311 matches
-
Rubrici: „Versuri”, „Proză”, „Articolul nostru”, „Notițe artistice”. Colaborează cu versuri: Ion Al-George (Hyperion), Corneliu Moldovanu, Victor Eftimiu, C. Râuleț, G. Gregorian, M. Demetriad, M. Săulescu, Oreste, C. Titus Stoika, Șerban Bascovici; cu proză - Nigrim, Liviu Rebreanu (Mușteriul); cu teatru - M. Sorbul (Poveste banală), Elena Văcărescu (Satana, în traducerea lui D. Nanu). Corneliu Moldovanu traduce un fragment din Polyeucte de Corneille. Versurile sunt în general de factură modernistă. Semnează portrete literare Corneliu Moldovanu. Alți colaboratori: Th. M. Stoenescu, Lia Hârsu, V. Demetrius
ARTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285462_a_286791]
-
sentiment al neputinței de a-i înțelege, eu însumi deveneam un fel de duh grozav. Duh spăimos, pogorât peste ei cu amenințări dintr-un timp neînțeles, într-adevăr, de ei și care nu făcea altceva decât să-i tragă în sorbul patimii de a-i ucide doar. Mi-era atunci scârbă de mine, de timpul meu care ucidea țărani, de toate jocurile mele scriitoricești, de neputința mea de a ajunge vreodată până la sufletul acestui neam din oropsita noastră multilateral dezvoltată. Plecam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
relevă în chip obiectiv o personalitate de prim rang a literaturii noastre moderne, exercitând o influență activă asupra dramaturgiei posterioare. Viziunea caragialistă asupra caracterelor , a raporturilor dintre comic și tragic, a inspirat în mare măsură operele dramatică a lui Mihail Sorbul Patima roșie și Dezertorul. Autorul le-a intitulat „comedii tragice”, intuind una din direcțiile evoluției teatrului modern. Cu numai cinci personaje: Tofana, Sbliț, Castriș, Rudi și Crina, M. Sorbul izbutește să creeze în Patima roșie o acțiune captivantă, plină de
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]
-
tragic, a inspirat în mare măsură operele dramatică a lui Mihail Sorbul Patima roșie și Dezertorul. Autorul le-a intitulat „comedii tragice”, intuind una din direcțiile evoluției teatrului modern. Cu numai cinci personaje: Tofana, Sbliț, Castriș, Rudi și Crina, M. Sorbul izbutește să creeze în Patima roșie o acțiune captivantă, plină de surprize. S-a observat că lumea din această piesă este o „lume dezaxată”, o umanitate bolnavă, „ o lume a crizei”. V. Brădățeanu a remarcat că dramele acestei lumi sunt
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]
-
și a omului de prisos, Sbliț semnifică un protest împotriva unei lumi rău alcătuite, asupra căreia reflectează cu amar și sarcasm, dar și cu umor. Comedia tragică Dezertorul aduce pe scenă lumea mahalalei, din care Caragiale luase situațiile comice. Mihail Sorbul prezintă drama „mahalagiului” Silvestru Trandafir, bucureștean de la periferie, cu suflet mare. La această trăsătură Sorbul adaugă expresiile, vulgarizările și accentul limbajului specific mahalalei, procedeu preluat de la I. L. Caragiale. Având, ca și Caragiale, o mare vocație pentru teatru, Mihail Sorbul dovedește
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]
-
căreia reflectează cu amar și sarcasm, dar și cu umor. Comedia tragică Dezertorul aduce pe scenă lumea mahalalei, din care Caragiale luase situațiile comice. Mihail Sorbul prezintă drama „mahalagiului” Silvestru Trandafir, bucureștean de la periferie, cu suflet mare. La această trăsătură Sorbul adaugă expresiile, vulgarizările și accentul limbajului specific mahalalei, procedeu preluat de la I. L. Caragiale. Având, ca și Caragiale, o mare vocație pentru teatru, Mihail Sorbul dovedește o bună știință a plasării replicilor, a notării minuțioase, a exactității gesturilor și indicațiilor scenice
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]
-
Mihail Sorbul prezintă drama „mahalagiului” Silvestru Trandafir, bucureștean de la periferie, cu suflet mare. La această trăsătură Sorbul adaugă expresiile, vulgarizările și accentul limbajului specific mahalalei, procedeu preluat de la I. L. Caragiale. Având, ca și Caragiale, o mare vocație pentru teatru, Mihail Sorbul dovedește o bună știință a plasării replicilor, a notării minuțioase, a exactității gesturilor și indicațiilor scenice pe care le folosește în construirea personajelor. Prin „comediatragică”, Mihail Sorbul este considerat un precusor în contextul artei dramatice europene al secolului al XX
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]
-
