2,666 matches
-
nu poate trăi supărată, oricât de grea era încercarea. Durerea exista, undeva adânc, în rărunchii ființei ei. Dar ea nu se obosea să o mai perceapă ca pe o amenințare. Neliniștea din ziua precedentă se transformase într-o stare de somnolență afectivă, ignorând, cu gratuitate, implicațiile mult prea sensibile ale unor certuri conjugale. Aerul tare al stațiunii de munte îi aducea acea stare de bine, de împlinire, de realizare. A încercat, de câteva ori, să readucă zâmbetul pe chipul fetiței, propunând
CONTOPIRE -2- de MIRELA STANCU în ediţia nr. 1876 din 19 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383275_a_384604]
-
cu toată lipsa evidentă a nasului, bi-vel-vornicul Drăguțescu era încă totuși ceea ce se numea un boier bine, ba chiar umbla zvonul că de când Vodă îi ținea nasul într-un borcan, nurii săi bărbătești sporiseră îngrijorător într-un Iași dominat de somnolența otomană. în spatele lui venea o femeie mărunțică, numai pielea și osul, aruncând priviri speriate în toate părțile, căci avea și de ce: în cinci ospețe pierduse trei soți, unul mai sănătos ca altul, și rămase cu șapte copii care se păruiau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
o luară pe drumul cel mai scurt și în curând de pe urma lor nu se mai zări decât colbul. Și-acum, la masă! - zise doamna Potoțki către cei rămași. Episodul 129 LA MUNCĂ! Sunt ore și sunt zile când o ciudată somnolență îl cuprinde pe Povestitor. Privirea i se împăienjenește, auzul i se stinge aproape de limita surzeniei, nasul refuză adulmecarea, mâna îi devine puhavă, odihnind lângă pană. Ori încotro s-ar uita, vede aceeași culoare: cenușiul. Jocul cu bețigașul în gunoiul trecutului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
păsa dacă vedea sau nu ce fac în seara aia. M-am dus la restaurantul indian din cartier unde am băut trei sticle de bere și am dat gata o cantitate enormă de mâncare, aducându-mă într-o stare de somnolență. Ajunsă acasă am aruncat câteva pături pe canapea ca și cum aș fi vrut să aprind un foc, și m-am îngropat dedesubt, cu stomacul consolant de plin. Și de data asta mă bucuram că nu e nimeni cu mine sub pătură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
ce. În această așteptare lentă care își avea limitele ei la vedere, care nu era, cum e obiceiul să se spună când se dorește îmbogățirea comunicării, interminabilă, și cu aceste gânduri, care, de multe ori, n-au fost decât o somnolență continuă și de neînvins din care conștiința pe jumătate trează îl smulgea din când în când brusc, aveau să treacă cele trei zile care mai erau până la împlinirea termenului, marți, miercuri, joi, trei file de calendar care cu greu se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
Încolo... repetă el, mușcându-și buza inferioară. Simțea cum gândurile i se Învolburează, ca și când oboseala de peste zi s-ar fi prăvălit peste el dintr-o dată. Își Încordă mușchii gâtului și se frecă la ochi cu putere, Încercând să Își Învingă somnolența. Zgomotul ușii care se deschidea Îi atrase atenția. Șeful gărzilor Înaintă prudent, uitându-se pe furiș spre masa de scris. - M-ai chemat? Faci farmece? exclamă el, arătând seria de cercuri concentrice desenate de poet. - Ecuanți, căpitane, ecuanți. Punctum aequans
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
aceasta, mai ales, le iubesc. Însemnătatea acestor lecții nu-ți îngăduie însă o prea lungă pasivitate. Scoți repede hârtia, creionul și intri în bătălie. Atunci simți lângă tine o mână sigură de neîntrecut combatant. Aici îndepărtează fierul cu care inerția somnolenței voia să te întunece; dincolo arată o potecă sigură în spatele taberei de întuneric; îți încheie armura slăbită de lovituri și din izbândă, în izbândă, te conduce în cortul bogățiilor lui Darius: diamantele proprietăților geometrice, tăiate după tetraedru, cub, octaedru, icosaedru
