192 matches
-
gheață aruncate, Sfărmîndu-se de-a sferei castele înstelate. Cerul, din rădăcină nălțîndu-se, decade Târând cu sine timpul cu miile-i decade. Se-nmormîntează-n caos întins fără de fine, Zburând negre și stinse, surpatele lumine. Văd caosul că este al lumilor săcrii, Că sori mai pâlpâi - roșii gigantice făclii - Ș-apoi se sting. Nimicul lințoliu se întinde Pe spațiuri deșerte, pe lumile murinde! Văzând risipa, Satan, voi crede c-ai învins! Căci, dacă ești arhanghel al morții cei bătrâne, Atunci ești drept, căci numai
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
plângă în hohote și să țipe cât o ținea gura: „Iadul mă mănâncă, iadul mă mănâncă!” Monahul, speriat, a luat-o în brațe și o legăna ca pe o păpușă, iar ea țipa și mai tare. Vlădica Theodosie, care se sorea și el în pridvor atent la ce făceam noi, s-a ridicat din jilțul ce-i fusese pus anume, s-a apropiat de monah și, blând, ca să nu-l sperie și pe el - își dăduse probabil seama că nici acesta
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
în oglinzi. Din clăile năpădite de mâl ori de pe moțurile de porumb răzbite de prăpăd, te asurzea orăcăitul broaștelor. Pe coastele care frigeau, șerpii se slobozeau din păduri în valurile călduțe pentru a înșfăca cărnurile moi și placide care se soreau în cârduri. Orăcăitul se transforma atunci într-un țipăt înfiorător de omenesc, în vreme ce răcnetul universal al celorlalte continua cu nepăsare. înverzite din nou, buruienile ridicau moțuri noroioase. Prin șesul plin de apă șerpuia calea ferată. Pe movile, alături de ea, se
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
din locomotivă care încetinea puțin, sport care ne cam speria pe ceilalti neinițiați. În ultima clasa de liceu a participat la reușită revistei noastre muzicale “ În veselul vieții pas” unde alături de: D. Valceanu, D.Luchian, M. Sorodoc, I. Țurcanu, N. Sorea și colegele Lucica Bodnaras și Lia Manoliu de la liceul de fete și alții, care au interpretat sceneta „Să-i ardem la bacalauriat” După terminarea liceului, în anul 1952, a sustinul examenul de admitere la Facultatea de Geologie din Iași fiind
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93324]
-
de Geologie din Iași fiind un student cu reale calități de viitor geolog. Aici, la Iași în anul I, avea mai mulți colegi de clasă la Universitate Loghin Octavian la Drept și Butnaru Leandru la Fizico-matematica, iar la Poiltehnica erau Sorea Niculai, Stelianu Adrian și Tomorug Mihai, încât se refăcuse grupul de la Rădăuți, care sperau să fie iar unti și să vadă mai des, insă materiile foarte multe și orarele diferite i-au înstrăinat până au ajuns în anii terminali. A
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93324]
-
Sosi în Lunca aproape de asfințitul soarelui, cu calul leoarcă de sudoare. Vru să mulțumească doctorului, dar nu-l găsi la spital, nici acasă. Trecând prin fața bisericii, văzu peste drum, în cerdac, tolănit într-un jilț, pe preotul Bote-anu, care se sorea fericit, plimbîndu-și privirea asupra satului, ca și cum ar fi fost o moșie a lui. Din casă răsuna glasul cătrănit și ascuțit al preotesei, ocărând pe slujnică, iar în ogradă o ceată de copii se jucau de-a războiul, împodobiți cu șepci
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
la tabloul următor, intitulat ”Sărbătoare în colectivă”. Era doar la modă „colectivizarea” Un decor pictat în culori, foarte reușit, reprezentând o casă țărăneasca cu un gard frumos în față , creat de talentata noastră colega Croitoru la care a contribuit și Sorea cu Bradateanu (cred), alcătuia fundalul scenei. În fața lui tot tărăboiul era asigurat de următorii: Președintele GAC: Mihai Tomorug îmbrăcat în costum național(azi, sub brazda și el ...) Organizator: I. Țurcanu, venit de raionala de partid. Colectiviste: colegele Croitoru și Pricopiuc
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Gheorghe Nandriș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93342]
-
Bradateanu (cred), alcătuia fundalul scenei. În fața lui tot tărăboiul era asigurat de următorii: Președintele GAC: Mihai Tomorug îmbrăcat în costum național(azi, sub brazda și el ...) Organizator: I. Țurcanu, venit de raionala de partid. Colectiviste: colegele Croitoru și Pricopiuc Colectivist: Sorea Niculai Soliste (duet) la cântecul „S-a făcut lumină în sat” și „Bădița cu bondiță”: Lia Vișan și Rodica Mănescu. (ce n-aș da să ne mai cânte odată) aici aparae și echipa de dansuri populare cu protagoniti de la cele
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Gheorghe Nandriș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93342]
-
