lui Septimiu Chelcea care se referă la acest aspect: Septimiu Chelcea, „Indicele de nume”, În Cum să redactăm În domeniul științelor socioumane, Editura SNSPA, București, 2000, p. 100. În limba engleză există termenii references pentru bibliografia specială și bibliography pentru bibliografia generală, care fac bine distincția Între cele două categorii de bibliografii. Din punctul de vedere al cantității de informație oferite În
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
Rădulescu, 2006, pp. 123-130. Vulpe, Magdalena, „Documentarea bibliografică”, În Vulpe, 2002, pp. 51-57. 6. Comentarii la unele modele de bibliografii FIGURĂ!!! Septimiu Chelcea, Cum să redactăm o lucrare de licență, o teză de doctorat, un articol științific În domeniul științelor socioumane, ediția a IV-a, revizuită și adăugită, Comunicare.ro, București, 2007, p. 209. 1. Anul apariției cărții este plasat Între paranteze rotunde, Între numele autorului și titlul cărții, care este scris cu italice: Conea, Ion. (1940). Clopotiva - un sat din
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
pentru Literatură Universală, București. Cernicova-Bucă, Mariana, 1999, Stilul publicistic actual. Cu privire specială asupra interviului, Editura Augusta, Timișoara. Cernicova-Bucă, Mariana, 2007, Punctuația În publicistica românească actuală, Editura Artpres, Editura Augusta, Timișoara. Chelcea, Septimiu, 2000, Cum să redactăm În domeniul științelor socioumane, Editura SNSPA, București. Chelcea, Septimiu, 2007, Cum să redactăm o lucrare de licență, o teză de doctorat, un articol științific În domeniul științelor socioumane, ediția a IV-a, revizuită și adăugită, Comunicare.ro, București. Cioculescu, Șerban, 1977, I.L. Caragiale. Caragialiana
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
românească actuală, Editura Artpres, Editura Augusta, Timișoara. Chelcea, Septimiu, 2000, Cum să redactăm În domeniul științelor socioumane, Editura SNSPA, București. Chelcea, Septimiu, 2007, Cum să redactăm o lucrare de licență, o teză de doctorat, un articol științific În domeniul științelor socioumane, ediția a IV-a, revizuită și adăugită, Comunicare.ro, București. Cioculescu, Șerban, 1977, I.L. Caragiale. Caragialiana, Editura Eminescu, București. Colignon, Jean-Pierre, 1993, Un point, c’est tout! La Ponctuation efficace, CFPJ, Paris. Coman, Mihai, 2003, Mass-media În România postcomunistă, Editura
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
Învățarea integrată: fundamente pentru un curriculum transdisciplinar Cuprinstc " Cuprins" Clarificări inițiale 9 Partea I. Fundamentele epistemologice ale abordării integrate a curriculumului 1. Modern versus postmodern în epistemologia și metodologia științelor despre om și societate 13 1.1. Științele socioumane moderne: cunoașterea obiectivă a realității 13 1.2. Alternativa postmodernă 16 2. Epistemologia științelor educației 21 3. Noile teorii din cadrul științelor: răsturnarea tiparelor „gândirii disciplinate” 29 4. Un nou mod de producere a cunoașterii 34 4.1. Producerea cunoașterii: o
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
abordării integrate a curriculumuluitc "Fundamentele epistemologice ale abordării integrate a curriculumului" 1. Modern versus postmodern în epistemologia și metodologia științelor despre om și societatetc "1. Modern versus postmodern în epistemologia și metodologia științelor despre om și societate" 1.1. Științele socioumane moderne: cunoașterea obiectivă a realitățiitc "1.1. Științele socioumane moderne\: cunoașterea obiectivă a realității" „Deci, dacă obiectul este genial, dacă obiectul este fatal, noi ce-am mai putea face?” J. Baudrillard, Strategiile fatale Concepția modernă asupra cunoașterii este puternic centrată
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
a curriculumului" 1. Modern versus postmodern în epistemologia și metodologia științelor despre om și societatetc "1. Modern versus postmodern în epistemologia și metodologia științelor despre om și societate" 1.1. Științele socioumane moderne: cunoașterea obiectivă a realitățiitc "1.1. Științele socioumane moderne\: cunoașterea obiectivă a realității" „Deci, dacă obiectul este genial, dacă obiectul este fatal, noi ce-am mai putea face?” J. Baudrillard, Strategiile fatale Concepția modernă asupra cunoașterii este puternic centrată pe modelul impus de științele naturii, în cadrul căruia elementele