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
anului 1854 și e adresată fizicianului englez Sir David Brewster. La 22 februarie 1855, pe la amiază, are un prim atac de inimă. Către seară se liniștește. Nu mai vede. Vorbește numai în șoaptă, aude și cunoaște. Curând e cuprins de somnolență, respirația devine tot mai înceată: se oprește, se reia cu pauze tot mai lungi. La 1 și 5 minute noaptea își dă sfârșitul. Ne-a rămas evocarea figurii lui Gauss pe catafalc. O desprindem, pentru a o reda liber, din
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
sub influența lichidului pe care, fără voia mea, o înghițisem. Însă, experimentul prin care trecusem, mă făcu să fiu prudent. N-am zis nici da, nici nu. - Așa deci, a dispărut dorința? Păcat!, mai spuse ea, ieșind din încăpere. O somnolență ciudată începu să mă învăluie. Și, cu cât beam mai mult, cu atât moleșeala devenea mai puternică. - Vreau să dorm!, am bolborosit eu așezându-mă pe o canapea. Am adormit. *** Când m-am trezit, ploaia încetase demult. Cerul se luminase
TATUAJUL de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362731_a_364060]
-
fiecare pas o intensă durere musculară. Când am ajuns jos, Ursula mă întâmpină iarăși cu un pahar plin. - Ia!, mi-a zis, întorcându-și brusc spatele. Gustul alcoolului m-a făcut să tresar. Părea că înlăuntrul meu se instalase o somnolență pe care numai alcoolul o mai putea risipi. Am golit paharul cu lăcomie și m-am îndreptat printre lucrurile răvășite să mi le strâng. Ea s-a întors și a zâmbit. - Exact ca și celălalt. Cum primiți botezul patului meu
TATUAJUL de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362731_a_364060]
-
nostru tacticos mai apelează la servietă, hârtie și plaivas, de un calm răvășitor de te scoate din papuci sau te calmează, ne-o impunem pe-a doua, lăsatul serii este din ce în ce mai pronunțat iar luminile îți crează un ambient liniștitor, de somnolență în fază incipientă. Se vede din depărtare pe dreapta “Circus-Circus”, ceva mai în spatele lui “Stratospfere” și undeva în dreapta peste bulevard “Sahara”, spre fundalul zării se zăresc munții golași și sterpi ce străjuiesc orașul dinspre nord-est, Spring Mountains, parcă sunt tăiați
LAS VEGAS-UL CU PĂCATELE LUI...ŞI NOI!? de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 181 din 30 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367019_a_368348]
-
momentul când v-am întâlnit acum câteva ore în incinta liceului, am revenit pentru a vă cunoaște mai bine? - Eu știu? - M-am substituit vârstei elevilor noștri. Ceva s-a întâmplat cu mine, dacă mi-am ieșit din starea de somnolență aș putea numi-o, în ceea ce privește nevoia vieții de familie. - Bine, dar nu v-ați gândit la refacerea ei? - Până acum nu, pentru că nu găsisem persoana care să-mi capteze interesul. Văd că s-a penetrat acel zid și, cineva a
OLIMPIADA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1080 din 15 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363493_a_364822]
-
iveală impactul pe care îl are asupra organismului uman schimbările bruște de fusuri orare. Să nu uităm că atunci când la Sydney este miezul zilei în București este noapte... Când ajungi, la destinație, chiar dacă este zi, ai o senzație profundă de somnolența, de care nu poți scăpa decât după o acomodare treptată de câteva zile... Doi. Aș mai vrea să discutăm puțin și despre timpul parcurs între cele două puncte. Informându-ne de pe internet aflăm estimativ că distanța dintre Sydney și București
CĂLĂTORIA: ZBORUL DE LA SYDNEY LA SINGAPORE. de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1059 din 24 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363639_a_364968]
-