de mare interes, intitulată cu inspirație „Să-i ardem la bacalaureat” Director, nimeni altul decât Mitică Vâlceanu, care era gata gata să se și ardă la bacalaureat, organizând o copiere de pomina la metematică. Dar mai era acolo și Nicu Sorea care îi explică lui Valceanu cât de „leneși și răi” sunt elevii care, culmea, au scos și porecle la unii profesori și trebuie învățați minte măcar la bacalaureat. Profesori examinatori: L.Manoliu, L.Bodnăraș, D. Luchian, I. Mihăescu. Elevi: Mircea
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Gheorghe Nandriș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93342]
-
Botoșani, 2000; Dicționarul specialiștilor în știință și tehnică românească - 2000. Editură Tehnică, București, Șchiopu, Gh. Școală Bacăului, - 50 de ani de energetică instituționalizata în Moldova, Jubileul vrednicieipag. 125, Editura DiagonalGadprint, Bacău, 2001, apoi American Biographical Institute, inc. nominalizare ph dr. Sorea Niculai în distinguished leaderhip award, ediția 2002. Enciclopedia Bucovinei vol. ÎI, Emil Sadco, Editura Princeps, Iași, 2004. Din prima căsătorie are o fiică Sorea CarmenMagdalena, inginer electronist în telecomunicații, cercetător consultant la o Academie Tehnică Militară Regală din Canada. Este
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93326]
-
Moldova, Jubileul vrednicieipag. 125, Editura DiagonalGadprint, Bacău, 2001, apoi American Biographical Institute, inc. nominalizare ph dr. Sorea Niculai în distinguished leaderhip award, ediția 2002. Enciclopedia Bucovinei vol. ÎI, Emil Sadco, Editura Princeps, Iași, 2004. Din prima căsătorie are o fiică Sorea CarmenMagdalena, inginer electronist în telecomunicații, cercetător consultant la o Academie Tehnică Militară Regală din Canada. Este căsătorit cu Sorea Maria, tot proiectant de specialitate în domeniu energetic. Acum, după 70 de ani, a rămas tot activ și cu preocupări multiple
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93326]
-
distinguished leaderhip award, ediția 2002. Enciclopedia Bucovinei vol. ÎI, Emil Sadco, Editura Princeps, Iași, 2004. Din prima căsătorie are o fiică Sorea CarmenMagdalena, inginer electronist în telecomunicații, cercetător consultant la o Academie Tehnică Militară Regală din Canada. Este căsătorit cu Sorea Maria, tot proiectant de specialitate în domeniu energetic. Acum, după 70 de ani, a rămas tot activ și cu preocupări multiple. Încă mai crede că are multe de realizat în domeniul tehnic, lucrează intens la editarea unor cursuri de proiectare
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93326]
-
Primim cu nespusa bucurie, chiar cu încântare, cronică generației noastre scrisă de colegul Niculai Sorea. În alcătuirea ei, destul de amănunțită, se întrezărește afecțiunea autentică a colegului nostru pentru dascălii care i-am avut și pentru colegii de odinioară. Sunt în acele pagini bilanțuri de viață, rememorări necesare, biruințe ale timpului care în mod sigur vor
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93344]
-
care în mod sigur vor consolida sentimentul de colegialitate și mândria de a fi aparținut unei generații omenești formată cândva din elevi, deveniți apoi oameni de nădejde. Felicit din toată inima pe colegul nostru. Cu afecțiune și mulțumiri întregii familii Sorea, Ioan Țurcan * Pentru munca intensă necesară, de a strânge între coperțile unei cărți, realizările și neimplirile unei generații - promoția 1952, doresc să-l felicit pe Nicu Sorea, colegul nostru. Această temerara acțiune, este cu atât mai dificilă, cu cat cei
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93344]
-
Felicit din toată inima pe colegul nostru. Cu afecțiune și mulțumiri întregii familii Sorea, Ioan Țurcan * Pentru munca intensă necesară, de a strânge între coperțile unei cărți, realizările și neimplirile unei generații - promoția 1952, doresc să-l felicit pe Nicu Sorea, colegul nostru. Această temerara acțiune, este cu atât mai dificilă, cu cat cei care trebuie să participe cu datele lor personale sunt mai mulți. Prin profesie știu ce înseamnă a scrie o carte, la care ai toate datele de bază
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93344]
-
străini, sufletul meu a rămas același față de dulcea noastră Bucovina, de fapt unde m-am născut și mi-am petrecut copilăria și prima tinerețe. Colegilor noștri care nu mai sunt printre noi le aduc un pios omagiu. Felicitări colegului nostru, Sorea Niculai, care a întreprins această temerara acțiune, realizarea unei cărți depre noi și profesorii noștri de la liceul din Rădăuți Traian Munteanu * Seria întâlnirilor tradiționale, din acest an, a coincis cu apariția cărții „Peste vremi - o istorie a promoției anului 1952
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93344]
-
