3,952 matches
-
ține-mă sub urmărire Și-mpreună, prima dată Să mergem spre nemurire! Editor și scriitor Și-a-ncropit o editură Ce lucrează cu mult zel, Singur, la maculatura, O semnează numai el. Superficiență Petre e de pus în râma Teatru, proza, epigrama, Sonete sau poezie Publică și apoi scrie! Aviz medical De nu trăiești în zadar și mănânci pe la toți Sfinții Ce-s trecuți în calendar Și-ai săpat groapă cu dinții! Osânda Unui despot „luminat” I-au intrat zilele-n sac Și
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
familiaritatea cu obiectul de studiu și corectări de istorie literară în privința paternității unor texte. Preotul celibatar e un sentimental sfios, un romantic autocenzurat ce nu vrea să-și dezvăluie numele ca autor al unor elegii de dragoste stinsă. Într-un sonet trimis lui G. Bariț simte în sine "un foc prea fierbinte", pe care îl ascunde "supt șepte tari peceți" (p. 396-397), dar cere să nu-i fie deconspirat numele: "că știți că io nu voiesc să figurez de poet" (p.
Un savant de secol XIX by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10558_a_11883]
-
trebuia să fie accesibilă consumatorilor de epic. Firul narativ a tiranizat - din fericire - textul. Chiar și poemele cele mai lirice aveau în miezul lor o mică fabulă, o povestioară cu care poetul își momea cititorii (mă gândesc, de pildă, la sonetele lui Shakespeare ori poemele lui John Donne, printre foarte mulți alții). Este deci o lege de bază a autorilor din toate timpurile că publicul dorește "circ și pâine" - spectacol, convenție, adică poveste. Ar mai fi ceva de adăugat la acest
Trans-romanul by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/10563_a_11888]
-
șprițe./ Doriți ceva?, ne-ntreabă. Noi dorim!// Și discutând cu ele gogorițe/ și bazaconii, după kilul prim,/ Le-aplaudăm când fac din șolduri fițe/ și cu delicatețe le ciupim// Pe chelnerițele de printre șprițe..." Sunt chelnerițe blonde printre șprițe). Rondelurile, sonetele, elegiile, baladele, cântecele și bocetele lansate de pe acest submarin erotic repede ieșit la suprafață mixează registrele și reinterpetează liniile melodice, în acord cu starea sufletească de moment a "Îngerului jongler Emil Brumaru". Am văzut cum de la nota lirică eminesciană din
Îngerul jongler by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10617_a_11942]
-
ține-mă sub urmărire Și-mpreună, prima dată Să mergem spre nemurire! Editor și scriitor Și-a-ncropit o editură Ce lucrează cu mult zel, Singur, la maculatura, O semnează numai el. Superficiență Petre e de pus în râma Teatru, proza, epigrama, Sonete sau poezie Publică și apoi scrie! Aviz medical De nu trăiești în zadar și mănânci pe la toți Sfinții Ce-s trecuți în calendar Și-ai săpat groapă cu dinții! Osânda Unui despot „luminat” I-au intrat zilele-n sac Și
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
în Iași. Căsuța, de dimensiuni liliputane, a fost proprietatea Lizetei Stroici, cumnata lui Demostene Botez, fiind construită pe la începutul secolului XX, aici fiind găzduit și sediul revistei „Însemnări literare“. Casa memorială Mihai Codreanu găzduiește peste 700 de obiecte ale maestrului sonetelor românești. Un alt obiectiv important îl reprezintă și Casa memorială Nicu Gane, care adăpostește și Muzeul Consiliului Local Iași. În muzeul Nicu Gane sunt expuse obiecte originale care au aparținut scriitorului, manuscrise, fotografii, cărți și picturi. A. M. G. Pârtii de
Agenda2004-3-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/281967_a_283296]
-
