334 matches
-
alătura celorlalți, celor răspândiți în lumea întreagă, printre care se numără, cu siguranță, conducătorii mai vârstnici de bolizi ce stăruie să ne transporte, dintr-un bâzâit, pe lună, precum și vagabonzii convertiți la Dharma, fabricanții de filtre pentru țigările gânditorilor, Beatnicii, Soioșii și Arțăgoșii, sectanții aleși, toți acei trufași experți care știu atât de bine ce trebuie să facem sau să nu facem cu bietele noastre organe sexuale, toți tinerii bărboși, îngâmfați, inculți și toți chitariștii lipsiți de talent și ucigașii de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
spre fundul holului. — Acum, dragă, a zis doamna Taylor, hai să-ți dau o ceașcă de ceai și putem sta frumos de vorbă până se trezește ea. Ne-a condus în sufragerie - o cameră rece, mai degrabă depresivă, cu chilimuri soioase pe pereți. Erau una sau două piese frumoase de mobilă clasică, printre care un scrin drăguț, dar toate celelalte păreau să fi fost second-hand-uri de la birouri ce se redecorează. Doamna Taylor s-a repezit brusc spre fiica ei și a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
Nu înțeleg, a zis Alice, deși era imposibil să nu fi priceput. Până și Danny era lămurit. Tu mergi înainte, i-a răspuns John. Doar să nu mai înceapă nimeni să plângă, și-a spus Danny. Jake găsise un os soios, iar sunetele pe care le scotea în timp ce-l rodeau i-au amintit lui Danny de canion, de sălbăticie, în general - totala avariție și indiferență în fața durerii omului. Puștiul n-a mai rezistat. A smucit, cu putere, frângie cu care era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
prelung și uscat, și pornea, clămpănindu-și papucii; iar celelalte vecine ale ei o urmau, vorbind tărăgănat, cu pruncii adormiți la sân. Vestea se răspândise și-n alte mahalale, în zilele când feciorul cel mic al feredeuarului, cu șapca lui soioasă și cu redingota flenduri, umbla pe ulițile strâmte sunând dintr-o talangă. În zilele acelea bolovanii din cuptorul feredeului erau încălziți și femeile se grămădeau spre casa uriașă, cu păreții totdeauna umezi, și înlăuntru, pe treptele de stejar, în aburul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
El: Ca să înveți să tragi la țintă. Eu: Cât de greu poate să fie? Țintesc obiectivul și apăs pe trăgaci. El (părând tare plictisit): Hai. Am mers într-un loc ciudat, gen buncăr în munții de lângă Dublin, plin de bărbați soioși, care se uitau în gol și arătau de parcă își țineau propria gardă civilă în curtea din spate. M-am descurcat. Am nimerit ținta de câteva ori. (Păcat că nu era ținta mea, ha ha.) Dar umărul mă durea îngrozitor. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
suferit transformările produse de Manhattan și de secolul douăzeci. Un porumbel englezesc obișnuit ar fi ca un cacadu printre ele - un măcăleandru roșu ar fi ca o pasăre a paradisului în comparație cu ele. Păsările New York-ului sunt trântori bătrâni în straie soioase. Trăiesc din mila publică și pomeni. Tușesc și bombăne și își bat aripile să se încălzească. Degenerate, ele au sărit peste câteva verigi din lanțul existențial, care fusese deja zgâlțâit. S-a terminat cu trilurile sau cu viermii cei grași
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
gândit la Dumnezeu, la Iad, la Tatăl Minciunilor, la soarta spiritului, cu sufletul imaginat ca o ființă interioară, un înger cu zâmbet onctuos într-o cămășuță de noapte roz, sau un spiriduș plin de strâmbături, tot numai semne V, păr soios și luat la labă. Acum însă invadatorul e o umbră grafică strânsă în bobine și liste de date tipărite de imprimanta computerului, și are mutră de extraterestru. Uneori cred că sunt controlat de cineva. Un invadator spațial îmi invadează spațiul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
și bătrânul pe jumătate viclean, pe sfert frumos, pe sfert înțelept. Oameni, vă salut cu respect. Apoi am simțit că-mi cade ceva ușor și brusc pe poalele largi care îmi acopereau vintrele. M-am uitat în jos: printre prismele soioase ale căptușelii, o piesă de zece penny mi se odihnea în șapcă. Am privit în sus: o doamnă voinică se îndepărta cu un zâmbet scurt și viu. Păi e de râs. Zău așa. N-ai de ales. Nu sunt un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