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
totală în rațiune și raționalitate, având criterii și convenții clare pe baza cărora poate fi evaluată cunoașterea. Această poziționare a fost preluată în cea mai mare parte și de către științele despre om și societate. Ambițiile fundaționaliste au afectat și științele socioumane, care le-au pus în slujba căutării legilor și principiilor universale, a criteriilor de științificitate. Edificiul teoretic și metodologic al fizicii clasice a devenit un etalon pentru legitimarea cunoașterii, a științei de orice fel. Scopul științelor socioumane moderne a devenit
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
afectat și științele socioumane, care le-au pus în slujba căutării legilor și principiilor universale, a criteriilor de științificitate. Edificiul teoretic și metodologic al fizicii clasice a devenit un etalon pentru legitimarea cunoașterii, a științei de orice fel. Scopul științelor socioumane moderne a devenit astfel dezvăluirea „realității externe”, obiective, oferirea unor explicații cauzale ale relațiilor dintre fenomene și procese, pe baza cărora pot fi făcute generalizări și predicții. Valorile și concepțiile proprii ale cercetătorului nu trebuie să afecteze investigația; „cercetarea trebuie
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
care se acceptă o structură, un anumit model. Apar astfel forme consistente ale curentului relativist clasic, fundamentate pe distincția metodologilor pe care Feyerabend îi numește tradiționali: între demersul cercetătorului din științele naturii, care încearcă să explice, și cel din științele socioumane, care caută să înțeleagă. Autorul nu rămâne tributar acestei distincții, considerând că și științele naturii, la fel ca orice tradiție istorică, au nevoie de interpretare și înțelegere. Wittgenstein, ca și Feyerabend, susține că: semnificația conceptelor este dată de aplicarea lor
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
am arătat, ideii de progres. Cunoașterea produsă prin metodele considerate științifice este superioară celei rezultate din speculație, reflecție, sentimente și intuiție. Condiția de pertinență a oricărei cunoașteri este dată de îndeplinirea unui set de criterii standard. Legitimarea cunoștințelor în științele socioumane este, din perspectiva logicii moderne, conferită „din afară”, și nu „din interior”. Raportarea nu se face la structura și coerența internă a domeniului, ci la o grilă externă, la un model cât se poate de rigid, în funcție de care trebuie să
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
puternic de sprijin pentru ieșirea din concepția epistemologică modernistă este reprezentat de ideile lui R. Rorty. După ce constrângerile empirismului au fost, rând pe rând, dezavuate sau subminate de către diferiți autori (vezi 1.1), posibilitatea unei epistemologii fundaționaliste în domeniul științelor socioumane a devenit problematică. Autorul menționat vorbește despre un spațiu cultural lăsat liber prin demisia epistemologiei, situație generată de pierderea treptată a orientărilor, standardelor și criteriilor raționaliste ale acestei științe. O contribuție semnificativă în același sens o are lucrarea Construirea socială
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
între artefact și simulacru. Tot ceea ce ne înconjoară, toată așa-numita „lume reală” este doar o combinație de simulacral environements (Baudrillard, 1989). Reflecția postmodernă afirmativă sugerează câteva perspective de analiză, mai aproape de noua viziune asupra realității și cunoașterii din cadrul științelor socioumane. a) (De)constructivismul renunță în primul rând la distincția netă dintre stările mentale și lumea externă. Nu se poate vorbi despre o realitate în afara sensurilor și semnificațiilor pe care noi le dăm lumii pe care o percepem. Cercetătorul din științele