a primit Premiul Academiei Române (1918), Premiul Societății Scriitorilor Români (1927), Premiul Fundațiilor Egale (1939), Premiul Național de poezie (1941). A murit în 1963, la un an după eliberarea din închisoare. Postum i-au fost publicate cele mai cunoscute volume: „Ultimele sonete închipuite ale lui Shakespeare în traducerea imaginară a lui V. Voiculescu“ (1964), „Povestiri“ (1966) și „Zahei orbul“ (1970). DUMINICĂ, 28 NOIEMBRIE ENRICO FERMI În urmă cu jumătate de secol a murit fizicianul Enrico Fermi. Născut în 1901, a fost unul
Agenda2004-48-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/283108_a_284437]
-
o mențiune din partea Asociației Editorilor din România - premiile pentru cea mai bună carte de medicină, pentru cea mai interesantă colecție, pentru excelență redacțională -, distinsă la ediția Bookarest din acest an cu premiul pentru cea mai frumoasă carte pentru „Cincizeci de sonete de Mircea Cărtărescu cu cincizeci de desene originale de Tudor Jebeleanu“, selecționată la standul României pentru Târgul de la Frankfurt în 2002 și prezentă în catalogul SuperBooks 2003 destinat celor mai frumoase, corecte și interesante editări din Europa, Editura Brumar a
Agenda2004-25-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282548_a_283877]
-
săptămânalului nostru“, ne-a declarat dl Dan Coclici, redactorul șef al „Bănățeanului“. Profităm de ocazie pentru a le ura colegilor noștri „La mulți ani! “ și viață lungă în mass-media. ( S. P.) Brumar la Bookarest Volumul lui Mircea Cărtărescu „Cincizeci de sonete cu cincizeci de desene originale de Tudor Jebeleanu“, publicat la editura timișoreană Brumar, a fost desemnat de către Asociația Editorilor Români drept Cea mai frumoasă carte, cu ocazia celei de-a XII-a ediții a Târgului Internațional Bookarest, desfășurat la București
Agenda2004-23-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/282511_a_283840]
-
de pepene (Ed. Polirom, 159 000 lei); Louise Simonson - Inimă sălbatică (Ed. Național, 120 000 lei); Cristian Grosu - Jurnalismul de investigație (Ed. Polirom, 149 000 lei); Antoine de Saint-Exupéry - Micul Prinț (ediție bilingvă) (Ed. Național, 152 600 lei); William Shakespeare - Sonete (Ed. Litera Internațional, 55 000 lei); Claudia Goles - Vara în Siam (Ed. Polirom, 139 000 lei); Georgeta Burlea - Dicționar explicativ de logopedie (Ed. Sedcom Iași, 310 000 lei); Daniel Defoe - Robinson Crusoe (Ed. Național, 160 000 lei); P. Abraham - Întrebări
Agenda2004-36-04-timp () [Corola-journal/Journalistic/282851_a_284180]
-
și IV se străvede stăpânirea și regasirea de sine însuși, împlinirea vieții sale înfruntând trecerea timpului și odată cu acestea făurirea originalității operei sale. Volumele: Împlinire, Umbră timpului și Cumpănă dreapta corespund, primul, contemplării în liniște a trecutului prin reluarea - în sonete perfecte - a unor subiecte predilecte, ca o trecere în revistă. În Umbră timpului străbate spaimă îmbătrânirii și dezagregării, iar în Cumpănă dreapta încearcă efortul acceptării sfârșitului și a stabilirii unui echilibru. Toate trei volumele amintesc întrucâtva de Le temps retrouvé
Voluptatea lecturii by Cornelia Pillat () [Corola-journal/Journalistic/17665_a_18990]
-
armonizarea haosului, din Alegerea lemnului și, în fine, prin acceptarea ideii că mai este o cale, "numită din greșeală cea din urmă,/ de fapt cea dintîi"... Al doilea ciclu de lieduri - în ordinea stabilită de către autor - este inspirat de trei sonete de dragoste ale lui Eminescu. El face trecerea de la conștientizarea de sine, la trăirea "eternului feminin" - ca element decisiv în contopirea finitului cu infinitul ("Tu nici nu știi a ta apropiere/ Cum inima-mi de-adânc o liniștește,/ Ca răsărirea
Pascal Bentoiu, căutător al esențelor poetice în lied by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/17284_a_18609]
-