ăia care se vopsesc. — Nu te lega de mama. Dacă-i bună pentru ea, e bună și pentru tine. — Reggie Smith, ai limba cea mai spurcată din toată școala. — Iar tu ai chiloții cei mai curați. ...omul cel mare și soios cu sula de-un cot și artist pe deasupra, trăia cu tipe boeme pe-un țărm de mare deci era foarte priceput la alea-alea acolo în pat cu ea și mormăia așa că ea a spus De ce nu n-ai de unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
mine, simțindu-mă ca un șantajist de ultimă speță. Din spatele vălului negru, mi s-a părut că ochii Belindei Fine râdeau de mine. Pubul era într-o curte interioară pe niște străzi înguste, fațada nu promitea multe, iar interiorul la fel de soios era mai rău decât părea. Simon era deja acolo, într-un separeu din spate, unde clienții nu puteau fi văzuți decât dacă străbăteai jumătate de pub. Era un loc potrivit pentru o întâlnire cu cineva cu care nu vrei să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
senzația clară, certitudinea vie că muream. Îmi trăiam moartea, pas cu pas, atârnat, înlănțuit de Conți. Dezmierdat de bâiguielile ei. Muream și mă urmăream cum mă petreceam în altceva, necunoscut, fără stare, fără contur, fără greutate, un fel de fulg soios pierzându-se în rotocoalele puzderiei de alți fulgi zburătăciți în noaptea Bulevardului. M-am oprit chiar la intrarea în parc. Moartea mea, o adulmecam, venea din Cișmigiu. Îngrozit, m-am răsucit spre Conți. Adormise. Dormea din picioare. Un fir de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
lor. Erau aproape două sute Înghesuiți În cinci mașini. Cred că În sat mai rămăseseră câteva persoane să aibă grijă de capre. Până și preotul venise cu ei, era un tip bărbos, de vreo cincizeci de ani, Îmbrăcat Într-un anteriu soios și cu o mutră mai vicleană decât a delegatului de grup și a celor cinci șoferi la un loc. Îl compar cu ăștia pentru că ei toți erau „directori“. Fiecare șofer era proprietarul firmei de transport care pusese la dispoziție respectiva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
și el: „Qu’est-ce que c’est?“ În spatele unuia dintre autocare l-am văzut pe preotul din Haikiriki scoțându-și peste cap sutana nouă și curată pe care obișnuia să și-o pună, când vizitam biserici, peste cea veche și soioasă cu care umbla de obicei. După aia am fost chemați În mijlocul cercului format În jurul bătrânului plăieș. Trebuia să servim de interpreți. L-am Întrebat Întâi câți ani are. Era probabil Întrebarea cea mai frecventă cu care Începea o discuție Între
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
de fond de ten Maybelline Fresh Look (nuanța maro deschis) și de câteva pete de luciu de buze L’Oreal (roz diamant). L-am șters cât de bine am putut, cu receptorul lipit de ureche, apoi mi-am frecat degetele soioase de scaunul de la birou, ca să mă curăț. Mă bătea la cap un „minimum“, adică o persoană care investește doar suma minimă de un milion de dolari În departamentul meu și care era deci Înfricoșător de solicitant și de orientat spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
ronțăit la otavă, a venit pe prispă lângă vrăjitoare, dar gândul îi zbura mereu la hangiță. Țiganca a început a bate cărțile și în cele din urmă l-a îmbiat: ― Trage o carte, focosule! Lotrul s-a uitat la cărțile soioase, a pus mâna pe una, a tras-o și i-a întins-o țigăncii. Aceasta a privit o și a tăiat cu ea teancul de cărți pe care îl ținea în palmă. Apoi a prins să le răsfoiască una după
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
-se jos din pat, se uită la cei patru pereți al camerei 11 de la motelul Shangri-Lodge. Câte o copertă de revistă înrămată pe fiecare perete - ilustrații de Norman Rockwell cu mărturii ale fericirii vieții de familie. Un vraf de costume soioase lângă ușă - dar fără Stefan, care să alerge cu ele la curățătorie. Un panou din plută pe care îl agățase de perete, cu un bilet ieșind în evidență: Găsește-l pe doctorul Lesnick. Psihiatrul cârtiță nu putea fi contactat nici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
de la AUFT, cel menționat în materialul informativ de la Considine. Strigătele deveniră tot mai zgomotoase. Șeful de pichet îl duse în mare grabă pe Danny lângă tovarășii săi de demonstrație, Al și Jerry, care arătau perfect în hainele lor de lucru soioase. Saluturile unor tipi duri, tot conform scenariului: trei băieți căliți, care își făceau treaba și nu pierdeau vremea cu rahaturi. Apoi el, Ted Krugman, eroul propriei sale povești hollywoodiene, înconjurat de figuranți - un șir de băieți buni, altul de băieți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
