931 matches
-
pe fiul cel mare al tătarilor, dar și pe fiul mezin al Împăratului Tătarilor. Apoi zise: - Vino aici, sfetnice care scrii solii! - Da, luminate Împărate, aici sunt! - Atunci, ia un pergament și scrie solia! ”Puternicul Împărat al Răsăritului trimite acestă solie către Împăratul Tătarilor, numai urări de bine, viață lungă și fericire. Solia ta m-a convins că între împărățiile noastre nu trebuie să mai fie războaie. Suntem precum vulturul și leul, unul împărat al cerului, celălalt împărat al pământului și
BALADA TĂTARĂ de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361626_a_362955]
-
Împăratului Tătarilor. Apoi zise: - Vino aici, sfetnice care scrii solii! - Da, luminate Împărate, aici sunt! - Atunci, ia un pergament și scrie solia! ”Puternicul Împărat al Răsăritului trimite acestă solie către Împăratul Tătarilor, numai urări de bine, viață lungă și fericire. Solia ta m-a convins că între împărățiile noastre nu trebuie să mai fie războaie. Suntem precum vulturul și leul, unul împărat al cerului, celălalt împărat al pământului și niciunul nu caută să-l doboare pe celălalt. Prin urmare, sunt bucuros
BALADA TĂTARĂ de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361626_a_362955]
-
Nu după mulți ani, acest plăpând și foarte tânăr băiat al Împăratului Tătarilor deveni un foarte brav conducător de oști în țara tătarilor. Și a zidit multe orașe pe care le cârmuia cu multă înțelepciune. Atunci Împăratul Tătarilor trimise iarăși solie către Împăratul Răsăritului pentru a-i cere de noră, pe prea-frumoasa lui fiică, Rază-Albastră. * Rămâneți cu bine, părinții mei dragi! Rămâi cu bine, palat părintesc, casa mea dragă! Căci fiicele împăraților nu au norocul să trăiască în casa copilăriei lor
BALADA TĂTARĂ de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361626_a_362955]
-
Ediția nr. 778 din 16 februarie 2013 Toate Articolele Autorului Răsturnat pe un divan Un motan îmi toarce în brațe Și-o pădure de becațe Desenată pe tavan Toropeală, reverii Și mă văd tăind savane; Principate suverane Mă întâmpin cu solii Dar mă scutur de emoții Totul se dărâmă brusc Ca un paravan etrusc Când atacă vizigoții Ce e? S-a întâmplat ceva? Cu o voce de pănușă Alt motan cerea din ușă Locul lui pe canapea Și ne strângem mai
CROAZIERĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 778 din 16 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351909_a_353238]
-
că este aproape de românii Săi, și le ascultă vorbele. Când inimile noastre intonau la unison simfonia iubirii nețărmurite „DOR de EMINESCU!”, un stol de porumbei a făcut înconjurul grădinii din fața Ateneului Român și ne-au vestit că ne-au adus solie de „bună pace” de la bădița Mihai că, de acolo... din lumea Lui, ne păzește și ne călăuzește pe drumul luminos al culturii și credinței noastre strămoșești. Fie-mi îngăduit să trec în revistă câteva momente de la această procesiune a iubitorilor
DOR DE EMINESCU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352357_a_353686]
-
Acasa > Eveniment > Comemorari > CĂLĂTORIM Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 338 din 04 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Călătorim Călătorim pe drum de anotimpuri, Ne-mpodobim cu soare și cu nori, Relicve și solii din alte timpuri În dansul fulgurantelor ninsori. Visăm o necântată melodie, Vâslim pe un cupeu de peruzea, Un arc de curcubeu încet se-nscrie, Iar cerul obosit se odihnea. Pătrunzătoare arome de fâneață Au adormit toți zeii în Olimp. În permanență
CĂLĂTORIM de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 338 din 04 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351479_a_352808]
-
mai mult din perspectivă duhovnicească decât din perspectivă fizică. Totuși sunt suficiente mărturii în Sfânta Scriptură referitoare la frumusețea fizică a Domnului, în pofida profeției lui Isaia care Îl vede pe Mesia ca fiind „urât” la înfățișare: „Cine a dat crezare soliei noastre și brațul Domnului cui s-a descoperit? Crescut-a înaintea Lui ca o odraslă și ca o rădăcină din pământ uscat. Nu avea nici chip, nici frumusețe ca să ne uităm la El și nici înfățișare ca să ne fie drag
