KorAP: Find »[drukola/base=socratic & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...6 7 8 ...26 >

630 matches

Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210

obține o învățare mai puternică în procesul de ascultare: parafrazarea gândurilor vorbitorului, exprimarea înțelegerii pentru sentimentele acestuia și adresarea întrebărilor; în ceea ce privește cea de-a treia tehnică, respectiv cea referitoare la dimensiunea întrebărilor, aceasta reprezintă obiectul de studiu principal pentru metoda socratică. O tehnică utilă, în directă consonanță cu posibilitățile de îmbunătățire a ascultării interactive, o reprezintă focalizarea direcției de acțiune asupra emițătorului (fie el cadrul didactic, într-o structurare a relaționărilor profesor-elev, fie unul dintre elevii/studenții membri ai unui microgrup

[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
de tip elev-elev). Într-adevăr, ascultarea interactivă se definește în relația receptorului cu un anume emițător și tip de mesaj. De aceea, propunem ca modalitate eficientă de optimizare a metodei ascultării interactive utilizarea, spre exemplu, a anumitor segmente din metoda socratică. În sens originar, aceasta reprezintă, în fapt, un grup de metode centrate pe relația profesor-elev; Ioan Cerghit vorbește despre metodele interogative (conversative sau dialogate), dintre care cea mai importantă este conversația euristică. „Specificul acesteia rezultă din faptul că, atunci când recurge

[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
se întemeiază pe o succesiune de întrebări puse de profesor cu abilitate, în alternanță cu răspunsurile elevilor, care conduc, până la urmă, la realizarea unui nou salt pe calea cunoașterii” (Cerghit, 1997, pp.115-116). Astfel, avem un prim sens al metodei socratice, folosirea unei secvențe de întrebări și a interacțiunii pentru a proiecta strângerea de informații de la elevi/studenți; cei mai mulți profesori folosescmetoda socratică pentru a dezvolta conținutul informațional presupus de materia în cauză. În opinia lui Kenneth Moore, implicând în general cadrele

[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
la realizarea unui nou salt pe calea cunoașterii” (Cerghit, 1997, pp.115-116). Astfel, avem un prim sens al metodei socratice, folosirea unei secvențe de întrebări și a interacțiunii pentru a proiecta strângerea de informații de la elevi/studenți; cei mai mulți profesori folosescmetoda socratică pentru a dezvolta conținutul informațional presupus de materia în cauză. În opinia lui Kenneth Moore, implicând în general cadrele didactice în punerea de întrebări și, în același sens, conducând elevii în contradicții logice, metoda socratică se distinge prin patru mari

[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
elevi/studenți; cei mai mulți profesori folosescmetoda socratică pentru a dezvolta conținutul informațional presupus de materia în cauză. În opinia lui Kenneth Moore, implicând în general cadrele didactice în punerea de întrebări și, în același sens, conducând elevii în contradicții logice, metoda socratică se distinge prin patru mari etape, și anume: - „mai întâi este pusă o largă, deschis-închisă întrebare la care cei mai mulți elevi/studenți pot să răspundă; - o a doua secvență de întrebare începe să îngusteze șirul răspunsurilor și focalizează gândirea cursanților în cadrul

[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
afirmațiilor se întrepătrunde cu întrebările, ținând cont de punctele de interes major; - o întrebare finală, conclusivă, aduce cursanții la punctele de încheiere dorite” (Moore, 1994, p. 191). Desigur că preluăm concluzia la care ajunge autoarea, împărtășind convingerile acesteia în ceea ce privește metoda socratică; astfel, în clasă, profesorul nu poate decât cu dificultate să utilizeze o astfel de metodă în sens originar (de relaționare față în față, individualizată între cadrul didactic și cursant), el fiind mai degrabă condiționat să treacă de la un elev la

[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
și a primit răspunsul elevului; întărirea are efecte pozitive și motivante pentru elevi atunci când folosirea ei este ponderată de identificarea unui optim de către cadrul didactic. Putem ușor să observăm că folosirea anumitor elemente care aparțin, în mod curent, practicii metodei socratice de către profesor tinde să sporească dimensiunea pozitivă a răspunsului primit de la elevi/studenți; este evident acum considerentul în urma căruia am introdus metoda socratică drept un procedeu în cadrul metodei ascultării interactive. Mai mult, putem extinde sfera eficienței unor astfel de structuri

[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
cadrul didactic. Putem ușor să observăm că folosirea anumitor elemente care aparțin, în mod curent, practicii metodei socratice de către profesor tinde să sporească dimensiunea pozitivă a răspunsului primit de la elevi/studenți; este evident acum considerentul în urma căruia am introdus metoda socratică drept un procedeu în cadrul metodei ascultării interactive. Mai mult, putem extinde sfera eficienței unor astfel de structuri comunicative în sensul explicării acesteia elevilor/studenților și dezvoltării împreună cu ei a unui sistem coerent și adaptat posibilităților proprii de utilizare a structurilor

