299 matches
-
de factură tradițională, cu elemente de perspectivă înnoitoare (eclectism de tranziție între epoci literare), orientată împotriva romantismului convențional al secolului al XX-lea (Biblioteca Academiei Române deține doar numărul 11, din 14 februarie 1918). Directorii publicației sunt Dinu Dumbravă și Mihail Sorbul. Din editorialul semnat de Sorbul reiese că este necesară o literatură înaltă, pe măsura istoriei ce este în facere și scriere: „Istoria are astăzi la îndemână toate mijloacele de înregistrare. Cu epica e ceva mai greu. Înainte de toate îi trebuie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286522_a_287851]
-
de perspectivă înnoitoare (eclectism de tranziție între epoci literare), orientată împotriva romantismului convențional al secolului al XX-lea (Biblioteca Academiei Române deține doar numărul 11, din 14 februarie 1918). Directorii publicației sunt Dinu Dumbravă și Mihail Sorbul. Din editorialul semnat de Sorbul reiese că este necesară o literatură înaltă, pe măsura istoriei ce este în facere și scriere: „Istoria are astăzi la îndemână toate mijloacele de înregistrare. Cu epica e ceva mai greu. Înainte de toate îi trebuie un talent [...] ce va trebui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286522_a_287851]
-
face o analiză aplicată a cinci dintre cele mai importante, în opinia sa, creații dramatice românești contemporane: Ringala de Victor Eftimiu, Bujoreștii de Caton Theodorian, Trandafirii roșii de Zaharia Bârsan, Sorana de I. Al. Brătescu-Voinești și Patima roșie de Mihail Sorbul. În mod similar, D. Teleor semnează un interesant și vivace excurs în serial, Din istoricul revistelor teatrale de la noi, începând cu Apele de la Văcărești, prima revistă satirică, scrisă și pusă în scenă de Matei Millo în 1873 la sala Bossel
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290516_a_291845]
-
Nastasia evocă, asemenea ciclului romanesc Bariera, dar cu un plus de tragism și cu mai nuanțate sondări ale psihicului, mahalaua, văzută altfel decât la I. L. Caragiale, dar la fel de complex cum o adusese pe scenă celălalt promotor al comediei tragice, Mihail Sorbul. Amintind și umanitatea din Azilul de noapte de Maxim Gorki, protagoniștii - Nastasia, Vulpașin -, firi aprige, pasionale, având ceva din hybrisul eroilor tragediei antice, sunt doborâți și în același timp înălțați prin suferință, eroina impresionând și datorită purității sufletești. Simțul progresiei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290697_a_292026]
-
etc. Și Mihai Anastasiu, care mai semnează Mircea Postelnicu, publică, de-a lungul anilor, atât cronici literare: Al. A. Philippide, „Floarea din prăpastie”, Mihai Beniuc, „Poezii”, cât și scurte eseuri: „Patima roșie” și succesul de public al d-lui Mihail Sorbul, Încurajarea pictorilor și valoarea realizărilor de artă plastică, Traducătorul ideal, Între literatură și filosofie sau Despre moravurile noastre literare, Tinerii scriitori realiști, Scriitorii români și frământările spiritualității contemporane, Funcțiunea criticii literare și rolul criticului ca îndrumător al publicului cititor, Încurajarea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289589_a_290918]
-
un personaj interesant, nuanțat și contradictoriu, în parte original, înscriindu-se într-o serie tipologică ilustrată în perioada interbelică de Mitică Popescu, din piesa omonimă a lui Camil Petrescu, sau, în alt registru, de Șbilț din Patima roșie de Mihail Sorbul. „Om fără căpătâi”, el rămâne, în pofida amoralismului scandalos, o „secătură” simpatică, viziunea dramaturgului - cu unele accente malițioase și acide - fiind definită de trăsături relevate judicios de comentatori: lirism tandru, ironie îngăduitoare, natură luminoasă și solară, idealism moral. Un succes durabil