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
așterne altă lume Se mișcă dor de faptă, Dar totul se ascunde În dans prin altă dată . Sunt mistic, sunt aprins De focu-nchipuirii, Prin muguri de albastru Se schimbă legea firii. M- așez la tâmpla ta, O, Doamne! Lucire și solie, Un cânt, ca un refren, O simfonie. Referință Bibliografică: Prin alta data / Petru Jipa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 355, Anul I, 21 decembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Petru Jipa : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
PRIN ALTA DATA de PETRU JIPA în ediţia nr. 355 din 21 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350839_a_352168]
-
mereu harul și darul, / din iubire-ți, iubire, / Hrană, speranță, încredere, și-n spirit, nemărginire, / De poți, iartă-ți copiii, fetele, fiii, dacă-n viață-au / greșit, / Căci tu ești de-a pururi, a noastră regină și dor infinit ! / Dunăre, solie de pace și înfrățire, / Revarsă peste oameni, iubire din iubire (Strungă Mariana, Dunăre, solie de pace și înfrățire) . Cartea cuprinde poeții popoarelor care populează țările europene traversate de fluviu, dând lumină și viață întru nemurirea Dunării : Zlibuț Diana Ana Maria
DUNĂREA ÎN POEZIE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 701 din 01 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351613_a_352942]
-
nemărginire, / De poți, iartă-ți copiii, fetele, fiii, dacă-n viață-au / greșit, / Căci tu ești de-a pururi, a noastră regină și dor infinit ! / Dunăre, solie de pace și înfrățire, / Revarsă peste oameni, iubire din iubire (Strungă Mariana, Dunăre, solie de pace și înfrățire) . Cartea cuprinde poeții popoarelor care populează țările europene traversate de fluviu, dând lumină și viață întru nemurirea Dunării : Zlibuț Diana Ana Maria (Timișoara, România), Dunărea; Andreeva Tzentzerushka (Sofia, Bulgaria), Amintire; Augustinov Pavle (Vukovar, Croația), Dragă iubită
DUNĂREA ÎN POEZIE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 701 din 01 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351613_a_352942]
-
Clipa, 3. Visul, 4. Pe malul Dunării; Stoiț Ionel (Novisad, Serbia), 1. Deșteptarea Neoplantei, 2. Tufișul de lângă bătrânul Danubius;Strungă Mariana (Timișoara, România), 1. Dunăre, Dunăre, 2. Reverie dunăreană, 3. Dunăre, templu de vis, 4. Ea trece mayestoasă, 5. Dunăre, solie de pace și înfrățire; Țene Al. Florin (Cluj Napoca, România), 1. Drumul - Danubius, 2. Pe-o punte de pâine, 3. Simbol de auz; Țopa Mihai (Timișoara, România), 1. Bate vântul pe Clisură, 2. Clisura Dunării, 3. La cimitirul de sub ape (Orșova
DUNĂREA ÎN POEZIE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 701 din 01 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351613_a_352942]
-
în Apologeți de limbă greacă, din col. P.S.B., vol. 2, p. 230, 254, 256. [37] Ibidem, XLVII, p. 144. [38] Ibidem, CV, p. 216. [39] Teofil al Antiohiei, op. cit., VIII, p. 286. [40] Ibidem, XIII, p. 290. [41] Atenagora Atenianul, Solie în favoarea creștinilor, XXXI, în Apologeți de limbă greacă, din col. P.S.B., vol. 2, p. 379. [42] Ibidem, XXXIII, p. 380. [43] Epistola către Diognet, VI, 8, în Scrierile Părinților Apostolici, din col. P.S.B. vol. 1, p.341. [44] Tertulian, Despre
DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR [Corola-blog/BlogPost/356322_a_357651]
-
I, p. 267-268. [75] Ibidem, Pilda a III-a și Pilda a IV-a, p. 269-271. [76] Sfântul Iustin Martirul și Filosoful, Apologia întâi, XX, în Apologeți de limbă greacă, din col. P.S.B. vol. 2, p. 39. [77] Atenagora Atenianul, Solie în favoarea creștinilor, XXXI, în Apologeți de limbă greacă, din col. P.S.B. vol. 2, p. 379. [78] Tertulian, Apologeticul, XLVII, 12, în Apologeți de limbă latină, din col. P.S.B. vol. 3, p. 104 [79] Ibidem, XLXII,13. [80] Idem, Despre mărturia
DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR [Corola-blog/BlogPost/356322_a_357651]
-
VII, 1, p. 211. [191] Herma, op. cit., p. 267-271. [192] Sfântul Iustin Martirul și Filosoful, Apologia întâi, în Apologeți de limbă greacă, din col. PSB, vol. 2, p. 60. [193] Teofil al Antiohiei, op. cit. II, p. 324-325. [194] Atenagora Atenianul, Solie în favoarea creștinilor, XXXVI, în Apologeți de limbă greacă, din col. PSB, vol. 2, p. 383. [195] Tertulian, Despre mărturia sufletului, VI, în Apologeți de limbă latină, din col. PSB, vol. 3, p. 125. [196] Idem, Despre răbdare, X, în Apologeți
DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR [Corola-blog/BlogPost/356322_a_357651]
-
fluturi de grijile mele,/ Ia-le în palmă și zboară cu ele,/ Mă prinde în horă cu floarea de crin,/ Cu tine mă prinde în gură cu vi/... Să ținem pe umeri cu brațe-amândouă/ Covorul de iarbă cosită cu rouă,/ Solie de greieri cântând serenada/ Când noi ne topim rătăciți în livadă” (Tatiana Scurtu). Mai trebuie s-adaug, întristată adunare, că aceste rânduri le-am scris/compilat ca balsam pentru sufletele măcinate de creșterea TVA, scăderea nivelului de trai, șomaj, lipsă
O ALTFEL DE ROMÂNIE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355800_a_357129]
-
fluturi de grijile mele,/ Ia-le în palmă și zboară cu ele,/ Mă prinde în horă cu floarea de crin,/ Cu tine mă prinde în gură cu vi/... Să ținem pe umeri cu brațe-amândouă/ Covorul de iarbă cosită cu rouă,/ Solie de greieri cântând serenada/ Când noi ne topim rătăciți în livadă” (Tatiana Scurtu). Mai trebuie s-adaug, întristată adunare, că aceste rânduri le-am scris/compilat ca balsam pentru sufletele măcinate de creșterea TVA, scăderea nivelului de trai, șomaj, lipsă
O ALTFEL DE ROMÂNIE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 244 din 01 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356019_a_357348]
-
La fiecare treaptă a scării blestemate avem purtători de palavre, din canal până pe toate canalele comunicării, suntem cetățeni europeni, suntem identificați cu un neam nomad care de muncă nu prea știe; fătuțe vesele de pe la noi duc voioase în lumea largă solie de iubire fără frontiere, fără ziduri și perdea (fără a-și neglija neam iubirea de neam), în schimbul căreia primesc niscaiva creițari întru veșnica slavă a (ne)iubirii pre pământ. Presa liberă (de orice morală) prezintă pe spații large mofturi de-
NE ESTE ŢARA PLINĂ DE HUMOR de PAULA ROMANESCU în ediţia nr. 430 din 05 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354768_a_356097]
-
dig, Mă rătăceam prin ploaie și parcă mi-era frig. Mi-ai dat o pelerină de vise neculese Și-ai zis: ia-le pe toate, sunt sigur ne-nțelese! Nu te-am privit cu sete, probabil nu erai, (Îți trimiseseși solii să-mi spună cum e-n rai) Dar am simțit că-i vară în multe lumi deodată Și toate-aveau pe suflet iubirea ancorată. Am strâns în pumn un zâmbet, ceva de verde-gri, (Îl port și-acum prin ceață, dar sigur
ZIUA CÂND M-AI UITAT PE DIG de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 877 din 26 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354936_a_356265]
-
Publicat în: Ediția nr. 267 din 24 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Bezmetic, și-azi mă plimb pe ulița pustie Când frunza bate toba de plecare - Colburi se ridică, în drum, spre-ntâmpinare - Sunt glasuri din adâncuri care-mi trimit solie. Își cată lumea lor pe veci pierdută, Și nu mai pot de-atâta întristare , Ei au murit în luptă întregind hotare - Mănosul câmp de ieri e azi plin de cucută. Cu ochi pierduți își caută avutul, Copiii toți și-i
PLAI ROMÂNESC de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355669_a_356998]
-
