175 matches
-
este un oraș în județul Gorj, Oltenia, România, format din localitatea componentă (reședința), și din satele Celei, Costeni, Gornovița, Isvarna, Pocruia, Racoți, Sohodol, Topești, Vâlcele și Vânăta. Ordinul ministrului turismului 744/1973 dorea o reparare a degradării statutului localității climaterice Tismana la nivel de sat, prin declararea ei ca „sat turistic”. În realitate, Tismana n-a fost „sat turistic” decât prin acel ordin
Tismana () [Corola-website/Science/298017_a_299346]
-
sate aparținătoare au o suprafață de și avea în anul 1980, 9202 locuitori, în anul 1992, 8497 locuitori,în anul 1996, 9598 locuitori,în anul 2002, o populație de 7578 locuitori. Orașul "Tismana" are sate cu populație peste (Tismana, Pocruia, Sohodol), sate mijlocii cu populație între 501 și 1000 locuitori (Gornovița, Costeni, Celei) și sate mici cu populație sub 500 locuitori (Vânăta, Topești, Vâlcele, Isvarna și Racoți). Tismana este situată la 30 km față de municipiul Târgu-Jiu (reședința județului Gorj) și este
Tismana () [Corola-website/Science/298017_a_299346]
-
drumului județean DJ 672 A cu DN 67 D, în punctul Tismana - Gară, mai funcționează o farmacie de uz uman, folosită de locuitorii din zonă și turiști. În trecut, au fost construite șase cămine culturale la Tismana, Topești, Pocruia, Costeni, Sohodol și Isvarna, care sunt folosite în diverse activități culturale. În anul 2007, Căminul Cultural „George Coșbuc” din Tismana transformându-se în Casa de Cultură „George Coșbuc” Tismana s-a amenajat pentru prima dată în județul Gorj un muzeu al costumului
Tismana () [Corola-website/Science/298017_a_299346]
-
studiate mai multe planuri, iar pe 13 iulie 1930 Consiliul și Adunarea Parohială au acceptat planul întocmit de către arhitectul Victor Smigelschi din Sibiu. Lucrarea a fost dată spre execuția antreprenorilor Nicola Simina din Abrud, Mihai Orlea și Iosif Costișel din Sohodol, sub suptravegherea directă a inginerului Gavril Lung din Valea Drăganului și a arhitectului consistorial Dr. Leo Bohățiel. După rugăciunea de temelie ținută de Aurel Munteanu asistat de preotul Teodor Toader din Călata, în luna august 1931, lucrările efective în privința edificării
Biserica ortodoxă - Huedin I () [Corola-website/Science/312227_a_313556]
-
Albac (în trecut numită "Râul Mare", în ) este o comună în județul Alba, Transilvania, România, formată din satele Albac (reședința), Bărăști, Budăiești, Cionești, Costești, Dealu Lămășoi, Deve, După Pleșe, Fața, Pleșești, Potionci, Rogoz, Roșești, Rusești, Sohodol și Tamborești. Are în componența sa 16 sate și se întinde pe o suprafață de ha. Satul reședință de comună Albac, este situat pe Valea Arieșului Mare, pe drumul național DN75, la 17 km de Câmpeni. Atestat documentar pentru prima
Comuna Albac, Alba () [Corola-website/Science/310085_a_311414]
-
Bran (în germană: "Törzburg", în maghiară: "Törcsvar") este o comună în județul Brașov, Transilvania, România, formată din satele Bran (reședința), Predeluț, Sohodol și Șimon. Castelul medieval Bran, ce, în trecut a fost asediat de domnitorul valah Vlad Țepeș, este astăzi o destinație turistică populară, în mare parte deoarece aduce aminte de locuința contelui Dracula din faimosul roman al scriitorului irlandez Bram Stoker
Comuna Bran, Brașov () [Corola-website/Science/310254_a_311583]
-