quadridentică și simt cum cocoașa dorsală îmi este smulsă cu putere! Când m-am trezit, răceala cătușei îmi apăsa gamba... îmi prinseseră urma lăsată de transferul cinetic al trachierei ranforsate pe fluierul oblu cu branker. În lumina slabă a încăperii soioase am distins niște granguri. - Domnule Babek! - Spuneți-mi simplu, Aeneus! am înșirat eu împăciuitor un rest de rânjet. - Fie!... Aparatul era ilegal, prin urmare, folosirea lui ILEGALĂ! Din cauza sinesteziei inextricabile care a acompaniat transpunerea în... Eram prea confuz ca să mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85064_a_85851]
-
dealului stingând focurile, răpăind pe acoperișuri, aducând zâmbete pe fețele oamenilor care dădură fuga afară să întâmpine apa după care tânjiseră atâta vreme. În cele din urmă, ajunge și în deșert. Până să înceapă ploaia, Forrester ascultase taclalele acelui brahman soios și, la un moment dat, se trezise zicând țâfnos că, iată, e momentul și locul bun pentru un popas. Poate că acest Moti Lal s-a simțit ofensat de brutalitatea lui, dar Forrester nu-și face probleme. Privirea lui fixează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
s-au întîmplat, după câte merită. Cât despre mania curățeniei să nu mai vorbim! Se vede cât de maniacă era. Pornesc spre ieșire uitîndu-mă prin odăi, criticând Trecutul și văzând prezentul cu ochii viitorului. Pe cutia tabloului electric un caiet soios de mărimea unui dosar, îl iau și mă uit în el. E "cartea de imobil". Încep să citesc numele celor care au locuit în decursul anilor în odăile acestui apartament. Dobre cutare, Cutărescu Ilie, Iliescu cutare, Ionescu Gheorghe, Georgescu Petre
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
par zei surprinși în timpul unui ritual religios... Îmi vine să fug, însă nu mai văd nici ieșirea... Așa-zisul director (care îmi va fi mult timp director) se ridică împleticindu-și picioarele și așază pe mâna mea amprenta unei sărutări soioase, ca un fluture decapitat... amprentă a iluziei deșarte și a unor împrejurări nefericite... Castelul meu are temelia de nisip, îl simt cum se prelinge pe lângă mine... Deci acesta e visul... Aceștia mi-s colegii... Întind hârtia și spun: -Sunt noua
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
jur. După un timp, fratele meu mai mare a fost făcut utecist, alături de colegii săi. Am participat la festivitate toți elevii școlii și Bobu, activistul de partid, ne-a ținut un discurs solemn despre cinste și onoare. Cu degetele lui soioase, a prins inelele cravatelor copiilor și când a ajuns la colega de bancă a fratelui meu, mâinile insului au zăbovit, privind-o insistent cu un fel de complicitate și un zâmbet de hienă încrustat pe buze. Copila părea desprinsă dintr-
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
groaznică care se numea „instalație interactivă“. Un soi de piesă care se juca într-un garaj dezafectat din TriBeCa. Pe scenă se făceau chiar sub ochii noștri bodypainting și piercing în sfârcuri. Deși când spun scenă mă refer la porțiunea soioasă de podea unde publicul nu avea voie să calce. Singurul motiv pentru care mersesem acolo era că Brigit era încurcată cu un tip pe care-l chema José. îSe pronunța Hoseay, numai că Luke și cu mine îi spuneam Josie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
aduc aminte să spun „La revedere“ în loc de „Bună ziua“. Apoi se urcă vreo câțiva pasageri; în special oameni de afaceri care se duc să lucreze în capitală. Arată atât de proaspeți și curați, și eu mă simt, prin comparație, murdară și soioasă. De-abia aștept să ajung acasă și să fac un duș. Debbie vine la ușă să mă aline. Îmi spune că pot să mă duc la clasa întâi și să citesc ziarele de dimineață. E o ofertă tentantă, dar o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
el geamantanul cât toate zilele. Lasă, bre, ăla, să nu zică ăștia că mai ții locu’ la înc-o persoană. Uite-aici pune-l, pe terasă, că nu-l ia nimeni (băiatul de treabă a și trântit peste geamantan tricoul lui soios și s-a topit cu actele lui undeva spre capătul nevăzut al cozii). Să mai fi stat Tudor în coada aia, șerpuitoare ca o iguană, vreo cinci minute, până i s-au muiat picioarele și a simțit nevoia să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]