de la I. L. Caragiale. Având, ca și Caragiale, o mare vocație pentru teatru, Mihail Sorbul dovedește o bună știință a plasării replicilor, a notării minuțioase, a exactității gesturilor și indicațiilor scenice pe care le folosește în construirea personajelor. Prin „comediatragică”, Mihail Sorbul este considerat un precusor în contextul artei dramatice europene al secolului al XX-lea. O replică adusă personajului caragialesc este Mitică Popescu, personajul comediei Mitică Popescu de Camil Petrescu. Însuși autorul a precizat că Mitică Popescu are ca predecesor pe
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]
-
că vor pieri împreună cu teoria lor, i acea pretinsă "distanță" fără de care, vezi, dragă Doamne, nu puteau ei să scrie. Și așa cum au arătat evenimentele, dispensarea aceea a și venit, și era neverosimil și tragic să-l vezi pe Mihail Sorbul, autorul ztimei roșii și al Dezertorului, asociindu-se cu un oarecare redactor "înarmat ideologic", ca să scrie o nouă piesă: bietul Mihail Sorbul venea adică cu talentul? iar luminatul redactor venea cu orientarea. Oamenii din realitatea reală sânt ghidați de întîmplări
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
au arătat evenimentele, dispensarea aceea a și venit, și era neverosimil și tragic să-l vezi pe Mihail Sorbul, autorul ztimei roșii și al Dezertorului, asociindu-se cu un oarecare redactor "înarmat ideologic", ca să scrie o nouă piesă: bietul Mihail Sorbul venea adică cu talentul? iar luminatul redactor venea cu orientarea. Oamenii din realitatea reală sânt ghidați de întîmplări implacabile și pline de substanță, nu sânt eroi de romane fade, produse ale unei imaginații excitate. Închipuiți-vă: Mihail Sorbul, la vârsta
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
bietul Mihail Sorbul venea adică cu talentul? iar luminatul redactor venea cu orientarea. Oamenii din realitatea reală sânt ghidați de întîmplări implacabile și pline de substanță, nu sânt eroi de romane fade, produse ale unei imaginații excitate. Închipuiți-vă: Mihail Sorbul, la vârsta lui, era și el convins de necesitatea unei literaturi revoluționare și voia s-o facă. A scris chiar o nuvelă, Meeting, care mi-aduc aminte că a și plăcut. Au trecut de atunci aproape douăzeci de ani, în
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
și cifre, prin imagini care vin și pleacă-n vid, acolo unde zilnic moare Euclid / Zdrobit de-absurdul altor ecuații // În drumul de la minus către plus... Barbian, așadar, la nivelul expresiei îndeosebi - La țărm ascuns, sub văluri de opal, / În sorbul unor lumi matriciale, / La polul negativ, paradoxal, / Se proiectează-n scheme infernale / Mai multe variante de final -, poetul aduce, în planul conținutului, frământările dintotdeauna ale omului cu o sensibilitate exacerbată prin cunoaștere și-și construiește, în apa unei imperfecte lentile
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
din Vilna) are meritul de a ni-l fi făcut cunoscut”. Revista Punct nu excelează prin articole de estetică teatrală. Rubrica „Etuva” dedicată știrilor din teatru, se războiește însă constant cu „spectre hidoase” ca A. de Herz, Mircea Rădulescu, Mihail Sorbul, Victor Eftimiu sau Camil Petrescu, ultimii doi - colaboratori sporadici la Contimporanul. În numărul 3, Mihail Cosma semnează un articol nebulos și exaltat, în care pledează, în termeni marinettiști, cauza unui teatru nou („Vrem scena-bord în pană de motor” etc). Sînt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
dat din nou din picioare, deodată cu Enkim, dar apa curgea de acum din ce În ce mai iute. - Dă mai tare din picioarele alea, strigă Enkim și, din glasul lui, mi-am dat seama că Începea să se teamă. Și atunci, am văzut sorburile. Erau Încă departe, dar bulumacul luneca de-a dreptul spre ele. Undeva În apropierea lor, un morman de crengi și frunze Începu să se rotească, mai iute, și mai iute, după care se auzi un fel de sorbecăială, iar crengile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
dea seama ce fac. Pe urmă, am auzit că pe la mijlocul ei, marea se face așa de ușoară, Încât nu mai ține nici o luntre și nici chiar pe cel mai bun Înotător. Și, dacă scapi și de apa asta, te așteaptă sorburile uriașe, În care Marea cea mare se face pâlnie În jurul tău și te afundă de viu. - Cât de departe să fie puntea aia care duce spre Apus, Tuni? Nu știa să-mi spună. Ce rost ar fi avut să plece
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
de el. O nenorocise profesorașul ăla despre care, biata de ea, credea că fugise la mama dracului. Mai cât pe ce să-i spună că ei știau de fuga lui. Sau să-i dea de înțeles că l-a furat sorbul acela din Baltă, care venea în Ghiolul Negru de la Lintițau și aranja evenimentele cu Chiru, despre care vorbea toată lumea, cu respect, mister și folclor. Îi era milă de ea, cum se chinuia că nu mai știa ce să creadă, cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