[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
unor astfel de structuri comunicative în sensul explicării acesteia elevilor/studenților și dezvoltării împreună cu ei a unui sistem coerent și adaptat posibilităților proprii de utilizare a structurilor respective chiar de către cursanți, în activitatea de microgrup; o tehnică aparte a metodei socratice (denumită seminarul socratic)- pe care o vom discuta în cadrul metodei acvariului (fishbowl) - va extinde, în acest sens, aria de semnificație pedagogică a metodei. Rezumat 1. Prezentarea eficientă presupune următorii pași: pregătirea (selectarea ariei în care se va înscrie subiectul, efectuarea

[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
structuri comunicative în sensul explicării acesteia elevilor/studenților și dezvoltării împreună cu ei a unui sistem coerent și adaptat posibilităților proprii de utilizare a structurilor respective chiar de către cursanți, în activitatea de microgrup; o tehnică aparte a metodei socratice (denumită seminarul socratic)- pe care o vom discuta în cadrul metodei acvariului (fishbowl) - va extinde, în acest sens, aria de semnificație pedagogică a metodei. Rezumat 1. Prezentarea eficientă presupune următorii pași: pregătirea (selectarea ariei în care se va înscrie subiectul, efectuarea unei distincții la

[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
mai multe tipuri de ascultare: pentru a înțelege, pentru a reține, pentru a analiza și evalua critic conținutul, ascultarea empatică etc. În ascultare este importantă acțiunea emițătorului de dirijare prin tehnica punerii întrebărilor; o importantă astfel de tehnică este metoda socratică. Exerciții și teme de reflecțietc "Exerciții și teme de reflecție" 1. La prezentarea eficientă putem cere cursanților să se gândească fiecare timp de 10-15minute la o prezentare pe care ar dori să o facă în fața colegilor lui (despre orice temă

[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
în intervalele dintre activ și interactiv studiul de caz, problematizarea, dezbaterea, experimentul și alte metode care definesc un grad de interactivitate crescut cu întreaga clasă, pentru ca la polul interactiv să numim metode ca brainstorming, Phillips 66, metoda acvariului (fishbowl), seminarul socratic, focus grupul etc. De altfel, reamintim că putem consemna aceste metode într-o astfel de poziționare drept date de intrare în continuumul metodologic, ele fiind supuse unei presiuni permanente în ceea ce privește schimbarea locului pe care îl ocupă. Astfel, pentru a oferi

[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
multe despre un anume subiect în care intervievatul deține expertiză, motiv pentru care îi adresează acestuia un șir de întrebări) și o arie descendentă (cu intervievator expert și intervievat neinițiat, caz în care intervievatorul desfășoară o acțiune de tipul maieuticii socratice); în ambele situații remarcăm rolul observatorului pe concluziile căruia - concluzii afirmate la finele întâlnirii - se poate desfășura un viitor stagiu de intervievare. 13.2.2.5. Metoda interacțiunii observate (fishbowl)tc "13.2.2.5. Metoda interacțiunii observate (fishbowl)" Metoda

[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
de performanță la nivelul echipei; - echipelor li se oferă recunoaștere în funcție de nivelul acestei îmbunătățiri; - scorul de bază obținut individual pentru determinarea îmbunătățirii performanței este recompus după fiecare test administrat. 13.3.1.6. Seminarul socratictc "13.3.1.6. Seminarul socratic" Autorii metodei, Mortimer Adler și Dennis Gray (online), subliniază că discuția care are loc aici este centrată mai mult pe înțelegerea colectivă și mai profundă a materialului de studiat decât pe identificarea unui răspuns corect. Astfel, seminarul socratic pornește de la

[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
6. Seminarul socratic" Autorii metodei, Mortimer Adler și Dennis Gray (online), subliniază că discuția care are loc aici este centrată mai mult pe înțelegerea colectivă și mai profundă a materialului de studiat decât pe identificarea unui răspuns corect. Astfel, seminarul socratic pornește de la ideea că este mai important ca persoanele care învață să își pună întrebări și să construiască multiple răspunsuri în loc să caute, cu obstinație, „răspunsul corect”; înțelegerea tinde să fie una de profunzime, participanții urmând să ajungă la aceasta prin

[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
participanții urmând să ajungă la aceasta prin dialog. Cursanții au posibilitatea de a examina cu toții un fragment de text, după care se pun întrebări care îi ajută pe cursanți să gândească critic, să înțeleagă multiplele dezvoltări ale textului; în seminarul socratic sunt încurajate discuțiile în detrimentul dezbaterilor. Acest lucru este mai bine reliefat dacă cele două variante se pun în contrapondere: astfel, prin contrast, dacă dialogul se bazează pe colaborare, multiple fețe ale problemei fiind analizate, dezbaterea se fundamentează pe opoziție, două