actualele forme ale reliefului. Un alt tip de relief specific zonei este relieful carstic dezvoltat pe calcarele lumaselice de vârsta mezozoică (circa 65 de milioane de ani). Relieful carstic este reprezentat atât prin forme de exocarst (lapiezuri, doline, uvale, ponoare, sohodoale) cât și de endocarst (peșteri, avene). Dintre numeroasele peșteri prezente în zona cele mai cunoscute sunt: Peștera Cloșani (1100 m), Peștera Lazului (3000 m), Peștera Martel (4000 m), Peștera-Aven Cioaca cu Brebenei și Peștera-Aven 2 din Sohodoalele Mici (Peștera lui
Comuna Padeș, Gorj () [Corola-website/Science/310501_a_311830]
-
doline, uvale, ponoare, sohodoale) cât și de endocarst (peșteri, avene). Dintre numeroasele peșteri prezente în zona cele mai cunoscute sunt: Peștera Cloșani (1100 m), Peștera Lazului (3000 m), Peștera Martel (4000 m), Peștera-Aven Cioaca cu Brebenei și Peștera-Aven 2 din Sohodoalele Mici (Peștera lui Arion Arjocu). Atât comuna cât și arealul aferent acesteia sunt situate în bazinul râului Motru. Principalul tributar al râului Motru este râul Motru Sec care are o lungime de 17 km, o suprafață a bazinului hidrografic de
Comuna Padeș, Gorj () [Corola-website/Science/310501_a_311830]
-
soluri brune acide" (în Postăvaru și Măgura Codlei, pe platforma Branului) și, local, "soluri litomorfe", reprezentate prin "rendzine" și "rendzine brune" (în Postăvaru și în Măgura Codlei). Pe piemonturile colinare submontane predomină "solurile podzolice argiloiluviale" și cele "brune podzolite" (piemontul Sohodolului, piemontul Vlădeni - Crizbav - Măieruș - Apața). În general, aceste soluri prezintă o fertilitate scăzută, exploatarea agricolă realizându-se cu mijloace de ameliorare (îngrășăminte chimice și naturale etc.). Șesul piemontan este mai fertil, fiind alcătuit în părți aproximativ egale din "soluri brune
Geografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306168_a_307497]
-
și blănuri de fiară. Șcheienii se ocupau cu comerțul peștelui, adus cu carul de la baltă. În baza privilegiilor acordate de către principii Ardealului, cărăușia spre [[Țara Românească]] și [[Balcani]], precum și spre [[Europa Centrală]] era făcută de către locuitorii din Săcele, Râșnov, Tohan, Sohodol, Cristian și Zărnești. Spre sfârșitul secolului al XVIII.lea, la Zărnești, 112 gospodari aveau ca singură sursă de câștig transportul mărfurilor cu diligența. Ei efectuau călătorii către Pesta și Viena, înhămând câte 10-12 cai. Negoțul cu produse casnice din zonă
Etnografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306260_a_307589]
-
locuri prezentându-și istoria din cele mai vechi timpuri până astăzi. În Gorj se află peste 25 de trasee turistice montane pedestre, între care și două trasee turistice europene de lung parcurs (E3 și E7), trei zone de alpinism (Cheile Sohodolului - Runcu, Cheile Galbenului - Baia de Fier, Cheile Oltețului - Polovragi), cinci zone speologice ce alcătuiesc cel mai mare potențial speologic din România, o stațiune de schi (Rânca), precum și perimetre de vânătoare și pescuit ce atrag anual un mare număr de turiști
Județul Gorj () [Corola-website/Science/296660_a_297989]
-
Ea a fost distrusă de turci in 1821 și refăcută în 1822. Perioada în care ea a fost cu aproximație ridicată poate fi verificată cu biserici de lemn asemănătoare din Oltenia de nord, precum cele de la Cetățeaua, Rugetu-Valea Babei sau Sohodol. Trebuie remarcate semnele de mutare sau refacere, încă vizibile pe pereții exteriori. Toate acestea par a da substanță datelor istorice cunoscute despre această biserică. Pictura iconostasului poate fi datată de anul erei bizantine "„7349”" înscris pe ușile împărătești, care se