desfăcut sub vraja de la tine În bucățele, ca o jucărie. Azi chiar încerc să mă refac din mine, Ca să-mplinesc dorita reverie. Mai lasă timpul, meșter să ne fie Acestei reîntoarceri din nimic. Să pot iubirii iar să-i fiu solie Și casă pe vecie să-i ridic. În neputință, orice adiere Mă clatină și drumul rătăcesc. Rămâne dorul ca o mângâiere Și chiar dacă-s pierdut, tot te iubesc ! *** Referință Bibliografică: Nu pot lipsi / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
NU POT LIPSI de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1649 din 07 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368919_a_370248]
-
împărătești. - Vezi, draga mea, zâmbi contele, ei sunt urmașii mei. Probabil au sosit ca să-mi transmită salutul cuvenit din partea lui vodă! Sau vrăjmașul este prea numeros și ați venit să-mi cereți ajutorul...!? - Domnul meu, sunt cam speriați pentru așa solie! - rosti cu voce aspră eleganta doamnă. - Ea este soția mea, Contesa, stăpână a vampiricelor din întreaga lume... A, dar am uitat să mă prezint! Eu sunt Contele Dracula, marele stăpân al tuturor vampirilor de pe acest pământ! - Am auzit și de
XII. CASTELUL LUI DRACULA (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369401_a_370730]
-
romanțată publicată de B. Iordan și Lucian Predescu. Despre ce este vorba? Aceștia susțin că în timpul unui război, la 1770, străbunicul său, Vlidico Caragiale, din Macedonia, travestit în călugăr, trece Dunărea într-o barcă de pescari la Giurgiu. Voluntar în solia Cantacuzinilor, ajunge om de încredere la curtea lui Vodă Caragea. Bietul bucătar, adus de domnitor, s-a și certat cu el pentru că își scurtase numele la Caragea și, după părerea lui vodă, numai unul putea avea acest nume în țară
UN SCRIITOR ”BOIER CU ETICHETĂ”, DAR...FĂRĂ ”BLAZON” de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2346 din 03 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369454_a_370783]
-
Blând”, „Tatăl Bun”. Un imperativ plin de cumpăt și de cuviință - „Vorbește Doamne, vremea e puțină / [...] / Adu-mi aminte de-un tărâm ceresc / Nu înceta Prea Bune să-mi vorbești”. O exprimare enunțiativ-reală - „Voci divine însoțesc / Revederea-n sfânta taină, / Solii în divină haină / Ai tărâmului ceresc”. Tropi ai analizei (în realizare enumerativă) - „Lume de taină, de etern, de mister” sau ai dublei tăgăduiri în: „Nu, singuri nu suntem” și în specific româneasca întărire a negației (deosebită de anularea, prin dublare
ARMONII CELESTE de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370731_a_372060]
-
încercat să evite cu orice preț transformarea țării în teatru de război sau anexarea ei la Imperiul Habsburgic. Franța a acționat prin intermediul ambasadorilor săi la Poartă pentru discreditarea voievodului român. Constantin Brâncoveanu a intensificat legăturile cu Rusia, prin schimbul de solii și corespondență, încercând astfel o contrapondere la amenințarea otomană și austriacă. În anul 1689 s-a semnat tratatul cu Habsburgii, prin care se recunoaște individualitatea Țării Românești, dar și închinarea sa formală. Deoarece nu s-a putut aplica, trupele imperiale
CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1253 din 06 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370210_a_371539]
-
seamă când trebuie ales noul domn. Curtea are de ales între Roman și Ștefan, mezinul. Ultimul cuvânt îl are Mușata, mama celor doi, și hotărârea ei fermă încheie orice tergiversări: „Vreau pe fiul meu Roman să fie domn. Să lăsăm solii poloni și ungurești să risipească plocoane lui Dragomir sau altora, iar noi urmașii lui Petru să fim uniți.” Preferând blândețea și judecata calmă a lui Roman, ea optează pentru tihna și pacea țării. După ceremonia tristă a prohodului lui Petru
CÂND A RIDICAT ROMAN VODĂ CETATE DE SCAUN, ACOLO UNDE MOLDOVA SE VARSĂ ÎN SIRET de ION DOBREANU în ediţia nr. 2194 din 02 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/353244_a_354573]