culturalizare și formare religioasă, refuză să „formeze” un public nou, mulțumindu-se să se complacă în această supraabundență de imagini și de limbaj, inutilă și distrugătoare. Ceea ce e trist este că nimeni nu încearcă să evadeze din această stare de somnolență culturală și religioasă, pentru că toți au, pentru moment, „lucruri” mai importante de făcut. Trebuie să învățăm să acționăm cu toată tăria și fermitatea pentru îndreptarea acestor neajunsuri. Să înțelegem și să învățăm să ne apărăm punctele de vedere și onoarea
MEDIA DIN PERSPECTIVA VIEŢUIRII ŞI A TRĂIRII DUHOVNICEŞTI ÎNTR-O LUME MULTIMEDIA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 111 din 21 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349594_a_350923]
-
la candoarea nobilă a spleenului vulpesc. Iată într-o „Epistolă” versul tern, scris cu rigiare, lipsit de artificii : „Într-o zi, mai degrabă-n amurg, Voi primi o vizită îmbrăcată murg : Obosindu-mă, o voi ruga să mă lase Dedicat somnolenței mele lemnoase. În odaia rămasă goală, Va fi doar tăcerea mea orizontală.” Are și ceva din ritmica barbiană care-i cenzurează poemul, dar și din balada populară. În balada „Cântec de flintă” se înfiripă un dialog între haiduc și flintă
ROMULUS VULPESCU-UN TRUBADUR MELANCOLIC AL SFÂRŞITULUI DE SECOL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 630 din 21 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344460_a_345789]
-
doar tăcerile mai sunt prezente și-un tăcine-n tindă într-o oală a rămas un „dolce fariente”. în odaia lor rămasă goală, câteva portrete pe perete și tăcerea mea orizontală înecată-n lacrimi și regrete. toate gândurile mele curg, peste somnolența mea lemnoasă, s-a lăsat încețoșat amurg în grădina noastră și pe casă. miercuri, 4 iulie 2012 Referință Bibliografică: s-a lăsat încețoșat amurg / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 551, Anul II, 04 iulie 2012. Drepturi
S-A LĂSAT ÎNCEŢOŞAT AMURG de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 551 din 04 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344490_a_345819]
-
îți umple toată gura O moștenim din veac în veac. Noi „facem“ și „băgăm“ de-a valma Noi suduim neîncetat Iar la acest popor, sudalma E o religie de stat. La treburile serioase Noi nu ne concentrăm destul Avem o somnolență-n oase Și-o zeflemea de prost fudul. Ceac-pac! Dar la reluări de faze Parcă ne mai trezim puțin N-avem profil de kamikaze Tiparul nostru-i byzantin. Apocalipsa furtunoasă Îi sperie pe pămînteni... Pe noi nu ne-o găsi
ROMÂNII E DEŞTEPŢI! ... NE AMINTEŞTE ZEFLEMEAUA de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1634 din 22 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365890_a_367219]
-
Autorului (privesc înapoi cu aceeași nedumerire!...) Camionul era înțesat cu soldați proaspăt trecuți de la stadiul de pregătire la ciclul unu de armată. I-au făcut loc pe una din bănci. Legănarea din timpul mersului i-a creat o stare de somnolență. Avea nevoie de un punct de sprijin. A strâns arma automată ținută între genunchi. Frigul devenea tot mai pătrunzător amintindu-i de plutonierul Negară, de îngrijorarea acestuia de a nu se îmbolnăvi atunci când adormise pe zăpadă, în Șorogari. A fost
XII. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2105 din 05 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365293_a_366622]
-
beneficieze de privilegii dar veteranii nu plecaseră încă. Simion se strecurase ca un motan, dornic să toarcă, în culcușul de la baza cuierului. Îl luase somnul. A fost scos cu greu. Nici după ghionturile primite nu i-a pierit starea de somnolență. Părea a fi un soldat cu reflexe atrofiate privind modul de a reacționa la comenzile militare. Nu se poate spune același lucru despre Bert. Un soldat adevărat doarme într-o oră cât un civil în trei. A și visat. Soldatului
XII. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2105 din 05 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365293_a_366622]