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289908_a_291237]
-
SĂGETĂTORUL, revistă apărută la București, în două serii, cea dintâi între 1 octombrie 1921 și 4 februarie 1922, a doua, într-un singur număr, la 25 februarie 1922. Subtitlul este „Publicațiune săptămânală pentru apărarea culturii românești”. Director: Mihail Sorbul. Articolul-program, Săgetătorul, nesemnat, afirmă că revista „se va ocupa numai de manifestările culturale românești, lăsând celorlalți misiunea să pregătească și să cultive generațiile cu tot ceea ce geniul creator universal împodobește și eternizează alcătuirea slabă și trecătoare a omului”. Rubricile obișnuite
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289429_a_290758]
-
unii dintre confrații căzuți în prima conflagrație mondială, ca în articolul O lacrimă pentru un poet: Săulescu. Proză semnează Ioan Slavici (un fragment din Închisorile mele), Al. Lascarov-Moldovanu (Dragoș banditul), Carol Ardeleanu (Funcționarii), Al. Cazaban (Un drum la Snagov). Mihail Sorbul dă o parte din actul al III-lea al piesei A doua tinerețe, tot el realizând, în primele numere, cronica dramatică la spectacolele Naționalului ieșean și ale celui bucureștean, rubrică preluată apoi de Tudor Zăganu. Critica literară din revistă se
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289429_a_290758]
-
Scarlat Struțeanu (Meteorologie literară, Rolul criticului), dar și mai puțin cunoscutul Nicolae I. Russu (Dadaism critic, Institutul de Literatură Română, Naivitatea în critică), care recenzează și cartea Nataliei Negru, Helianta. Alți comentatori literari sunt Mihail Dragnea, Al. Isăceanu și Mihail Sorbul (Un om supărător: Al. Cazaban. Cu prilejul volumului „La umbra unui car”, Artă pentru artă). Periodic se înscriu în sumar materiale despre marile orașe transilvănene, Cluj, Sibiu, Brașov, urmărindu-se modul de integrare a vieții lor culturale în aceea a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289429_a_290758]
-
umbra unui car”, Artă pentru artă). Periodic se înscriu în sumar materiale despre marile orașe transilvănene, Cluj, Sibiu, Brașov, urmărindu-se modul de integrare a vieții lor culturale în aceea a României Mari. Unele articole sunt însoțite de fotografii (Mihail Sorbul, Mihail Săulescu, Liviu Rebreanu - cu prilejul conferirii Premiului Academiei Române pentru romanul Ion). Alți colaboratori: G. Rotică, George Ranetti, Victor Eftimiu, Constantin Ștefănescu (sub pseudonimul Costin Fulga), Al. Terziman, Gh. Marinescu. I. I.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289429_a_290758]
-
în configurația și în tensiunile destinelor de prim-plan, într-un „teatru de cunoaștere”, ferit de riscul uscăciunii disertative. Când este cazul se replică unei opinii critice nedrept ironice (apropierea, încercată de G. Călinescu, între Patima roșie, piesa lui Mihail Sorbul, și Act venețian). Exegetul crede că romancierul Camil Petrescu, pus sub semnul unor afinități și convergențe, parțiale, cu Stendhal și Proust, face din Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război, „romanul unei clarificări interioare”, în durata a două mari
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289704_a_291033]
-
iar mai târziu oferă motive de inspirație pentru Țiganiada, epopeea lui Ion Budai-Deleanu. Povestirile sunt prelucrate de Petre Ispirescu în Viața și faptele lui Vlad-Vodă Țepeș, una dintre anecdote servește drept punct de plecare în piesa Praznicul calicilor de Mihail Sorbul, după cum imaginea voievodului este evocată după alte câteva decenii în „tragedia populară” A treia țeapă de Marin Sorescu. Vlad Țepeș din povestirea germană devine în romanul Contele Dracula (1897) al irlandezului Bram Stoker prototipul, de largă circulație, al literaturii de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288993_a_290322]