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
a) (De)constructivismul renunță în primul rând la distincția netă dintre stările mentale și lumea externă. Nu se poate vorbi despre o realitate în afara sensurilor și semnificațiilor pe care noi le dăm lumii pe care o percepem. Cercetătorul din științele socioumane contribuie el însuși la crearea, la construirea realității pe care o studiază. Deconstructivismul va servi la chestionarea paradigmei dominante, la penetrarea aparenței simbolurilor pentru a le face transparente, la dezavuarea „regimurilor universale ale adevărului” (Boje et al., 1996). b) Contextualismul
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
de tip cultural își propune atacarea „discursurilor hegemonice”, demontarea marilor metanarațiuni („narațiunea despre emancipare”, „narațiunea enciclopedistă”); acest fapt ar duce mai întâi la o disoluție a sistemului ierarhic consacrat al cunoașterii și învățării și apoi la reconstrucția analizei în domeniul sociouman din perspectiva discursului critic. Pentru a se realiza acest ciclu, ar fi necesară îndeplinirea câtorva condiții (Calas, 1987, în Boje et al., 1996): - cooptarea unui ansamblu de discipline și realizarea unui demers integrat; - reducerea decalajului dintre „enclavele științifice” (elitele) și
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
Boje et al., 1996): - cooptarea unui ansamblu de discipline și realizarea unui demers integrat; - reducerea decalajului dintre „enclavele științifice” (elitele) și alte arii ale societății; - luarea în considerare a vocilor marginale, excluse, a căror prezență în teoria și metodologia științelor socioumane a fost respinsă anterior. f) Teoria relaționalistă propune decentrarea de pe substanță în favoarea relațiilor. Forma cunoașterii va fi dată mai degrabă de existență decât de esență. Înțelegerea mecanismelor de tipul cauză/efect este abandonată în favoarea determinării condițiilor de posibilitate a unui
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
mult mai modești decât până acum; așadar, în loc să facă declarații definitive, ei nu pot decât să exprime opinii. După cum spune Zygmunt Bauman, intelectualii nu mai legiferează, ei doar interpretează (1998, p. 47). Caracteristicile contextului epistemologic postmodern au favorizat dezvoltarea științelor socioumane; abandonarea canonului „cunoașterii științifice” moderne a stimulat o întoarcere autoreflexivă a acestor domenii, o abandonare a raportării la standarde externe. Fragmentarea și integrarea devin astfel, deopotrivă, caracteristicile științelor socioumane din ultimele decenii. Ambele procese sunt guvernate însă de același tip
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
1998, p. 47). Caracteristicile contextului epistemologic postmodern au favorizat dezvoltarea științelor socioumane; abandonarea canonului „cunoașterii științifice” moderne a stimulat o întoarcere autoreflexivă a acestor domenii, o abandonare a raportării la standarde externe. Fragmentarea și integrarea devin astfel, deopotrivă, caracteristicile științelor socioumane din ultimele decenii. Ambele procese sunt guvernate însă de același tip de raționalitate: raționalitatea transversală, care ne învață că se poate reflecta asupra structurii și unității unui domeniu fără a impune tipare din afară. 2. Epistemologia științelor educațieitc "2. Epistemologia
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
să descopere resorturile intime - pe care realitatea le oferă sau le ascunde - ce stau la baza producerii și evoluției unor procese sau fenomene (cf. Ciolan, 1996, p. 17). Metodele calitative iau amploare și constituie un motor important pentru toate științele socioumane; ele își fac loc însă și în științele exacte, ale căror noi teorii propun o resurecție a contemplației, a înțelegerii lumii - „enormă îndrăzneală într-un secol al cercetării parcelate, dominată de imperativele randamentului și ale rutinei administrative”, după cum afirma J.
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]