[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
slabe ale părții adverse; dialogul stabilește că mai multe persoane pot poseda părți sau fragmente ale fenomenului, ca într-un puzzle, pe când dezbaterea afirmă că adevărul este apanajul unei singure părți etc. Câteva linii de forță trebuie urmărite în seminarul socratic: (1) participanții sunt așezați în cerc, astfel încât contactul vizual să fie eficient; (2) materialul (care trebuie să fie bogat în idei și să stimuleze dialogul) va fi citit de către toți participanții (în literatura de specialitate se recomandă ca, dacă există

[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
deoarece se presupune că participanții au nevoie de timp pentru a construi ipoteze și a oferi opinii); în momentul în care un cursant își expune punctul de vedere, ceilalți sunt îndemnați să fie asculători activi. O altă manieră de seminar socratic este mai degrabă apropiată de structurarea de tip fishbowl - în momentul în care începe ora, clasa se divide în două cercuri, unul incluzându-l pe celălalt, cei din cercul interior urmând să discute materialul pe care l-a primit fiecare

[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
întrebările urmează să fie „adevărate”, în sensul că trebuie să posede un răspuns neevaluabil direct de către cadrul didactic, și nu „întrebări de profesor”, prin care acesta verifică dacă studenții au înțeles un fapt sau o idee. În sens originar, seminarul socratic este unul înalt standardizat; elevii/studenții petrec cinci minute rearanjând băncile clasei în cerc și alegând grupurile participanților la discuție și ale observatorilor (aici remarcăm o diferență importantă față de fishbowl-ul propriu-zis, în care cursanții intrau într-o încăpere/sală de

[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
activitate durează în medie 45 de minute, rezervându-se cinci minute pentru a se descrie conținutul care va fi discutat în ziua următoare; etapele se pot ajusta la necesitățile pe care le resimte fiecare cadru didactic în legătură cu importanța integrării seminarului socratic în ora sa, dar nu trebuie omis faptul că esteesențial ca fiecare elev să se exprime. Pentru că pașii sunt predictibili, elevii se pot acomoda în scurt timp cu metoda, astfel încât nu va mai fi necesar ca în fiecare zi de

[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
dar nu trebuie omis faptul că esteesențial ca fiecare elev să se exprime. Pentru că pașii sunt predictibili, elevii se pot acomoda în scurt timp cu metoda, astfel încât nu va mai fi necesar ca în fiecare zi de utilizare a seminarului socratic cadrul didactic să ofere direcții de lucru și indicații de acțiune. Responsabilitatea și rolurile celor care se află în cercul exterior sunt acelea de a observa cum înțeleg textul cei din cercul interior; accentul cade asupra modului cum este rezolvată

[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
simplă, pentru că pregătirea ei este minimală, este predictibilă, elevii/studenții își asumă responsabilitatea discuțiilor în clasă etc. Dezavantajele sunt și ele însă la fel de evidente: cel mai important dintre acestea privește relativa dificultate de introducere a metodei; Metzger spune că „seminarul socratic nu merge de la început bine; prima zi este clar haotică, iar când elevii au devenit entuziaști, entuziasmul nu i-a condus la profunzime” (Metzger, 1993, p. 246). 13.3.1.7. Tehnica plusurilor și minusurilortc "13.3.1.7. Tehnica

[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755

bene!) cea de scriitor. Protejat de persona, Camil Petrescu ni se înfățișează din perspectiva personalității sale orgolioase și ironice. Nu este în intenția noastră să dezvoltăm ideea, făcând apel la binecunoscutul studiu al lui Jankélévitch. Să amintim doar că "ironia" socratică avea la bază simularea ignoranței și, în mod asemănător, procedează și personajul-narator: "Numai scriitor știu că, oricât aș vrea, orice aș face și oricât m-aș stoarce, n-aș putea deveni niciodată, și de aceea stau cu sfială alături de cei

[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694

toate aceste intersectări, amplasate pe un corp de 1,81 m care asigura „trăirea”. Răspunsurile neurobiologilor sau ale teoreticienilor constructivismului la întrebarea retorică „Cum știm ceea ce credem că aflăm?” ating domenii atât de profunde ale subiectivității, încât s-a aterizat socratic în „certitudinea absolută a incertitudinii” sau chiar în aceea a „realității născocite”. Se pare că noi nu putem percepe realitatea din care facem parte „în sine” ca pe un obiect desprins de noi și de subiectivitatea particulară a structurilor neuronale

[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658

și al schemelor logice. De regulă, sunt organizatori buni și le place să utilizeze tehnologia. Din perspectiva predării, se recomandă utilizarea învățării bazate pe rezolvarea de probleme, jocurile cu numere, strategiile de dezvoltare a gândirii critice, ordonările și clasificările, dialogul socratic etc. 3. Inteligența vizual-spațială este capacitatea de a recrea propriile experiențe în termeni de formă, culoare, linie și textură, de a reprezenta intern lumea spațială. Posesorii unei astfel de inteligențe au, de regulă, o bună orientare în spațiu și își

[Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]