-
toate zilele... Rezerva 821 a Spitalului Județean din Baia Mare. Părintele Nicolae era internat cu o zi înainte cu diagnosticul de angină pectorală dureroasă. „Pe părinte l-am găsit, povestește Florian Razmoș, cu perfuzie la mâna stângă, într-o stare de somnolență, din care periodic revenea și comunica cu cei prezenți...” A rămas singur cu părintele, lângă fereastră. „Mai bine stai aici pe pat...ca să nu răcești lângă geam”- l-a invitat Steinhardt. Văzând că i se înrăutățește starea, Florian cheamă doctorul
N.STEINHARDT-EVREUL CARE A ÎMBRĂCAT HAINA LUI HRISTOS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 992 din 18 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365065_a_366394]
-
2016. (privesc înapoi cu aceeași nedumerire!...) Camionul era înțesat cu soldați proaspăt trecuți de la stadiul de pregătire la ciclul unu de armată. I-au făcut loc pe una din bănci. Legănarea din timpul mersului i-a creat o stare de somnolență. Avea nevoie de un punct de sprijin. A strâns arma automată ținută între genunchi. Frigul devenea tot mai pătrunzător amintindu-i de plutonierul Negară, de îngrijorarea acestuia de a nu se îmbolnăvi atunci când adormise pe zăpadă, în Șorogari. A fost
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/365526_a_366855]
-
mult (privesc înapoi cu aceeași nedumerire!...) Camionul era înțesat cu soldați proaspăt trecuți de la stadiul de pregătire la ciclul unu de armată. I-au făcut loc pe una din bănci. Legănarea din timpul mersului i-a creat o stare de somnolență. Avea nevoie de un punct de sprijin. A strâns arma automată ținută între genunchi. Frigul devenea tot mai pătrunzător amintindu-i de plutonierul Negară, de îngrijorarea acestuia de a nu se îmbolnăvi atunci când adormise pe zăpadă, în Șorogari. A fost
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/365526_a_366855]
-
solide de tradiție și prfesionalism, un complex de factori care nu sunt sigur că s-ar întruni complet în România ani în șir, în revistele dedicate respectivului domeniu. Astfel de situații sunt palme pe obrazul celor care își exercită liniștita somnolență pe pernele levantine ale paginilor cu cronici de artă. Mai adaug faptul că unele cronici sunt plătite de autori pentru a fi lăudați, iar în altele se plătesc polițe pentru lucruri de natură personală pe care, ca scriitor, le cunosc
AUTORITATEA VALORII CULTURALE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 775 din 13 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351774_a_353103]
-
murmur răstignit în marginea pieptului său costeliv. Probabil că visase înclusiv lacrimile. Dar ce vis frumos. Sa visezi curgerea firească a unei singure lacrimi în glasul obrazului albit de vreme. Clipi cu greutate dureroasă. Obscuritatea gravă a camerei îndemna la somnolență. Își simți picioarele grele ca piatra. Începu să pășească cu stângăcie spre patul neatins de nicio mână de femeie așezându-se într-o parte. Efortul îl făcea să respire cu greutate. O moleșeală călduță îi transpira o stare călăuzită înspre
FLUTURI SUB CEARCĂNE II de DANIEL DĂIAN în ediţia nr. 254 din 11 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355837_a_357166]
-
vieți scăldate în lacrima dorului de tine mamă morminte părinți cum se odihnesc cuminți în pământ de suferință clopote ce bată surd în valea cu suspine destin crud al multora ca mine miroase întunericul a ars așezați între vis și somnolență suferim de abisul bunului rămas cărări din frunze moarte pași greoi drum strâmt azi în trecut ori în viitor suntem tot noi nufăr plutitor rabd durerea părintească cuprins de nostalgie și de dor privesc oricând spre casa părintească rămasă în
TU MAMĂ ÎMI LIPSEŞTI de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 904 din 22 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346154_a_347483]