-
Cotruș (Din fumul ăstor vechi cetăți, Desrobire), Tudor Vianu (Câmpie și seră), Ion Pillat, Ion Minulescu (Nihil, Nocturnă), Vladimir Streinu (Ateul, Romanță), Perpessicius, George Gregorian, Dem. Bassarabescu, Claudia Millian, George Mihail Zamfirescu, D. Nanu, G. Rotică, Mircea Dem. Rădulescu, Mihail Sorbul (care publică și teatru). Proza este semnată de Ion Dragoslav, Artur Gorovei, Carol Ardeleanu, Al. Cazaban, N.N. Beldiceanu, Alfred Moșoiu, V. Demetrius, Ion Marin Sadoveanu (De șase luni), Ioan Adam, Alexandru Bilciurescu, Vasile Savel ș.a. Se publică eseuri, cronici și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289329_a_290658]
-
iridium inuzabil, capabilă să scrie tot binele și tot răul despre morți și despre vii, printre care: Emil Isac sau delirul egocentric al scriitorului; Ramiro Ortiz sau seriosul și ridicolul unui profesor de lirică medievală și cu temperament napolitan; Mihail Sorbul sau enigma celulei noastre creatoare; Adrian Maniu sau poetul anarhic acomodat cu lumea și cu vremurile; dacă geniul literar al scriitorilor evrei este creator sau numai asimilator; Ion Trivale, exponentul literaturii noastre de tradiție autohtonă; F. Aderca, exponentul literaturii noastre
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
literare și susținut de două reviste de seamă, nu găsea un editor care să se Încumete a-i tipări cartea, prietenii și ad miratorii lui recurgând atunci la sistemul deocheat al „listelor de subscripție“ [...]. Așa s-a Întâmplat cu Mihail Sorbul, autorul dramei istorice În versuri Letopiseți, urmată În cariera lui de autor dra matic și de romancier de Patima roșie, [piesa] cea mai cunoscută și aplau dată ca o revelație de mare senzație a teatrului românesc. Am păstrat până acum
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
de lei, sumă care a Înles nit tipărirea cărții și a listelor de subscripție pe patru pagini mari și pe hârtie velină, costând, după cum mi-arată factura, 8 lei. [...] Letopiseți au fost gata pentru tipar În anul 1913, când Mihail Sorbul avea 28 de ani, iar Patima roșie a fost reprezentată În 1916, când autorul avea 31 de ani, vreme În care până astăzi - când scriitorul are 66 de ani, deci o viață de om, și Încă de om voinic, rotofei
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Patima roșie a fost reprezentată În 1916, când autorul avea 31 de ani, vreme În care până astăzi - când scriitorul are 66 de ani, deci o viață de om, și Încă de om voinic, rotofei și vesel mereu, cum este Sorbul - stăm, ne mirăm și ne Întristăm de neputințele acestuia de a fi măcar la nivelul de creație al primei sale tinereți. [...] Care psiholog literar al viitorului va analiza vreodată această dramă intimă și profundă a spiritului creator românesc, neputincios să
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
creator românesc, neputincios să urce peste o anume limită a vieții pământești, [limită] care, foarte adesea, prin alte părți, nu Înseamnă decât o etapă spre alte realizări ale maturităților depline? Dar o să-mi spuneți că Mihail Smolsky, semnând În literatură Sorbul, nu este chiar al nației noastre, cu fața lui scofâlcită, părul și țăcălia blond-roșcate, mersul legănat și nesigur de om călare, când pe un picior, când pe altul, tocându-și averea cu o nepăsare slavă, În petreceri și echipaje cu
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