rănire/ și vindecarea nesigură// mie îmi spun/ printr-o pădure urmîndu-te/ riscu Firește, viziunea cosmică, solemn-contemplativă, ține, în ciuda orientării sale către efemerul universal, mai mult de impersonalitatea care transcende datele contingentului, care se dizolvă în generalitate. Forma fixă aci utilizată, sonetul, e de asemenea de natură a accentua alura transpersonală a discursului: "cu ochii la cerul de ieri/ cu gîndul sorbit în seninu-i/ mă chinui mă-ntunec mă-nvinui/ lovită de cîte păreri// la unicul lumii intrînd/ noptatici soli-nuferi sori-nouri/ cortegii
Poezia Constanței Buzea by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17316_a_18641]
-
el. La vers trebuie să trudești în fiecare zi". Și mărturisea cu umor involuntar: Nu scriu mult. Doar în fiecare zi sau seara". În realitate, poetul Voiculescu a scris enorm, lăsînd posterității proză multă și acele nestemate care sînt Ultimele sonete închipuite de W. Shakespeare traduse de V. Voiculescu. Refuza să participe la șezătorile literare organizate de grupuri de scriitori prin orașele țării. Spunea: "Eu nu mă expun, nu sunt piesă de muzeu. Nu vreau să-mi etalez rănile, pentru că fiecare
Evocări verosimile by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17354_a_18679]
-
tabloului viitor, pînă la obiectele, florile uscate, gîngăniile, paianjenul (de metal, cu ochi scăpărători) de care mă apropiasem cu frica închipuindu-mi că sînt vii, plus libelulă vitrificata atîrnînd de peretele atelierului și care imi inspiră unul din cele trei-patru sonete, încercări mai vechi din tinerețe, cînd poezia, spre dezamăgirea mea de mai tîrziu, mi se părea cel mai lesnicios mijloc de a face artă, că tot românu^, în general și fals zicîndu-se că s-ar naște poet. Aici e și
Putzul lui Babel by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18028_a_19353]
-
poezia, spre dezamăgirea mea de mai tîrziu, mi se părea cel mai lesnicios mijloc de a face artă, că tot românu^, în general și fals zicîndu-se că s-ar naște poet. Aici e și dramă noastră. Să spun neseriozitatea?... Acest sonet, avînd o valoare pur personală, biografica, așadar, se intitulează MOARTEA LIBELULEI și este dedicat marelui pictor și prieten Ion sau Alin Gheorghiu, de ale cărui tablouri vechi de o greu de estimat valoare, apartamentul în care locuiesc este plin, alcătuind
Putzul lui Babel by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18028_a_19353]
-
LIBELULEI și este dedicat marelui pictor și prieten Ion sau Alin Gheorghiu, de ale cărui tablouri vechi de o greu de estimat valoare, apartamentul în care locuiesc este plin, alcătuind un fel de muzeu. Dau tiparului pentru întîia dată acest sonet cu sentimentul că încalc o regulă nescrisa și intimă... Timpul însă și istoria mă silesc să trec peste și să public versurile mele de demult oferite lui Alin că un epitaf închinat insectei superbe încremenita în spațiu, expusă în atelierul
Putzul lui Babel by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18028_a_19353]
-
ne avînd alt dar pe care să i-l fac, în cinstea evenimentului, îi recitasem teatral Albatrosul pe care il știam pe dinafara din anii liceului: Souvent, pour s^amuser, leș hommes des equipages... Bătuse radioasa din palme după ce terminasem sonetul interpretat în glumă cu dramatism... În al treilea rînd, după mărturisirea ei, eram primul ins care vizită muzeul după vreo trei-patru zile de total dezinteres turistic... Cred că, în ultimul rînd, mai fusese și vraja ce ma cuprinsese pătrunzînd în
Arlette by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18107_a_19432]
-
doar asupra unui singur segment al revistei de la Deva: evocarea, de către Iv Martinovici, a lui Dan Constantinescu, însoțită de texte inedite ale poetului și traducătorului. Alegerea noastră e în bună măsură subiectivă, căci minunatul volum bilingv cu Elegiile duineze și Sonetele către Orfeu ale lui Rilke, apărut în 1978 la Univers, cu ilustrațiile lui Vasile Kazar, e una dintre bijuteriile bibliotecii Cronicarului, care de cîte ori se bucură de ea (des), se gîndește recunoscător la Dan Constantinescu. Un traducător genial, care