Biserica de lemn din Mitrofani () [Corola-website/Science/316529_a_317858]
-
Biroului Permanent al Comitetului Central al Consiliului Popular al Județului Gorj pentru a fi folosite de către ICSAP - Intreprinderea Comerțului de Stat pentru Alimentație Publică, Târgu-Jiu. Inițial deci, atât zona de agrement Lainici din Defileul Jiului, ca și cea de pe Valea Sohodolului - Runcu sau cele de pe văile Tismana sau Padeș au figurat ca zone comerciale. Apoi, prin Decizia nr. 199/8 iulie 1980, a aceluiași Birou Permanent, s-au transmis toate bunurile din administrarea operativa directă a ICSAP, în administrarea operativă directă
Popasul Turistic Lainici () [Corola-website/Science/323155_a_324484]
-
teritoriul administrativ al comunei Runcu. se află la limita nordică a județului Gorj cu județul Hunedoara, în Munții Vâlcan (o grupare ce aparține lanțului montan Retezat-Godeanu din Carpații Meridionali), în partea nordică a satului Runcu și este străbătută de valea Sohodolului. Rezervația naturală întinsă pe o suprafață de 350 hectare a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000" și reprezintă o zonă de chei săpate în calcare cretacice de apele pârâului Sohodol, cu forme diversificate de
Cheile Sohodolului () [Corola-website/Science/326582_a_327911]
-
este străbătută de valea Sohodolului. Rezervația naturală întinsă pe o suprafață de 350 hectare a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000" și reprezintă o zonă de chei săpate în calcare cretacice de apele pârâului Sohodol, cu forme diversificate de relief (doline, canioane, lapiezuri, avene, peșteri, abrupruri stâncoase), cu floră și faună specifică Meridionalilor. Aria naturală protejată atrage anual mii de turiști din țară și din străinătate.Nările, Fusteica, Inelul, Peștera Popii, Peștera Gârla Vacii sunt
Cheile Sohodolului () [Corola-website/Science/326582_a_327911]
-
de turiști din țară și din străinătate.Nările, Fusteica, Inelul, Peștera Popii, Peștera Gârla Vacii sunt niște repere impresionante ale acestei zone, dintre care cea mai vizitată este Peștera Popii datorită picturilor cu siluete antropomorfe de culoare neagră.Pe cheile Sohodolului se practică alpinismul pe cele 120 de trasee special amenajate. Pe timpul verii temperatura este mai mică cu 10 grade Celsius, datorită umbrei stâncilor și apei râului Sohodol.Aici se găsesc peste 300 de specii de plante specifice acestor locuri, inclusiv
Cheile Sohodolului () [Corola-website/Science/326582_a_327911]
-
este Peștera Popii datorită picturilor cu siluete antropomorfe de culoare neagră.Pe cheile Sohodolului se practică alpinismul pe cele 120 de trasee special amenajate. Pe timpul verii temperatura este mai mică cu 10 grade Celsius, datorită umbrei stâncilor și apei râului Sohodol.Aici se găsesc peste 300 de specii de plante specifice acestor locuri, inclusiv castani seculari plantați înainte de anul 1859. În această zonă au avut loc filmările la celebrul film românesc "Mărgelatul", interpretat de Florin Piersic. Cei care vor să trăiască
Cheile Sohodolului () [Corola-website/Science/326582_a_327911]
-
plantați înainte de anul 1859. În această zonă au avut loc filmările la celebrul film românesc "Mărgelatul", interpretat de Florin Piersic. Cei care vor să trăiască o experiență inedită în inima naturii au mai multe posibilități de cazare în zona Cheile Sohodolului. Aceștia pot apela la numeroasele pensiuni din comuna Runcu sau pot solicita din timp să își amplaseze corturi.