capuținer și un corn, mâncarea lui În acea zi. Mihail Smolsky nu-i român? Mai român, poate, ca mulți dintre dumneavoastră și ca mine... [...] Același psiholog literar al viitorului va avea apoi să descurce o altă enigmă a lui Mihail Sorbul, tot atât de tulburătoare: cea a apariției, de sub pana acestui scriitor, a dramei Patima roșie (1916). Mihail Sorbul a fost și a rămas, În persoana lui de toate zilele, așa cum l-am cunoscut și Îl cunoaștem astăzi, comportându-se, reflectând și discutând
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
poate, ca mulți dintre dumneavoastră și ca mine... [...] Același psiholog literar al viitorului va avea apoi să descurce o altă enigmă a lui Mihail Sorbul, tot atât de tulburătoare: cea a apariției, de sub pana acestui scriitor, a dramei Patima roșie (1916). Mihail Sorbul a fost și a rămas, În persoana lui de toate zilele, așa cum l-am cunoscut și Îl cunoaștem astăzi, comportându-se, reflectând și discutând ca un om simplu și comun, ca un pri mitiv, ca un incult; pe câtă vreme Patima roșie
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Poe, cu Puiu Iancovescu și cu Elvira Popescu, care a rămas de atunci să joace și să cucerească Pari sul cu rolurile ei de cochetă ispititoare până la ai săi, de astăzi, 57 de ani. Iar tot ce a dat Mihail Sorbul după această Patimă roșie este, după vorba de azi-noapte a lui Puiu Iancovescu la cârciuma lui Dobrică din Aurel Vlaicu: „vacs“; G. Călinescu scriind În a sa Istorie a literaturii române despre „eclipsele În acti vitatea teatrală (ulterioară) a lui
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
această Patimă roșie este, după vorba de azi-noapte a lui Puiu Iancovescu la cârciuma lui Dobrică din Aurel Vlaicu: „vacs“; G. Călinescu scriind În a sa Istorie a literaturii române despre „eclipsele În acti vitatea teatrală (ulterioară) a lui Mihail Sorbul“, despre piesele lui „de senzație cu conținut dezamăgitor“ și despre cele două romane ale lui, iarăși ulterioare Patimii roșii și „lipsite de orice interes literar“. [...] De câteva zile tot Îl cerc mereu la telefon să l pot vedea aci, la
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
lui „de senzație cu conținut dezamăgitor“ și despre cele două romane ale lui, iarăși ulterioare Patimii roșii și „lipsite de orice interes literar“. [...] De câteva zile tot Îl cerc mereu la telefon să l pot vedea aci, la mine, pe Sorbul. Careva dintre prieteni i-a vorbit de cartea asta, iar eu de paginile, abia Începute, cu amintirile entuzias melor noastre comune de acum aproape patruzeci de ani. Mi-a făgăduit, dar n-a venit la mine nici ieri, nici astăzi
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
unuia ca mine, nu prea lesne dedat cu drăgălășeniile și nici cu toată lumea. Poetul bon enfant Ion Minulescu Îmi spunea, când aveam treizeci de ani, iar el treizeci și cinci, „Tata Beldie“ și la fel Păstorel Teodoreanu, starostele bețivanilor de duh; Mihail Sorbul, dramaturgul Patimii roșii, „Beldișor“ (și asta patruzeci de ani de-a rândul); poetul erou Mihail Săulescu, „Beldică“; iar femeile mele, cam după băiatul meu, „Tătoi“ sau „Tololoi“, afară de una singură, cea mai veche, ofensată de a fi aflat, după peste
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Charles Baudelaire, Jean-Boniface Hetrat, Remy de Gourmont, Francis de Pressensé ș.a. Dintre biografiile prezentate În revistă le semnalăm pe ale lui Edgar Poe, Jean Moréas, Eugșne Carrișre, Bernard Shaw, Pierre Quillard, Villiers de l’Isle Adam, Mateiu Ion Caragiale, Mihail Sorbul ș.a. Autorul Își semnează articolele În diferite chipuri: Const. Beldie, C.B., Bel., Bd., B. etc. Primul său text e publicat la 18 ianuarie 1909: „Povestea unui uriaș de Jean Richepin“. Con s tan tin Beldie este atent la fenomenul cultural
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]