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18127_a_19452]
-
dincolo. Ceea ce semnalează pasiunea erotică, susține Bataille, este tocmai un presentiment al sfîrșitului, un fel de angoasa morbida, o "aureola de moarte", ca să folosesc fericită expresie a autorului. În ființă iubita întrezărim apropierea morții, cum bine știm, de altfel, din sonetele lui Shakespeare ori din poemele lui Donne. Dar mai întrezărim ceva, mult mai important: esență făpturii umane, adevărul sau temeiul ființei, cum le numește Bataille. Transgresarea care e constitutivă actului erotic nu se realizează, însă, decît prin violență. De aici
Viclenii la sfîrsitul lumii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17577_a_18902]
-
a început să i se dedice de-abia la sfârșitul anilor ’70 ai secolului al XXlea. Primul volum de versuri îi apare în 1978 și se numește Cum am făurit clopotul. Îi urmează volumele Lumea înseamnă o pereche (1982), Casa sonetelor (1983), Gazele și biciclete (1990), Coborând din munți (1999 - antologie), Fierbătorul cu farmece (2002), Din mizeria viselor, ție (2006), Balade și flori de câmp (2008) și Cules târziu (2014). Poezia lui Václav Danek atrage atenția printr-o încărcătură intelectuală deosebită
Poeți cehi în românește by Mircea Dan Duță () [Corola-journal/Journalistic/2511_a_3836]
-
întreținut o vie corespondență, numai că rolul de fecundare a spiritului tot femeile lau avut. După Lucrezia Borgia și Morosina, Bembo se îndrăgostește la senectute de Elisabetta Massola, născută Querini, o aristocrată venețiană al cărei farmec îi va inspira ultimele sonete de dragoste. Va muri la 18 ianuarie 1547, fiind îngropat în centrul Romei, în Biserica Santa Maria sopra Minerva, între doi papi iluștri din familia Medici. Dintre tomurile pe care le-a lăsat - corespondență, istorie, gramatică sau poezie, - memoria culturală
Perorație calofilă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2522_a_3847]
-
simple obtuzități (comparabile însă cu cele pe care Călinescu i le reproșează în Istoria... sa lui Maiorescu). Dar chiar dacă limbajul metaforic îi ridică probleme, trebuie spus că Grama nu e întotdeauna un rău cititor. Îi datorăm cel puțin intuiția că sonetul Veneția ar fi o imitație (deși el vede sursa într-un poem al lui August Platen- Hallermund și nu, cum se știe, în Wenedig de Cajetan Cerri). Cu toată lipsa ei de dreptate, cartea aceasta de la 1891 e mai pasionantă
Paiul și bârna by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2405_a_3730]
-
Trebuie să mai spun că lui Ion Negoițescu, - în toți acei ani, - îi datorez faptul că am citit atîtea cărți, procurate de el. Nu uit încurajările lui, din epocă, de a scrie versuri. Scriam în contra vremii literare vitregite. De pildă, sonete parnasiene, ca următorul, pe care-l reproduc în amintirea lui Nego. Pastel eleat Am văzut cerul dreptunghiular printre blocuri Cerul limpede și trist ca o teoremă Soarele încerca să apună în mai multe locuri Dar spațiul era luminoasa dilemă. (Citez
În amintirea lui Nego by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16897_a_18222]
-
îndată compuse/ Exact ca în comediile lui Plaut/ O sonatină pentru flaut; de altfel/ Era și de rigoare, scaunul avînd trei picioare... Și-așa mai departe. De fapt niște compuneri livrești, și-atît... Cel mai mult însă lui Nego îi plăcuse sonetul Pana de herete pe care i-l închin de asemeni și care nu fusese decît " o tragere de timp". În pana de herete caut harul. De mult, sălbatecă, în slăvi vibra, Pe cînd, semeț, nebiruit, tîlharul Cu àripa haină văzduhul
În amintirea lui Nego by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16897_a_18222]