Cheile Sohodolului () [Corola-website/Science/326582_a_327911]
-
naturală de interes național ce corespunde categoriei a III-a IUCN (rezervație naturală de tip geologic) situată în județul Gorj, pe teritoriul administrativ al comunei Runcu. Aria naturală cu o suprafață de 20 hectere se află la ieșirea din Cheile Sohodolului, în nordul satului Runcu, în versantul drept al văii Sohodolului, un afluent de stânga al râului Tismana. a fost declarat arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a
Izbucul Jaleșului () [Corola-website/Science/326636_a_327965]
-
IUCN (rezervație naturală de tip geologic) situată în județul Gorj, pe teritoriul administrativ al comunei Runcu. Aria naturală cu o suprafață de 20 hectere se află la ieșirea din Cheile Sohodolului, în nordul satului Runcu, în versantul drept al văii Sohodolului, un afluent de stânga al râului Tismana. a fost declarat arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate") și reprezintă izvorul râului Jaleș (Sohodol
Izbucul Jaleșului () [Corola-website/Science/326636_a_327965]
-
Sohodolului, un afluent de stânga al râului Tismana. a fost declarat arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate") și reprezintă izvorul râului Jaleș (Sohodol), un izvor carstic aflat la baza unul abrupt calcaros din sudul Munților Vâlcan.
Izbucul Jaleșului () [Corola-website/Science/326636_a_327965]
-
Andreian - Sibiu. Între anii 1905-1907 urmează Universitatea de Teologie din Cernăuți , obținând titlul de doctor în teologie. A fost profesor la Liceul Andrei Șaguna între anii 1907-1913 și 1927-1930. Căsătorit în 1909 cu Octavia Pușcariu, fiica preotului Leonte Pușcariu din Sohodol - Bran, are doi copii, Florin (n.1914) și Florica (n.1916). În 1913 devine preot paroh al Bisericii "Sf. Nicolae" din Șcheii Brașovului. În perioada războiului 1916-1918, împreună cu alți preoți este deportat cu întreaga familie la Sopron, în extremitatea vestică
Nicolae Stinghe () [Corola-website/Science/322634_a_323963]
-
superior al pârâului Bălțata), Cleja de Sus (eroziva, pe pârâul Cleja). Acestea sunt mărginite la exterior de culmi deluroase ca niște contraforturi, pe care se păstrează fragmente ale teraselor Șiretului. Se distinge astfel un aliniament de culmi mai joase: Dealul Sohodol (325 m), Dealul Mare (370 m), Dealul Gherțu (451 m), Dealul Călugăra (492 m) Dealul Moșului (444 m), Dealul Movilita (308 m), Dealul Faraoani, Dealul Somușca (401 m) Spre Valea Trotușului, Piemontul Orbenilor se termină abrupt. Arealulului îi este caracteristic
Culmea Pietricica () [Corola-website/Science/327367_a_328696]
-
Prima localitate după ieșirea Sohodolului din Chei este Runcu. Aici în timpurile vechi de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea s-au cântat mai mult balade. Unele dintre acestea au fost publicate în culegeri sau înregistrate de către cercetători de la Arhiva
Lăutarii de pe Valea Sohodolului () [Corola-website/Science/335342_a_336671]
-
și „La nuntă la Vijulan” (Cântecul lui Matei Vlădoiu). Fratele său cel mai mic, Ion Piper (n. 1881 - d. 1938), a cântat mai apoi cu soția sa, Ioana Piper (n. 1893 - d. 1962), cea mai bună solistă vocală de pe Valea Sohodolului și una dintre valoroasele interprete ale folclorului gorjenesc din prima jumătate a secolului al XX-lea. În vara anului 1930 vine pentru a cerceta zona folclorică Arcani, muzicologul Constantin Brăiloiu. Acesta a ascultat-o pe Ioana Piper cântând, invitând-o
Lăutarii de pe Valea Sohodolului () [Corola-website/Science/335342_a_336671]