putea petrece unele schimbări în mersul revoluției. O echipă de revoluționari patrula pe șoseaua care ducea spre port. De acolo, cam de prin dreptul stânei, plecau barcazurile spre Ghiolul Negru de la Lintițaru. Acolo, în Ghiol, venea din când în când sorbul care te ducea la Chiru din Baltă de unde, mai toată lumea era convinsă de aceasta, veneau toate evenimentele importante din istoria județului. Cel puțin de la colectivizare până la Revoluția de la Județeană, așa se credea, toate întâmplările mai deosebite erau, într-un fel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
-i transmită parte din puterile de a chema la miez de noapte neveniții din cotloanele lor și, mai ales, silnica datorie de a răzvrăti, din când în când, în vremuri tulburi, duhul Ghiolul Negruui de la Lintițaru. Putea Andromada să cheme sorbul și, pentru această știință a ei era temută în tot județul. Se zvonea că, pe vremuri, chiar și la București, în cercurile intelectuale din anturajul Elenei Ceaușescu, numele Andromandei era rostit cu mult respect și teamă. Mantinela însă nu avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
om de treabă, avea lumea încredere în el. N-a stat mult. A fost o chestie, nimeni nu știe ce și cum a fost, da’ l-a găsit înecat în Ghiol la Lintițaru. Îi plăcea să pescuiască. L-a luat sorbul și l-a adus înapoi mort. Ripleiso și acum a venit prefect dom’ Soporan. M-ați înțeles? Pancratz zâmbi înduioșat. - Așa vezi tu politica. Masele, în general, idealizează politica și țin cu ăla care urlă mai tare și spune măscări
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
aduce cu vaporul... Preotul n-o luă în seamă. Aproape că adormise. Șopti, visător: - Tot să fie ca la zece-cinșpice ani de când i-am făcut pogrebania coanei Natalița... Nici nu știi când s-au dus anii ăștia. De parcă îi înghite sorbul ăla din Ghiol de la Lintițaru.Uite numai așa îți mai dai seama că s-au dus, doar când mai vorbești despre cei care nu mai sunt. - Bă, se auzi strigătul lui Țongu. Io vă știu de neam de hoți, din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
el nu știuse prea bine despre ce-i vorba. A trebuit doar să facă circăraia aia cu anchetele ca să se creadă, într-adevăr, că Tomnea fugise cu aurul ăla sau ce altceva fusese. De fapt, profesorul plecase de parcă îl luase sorbul ăla din Baltă... - E-n regulă, surâse Aulius. Mai sunt și unele defecțiuni în afaceri. Acolo, la Jambirică, s-a rupt firul. N-ai văzut că au schimbat guvernul în Sudica? Uite că a răzbătut până aici schimbarea lor. Socialism
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
care ne avântăm să intrăm că venim spre ea cu sinceritate deplină și cu deschiderea cea mai mare, așa cum ni-i inima noastră strămpșească, primitoare de toate. Nu s-a mai întors reporterul acela. În Ghiol la Lintițaru a venit sorbul sau ce-o fi fost și l-a luat. Pe Jambirică l-a cruțat. Doar l-a aruncat vârtejul pe monumentul „Independenței“ (13 metri înălțime, cu tot cu soclu) de la intrarea în pădura Obancea, în vârf, chiar în torță. Monumentul fusese ridicat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
și organizat altceva. Că tot ziceai tu de folclor și misticisme. Am adus-o pe Andromanda și am pus-o la treabă.“ „Și ce lucrează Andromanda?“, întrebă cu jumătate de glas prozatorul. „Comandă specială“, surâse Goncea. „Mi-am amintit de sorbul ăla care n-a mai venit demult. L-a cam uitat lumea. Am pus-o pe Andromanda să-l cheme. E în odaia de-alături. Are și instrumentele care-i trebuie. Pregătește barcazul pentru Tomnea, dacă te interesează. Asta am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
dus așa, plecarea era în Ghiol la Lintițaru, unde venea ca un sorb și-l lua și-l ducea acolo, la Chiru, toată lumea știa de sorb, cine vroia și avea curaj se ducea și aștepta în barcă și dacă vroia sorbul să vină venea și-l ducea la Chiru ăla, așa făcea și Păstrămaț și când a vrut să se mai ducă ultima dată, într-o vacanță, acu’ după revoluție, că venea numai vara, când era vacanță la studenți, s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
vine ecoul ăsta și ce pot să spun, dacă ceea ce văd e doar simțire și ceea ce simt e doar muțenia apei din Baltă, când zace stătută în Ghiolul Negru ăla de la Lintițaru, mută și sleită, pândind mută și adâncă pașii sorbului de vine s-o răzînvolbe. Pe mal Pe țărmul ucrainean al Dunării, turla nouă a bisericii sclipea sângeriu în înserare. Din susul fluviului, de dincolo de ostrovul cu sălcii lascive, cu ramurile împreunate, cu trunchiurile prăbușite unul peste altul, parcă spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]