uita anii de școală. Cartea despre noi „Peste vremi...” aduce și mai mult în amintire vremurile de peste o jumătate de veac, cu bucurii și mici împliniri, dar unde fiecare ne regăsim într-un locușor aparte. Aducem mulțumiri autorului - colegul nostru Sorea Niculai - care s-a străduit să dea viața unor pagini din destinul nostru care ne-a împrăștiat pe toate meleagurile pământului românesc și chiar înafara. Iată-ne deci în pragul aniversării a 54 de ani de la absolvire, când această carte
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93344]
-
cât și doamnei, pe care cred că o cam exploatezi cu treburile noastre. Transmite-i sărutări de mâini iar ție îți doresc spor la treabă, că ai destulă. G. Nandris * Toată prețuirea pentru inimosul și perseverentul coleg și prieten Niculai Sorea, care a avut ideea și o realizează, elaborând această carte originală, despre Liceul “Eudoxiu Hurmuzachi” din Rădăuți, cu biografiile profesorilor și colegilor noștri, din promatia 1952. Rusu Titus
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93344]
-
pare totul? Apoi aceste case nu prea seamănă cu celelalte. Întâi sunt aliniate la uliță. Pe urmă au niște înflorituri pe lângă uși și ferestre, care nu seamănă cu florile cusute pe ii și cămeșile bărbaților moldoveni. Mai văd, scoase la sorit, și niște scoarțe cu alesături aparte, ce nu par a fi de pe la noi. Și îmbrăcămintea oamenilor se deosebește de a noastră. Văd că ai ochi ager fiule și tot ce ai spus se potrivește cu felul de a fi al
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
fără vieață-ngreuia pământul stors. Uraganu-acum aleargă pîn-ce caii lui îi crapă Și în Nil numai deșertul nisipișul și-l adapă, Așternîndu-l peste câmpii cel odată înfloriți. Memfis, Teba, țara-ntreagă coperită-i de ruine, Prin deșert străbat sălbatec mari familii beduine, Sorind vieața lor de basme pe câmpie risipiți. Dar ș-acum turburând stele pe-ale Nilului lungi unde, Noaptea flamingo cel roșu apa-ncet, încet pătrunde, Ș-acum luna argintește tot Egipetul antic; Ș-atunci sufletul visează toat-istoria străveche, Glasuri din
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
Who Am I?“ și apoi l-am dezinstalat pentru totdeauna. Mintea uma nă se arătase încă o dată triumfătoare în fața unei sim ple mașinării... Ce bine-ar fi ca în viața noastră cotidiană să pu tem alege, ca în joculețul meu, sori mai mari sau mai mici, lacuri și copaci de diferite forme și culori, șerpi cât de mari sau de inofensivi vrem! Să ne construim eul mereu altfel și întotdeauna fasci nant! Din păcate, pe acest tărâm unde am nimerit fără
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
rele-ncru cișate, vorbind la mobil zâmbitoare și jucându-se cu lănțugul de aur ce ardea-n jurul gleznei de uriașă. Bombă? Mai curând o rachetă trimisă în patul fiecărei ființe care-o vedea măcar și o singură dată pe plajă, sorindu-se goală și visătoare pe încâlceala de stabilopozi, căci nu-mi imaginam, ci știam că, în umbra fiecărei camere de hotel, noaptea târziu, fiecare bărbat își speria de moarte femeia, fră mân tând-o și pă trunzând-o nu cu oboseala din
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
mai mult îl iubește sufletul pe corpul său cu atâta omul e mai virtuos. Sufletu-i înger, Corpu-i om. GENERALITĂȚI ["GÎNDIREA ȘTIINȚIFICĂ ȘI FILOZOFIA"] 2258 Desigur, majoritatea oamenilor își reprezintă gândirea științifică și filozofia sub forma foarte filistină a unui sorit sau a unui complex de sorite, având schelăria de bază însă din concepte de maximă abstracțiune, care conduc la desființarea a ceea ce este material. Totul este concept încheiat și concluzie. Firește, conceptele sunt esențiale pentru gândirea științifică, ba chiar în
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
ghiață aruncate, Sfărmîndu-se de-a sferei castele înstelate - Cerul din rădăcină nălțîndu-se decade, Târând cu sine timpul cu miile-i decade, Se-nmormîntează-n caos întins fără de fine, Sburînd negre și stinse surpatele lumine. Văd caosul că este al lumilor săcrii, Că sori mai pâlpâi roșii gigantice făclii Și-apoi se sting. - Nimicul, lințoliu se întinde Pe spațiuri deșerte, pe lumile murinde! Văzând risipa, Satan, vei crede c-ai învins! Căci dacă ești Arhanghel al morții cei bătrâne Atunci ești drept - căci numai
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
viață-ngreuia pământul stors. Uraganu-acum aleargă pîn-ce caii lui îi crapă? Și în Nil numai pustiul nisipișul și-l adapă, Așternîndu-l peste câmpii cei odată înfloriți; - Memphis, Theba, țara-ntreagă coperită-i de ruine, Prin pustiu străbat sălbatec mari familii beduine Sorind viața lor de basme prin câmpie nisipiți. Dar și-acum, turburând stele pe-ale Nilului lungi unde, Noaptea, flamingo cel roșu, apa-ncet-încet pătrunde Și-acum luna argintește tot Egipetul antic; Ș-atunci sufletul visează toat-istoria străveche, Glasuri din trecut străbate
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]