534 matches
-
altă posibilitate decât să sustrag ceva din lucrurile lui Helen. Care avea să se supere. Incontestabil. Dar ea era oricum supărată pe mine pentru presupusa atracție față de prietenul ei, deci ce aveam de pierdut? Diverse aluzii la oi, miei și spânzurători. Am început să scotocesc cu frenezie printre umerașele lui Helen. Pe bune, avea niște haine foarte drăguțe. Am simțit cum începe să-mi crească nivelul energiei, cum mă inundă vechile senzații. Eram înnebunită după haine. Eram ca un om care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
pe podiumul acela, Îl ridicaseră pe Belbo În jilț și unul dintre ei Îi Înfășurase de două ori În jurul gâtului firul Pendulului, În timp ce al doilea ținea pe loc sfera suspendată, sprijinind-o apoi de marginea mesei. Bramanti se năpustise În fața spânzurătorii, Înflăcărându-se maiestuos În mantia-i purpurie, și psalmodiase: „Exorcizo igitur te per Pentagrammaton, et in nomine Tetragrammaton, per Alfa et Omega qui sunt in spiritu Azoth. Saddai, Adonai, Jotchavah, Eieazereie! Michael, Gabriel, Raphael, Anael. Fluat Udor per spiritum Eloim
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
moară, noi tot o să găsim răspunsul“, striga tot atât de apucată Madame Olcott, revenită În scenă, și se năpustise spre Belbo. Aproape În același timp se mișcase și Lorenza. Se desprinse din strânsoarea uriașilor și se așezase În fața lui Belbo, la picioarele spânzurătorii, cu brațele desfăcute ca pentru a opri o invazie, strigând printre lacrimi: „Dar ce, sunteți nebuni cu toții, așa se procedează?“ Agliè, care tocmai se retrăgea, rămăsese o clipă interzis, apoi alergase la ea s-o țină pe loc. Apoi totul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
imediat postrevolutionara; fight club a aparut mult mai tirziu). Nu-mi crăpa obrazul în compania lor, înmuiaseră și ei penelul în pasta groasă a intestinului, înainte să ajungă celebri. Cât de mult își iubiseră patriile (care, drept răsplată, le pregătiseră spânzurători, temnițe și-un pistol lung și nichelat, cu glonț pe țeavă), doar ei ar fi putut s-o spună. Carnea lor lovită și însângerată era vie, fragedă ca săpunul, spre deosebire de cea a României mele. Se cam tăbăcise țărișoara mea, degeaba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
cercetări, am coborât la secretariate. Și aici, culoarele erau pustii. Doar afișele mari, printate-n corp 20, îți aminteau că ai nimerit bine, în Facultatea de Litere: „AICI NU ESTE SECRETARIAT! ȘI NICI BIROU DE INFORMAȚII!“ Pe pereți, atârnați în spânzurătoarea tablourilor, dormeau clasicii literaturii române: Sadoveanu, Rebreanu, Blaga, Arghezi, Vianu. Fețele lor vitrificate, cu ochelarii topiți pe nas și tenul încărcat de pori de praf, păreau prinse pentru eternitate în pasta sepia a fotografiei, ca într-o hârtie de muște
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
și contopirea este războiul. Dar oare cu război ne-au cucerit Pehlivanoglu, Zevzechidis și C. A. Rosettis? Cucerirea cu arme o compară Bluntschli în viața popoarelor cu pețirea, cu nunta, cu selecțiunea adevărată. Dar stârpituri strecurate pe la granițe, fugite de spânzurătorile turcilor, ne-au cucerit pe noi? Exemplul Prusiei e iar de natura celui citat de Bluntschli. O mână de cavaleri viteji au cucerit provinciile slave; ei au determinat istoricește aceste provincii, cari au format mai târziu sâmburul viguros al unității
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
ce-i blesăm noi pe unguri? Zilnic se fac încercări peste Carpați de-a deznaționaliza două milioane și jumătate de români, un element tot atât de cult sau tot atât de incult ca și ungurii, organele demagogiei ungurești nu se sfiesc a-i amenința cu spânzurătorile și cu alte delicii, și toate acestea pătrund la noi, prin presă; uneori demagogia noastră le esploatează pentru a boteza pe adversarii ei cu epitetul de vânduți ungurilor... și noi blesăm pe unguri. Blesăm pe bulgari. Am dori să știm
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cu probele de călduros prieteșug pe cari roșii în opoziție le dădeau monarhiei habsburgice? Iată ce mai scrie aceeași foaie, după un an de exemplu, la 28 iulie 1875. Iubirea Austriei pentru români este de secoli înscrisă pe mii de spânzurători, pe zidurile a mii de temnițe, pe mii de morminte, pe sute de acte de trădări și de ucideri, pe tot tărâmul Bucovinei și pe toate părțile otarelor dintre dânsa și noi, necontenit cotropite. În zilele noastre, buna, nobila și
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Petre Grădișteanu acea părere pe atunci încît în general i se atribuia d-sale o publicație foarte spirituală, unde i se prorocea d-lui C. A. Rosetti, ca soartă meritată, că o să-și încheie cariera d-sale politică într-o spânzurătoare, în jurul căreia avea să tragă hora națiunea română, veselă și fericită că-n sfârșit a scăpat de ilustrul personaj. Prorocia aceasta, precum văzurăm, a fost cu totul greșită, lucrul a ieșit pe dos. Și, ciudat! Același d. Petre Grădișteanu are
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
pe un singur talger al balanței. Și dacă trebuie să-mi reproșez o vină, știu de unde vine reproșul. De la cealaltă jumătate a mea. ultima noapte în Yucatan Merida. Hotel Bojorquez Spaniolii, punând temeliile Veracruzului, au ridicat un zid și o spânzurătoare. Locuințele au apărut după aceea. Care va fi fost începutul Meridei? Stau treaz, mult după miezul nopții. Am încercat, întîi, să adorm, dar n-a fost chip. De afară pătrunde pe fereastră o lumină gălbuie, de incendiu tropical. Stăm și
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
comandament german, care a ordonat spânzurarea civililor. Cât despre spânzurările din alt sat (Belayefca XE "Belayefca" ), nu el a fost cel care a ordonat soldaților din compania de poliție militară a diviziei (care-i erau subordonați) să ridice stâlpi pentru spânzurătoare - și, de fapt, nu știe cine a dat dispoziția. Un astfel de ordin putea să-l dea, după afirmațiile sale, comandantul diviziei, Stăvrescu XE "Stăvrescu (general)" , sau comandantul Biroului II, Mardare XE "Mardare, Dumitru" , direct comandanților plutoanelor de poliție militară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2137_a_3462]
-
dea, după afirmațiile sale, comandantul diviziei, Stăvrescu XE "Stăvrescu (general)" , sau comandantul Biroului II, Mardare XE "Mardare, Dumitru" , direct comandanților plutoanelor de poliție militară 54. Comandantul adjunct al Regimentului 13, maiorul Constantin Stănculescu XE "Stănculescu, Constantin" , a văzut stâlpi de spânzurătoare la Majachi XE "Majachi" și Belayefca, XE "Belayefca" „chiar În șosea”, de care atârnau spânzurați un număr de cetățeni sovietici. Soldați din divizie chiar au păstrat fotografii În care se vedeau grupuri de cetățeni spânzurați, mândrindu-se cu ele. Aceste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2137_a_3462]
-
XE "Stihi" , care a căzut În luptele de la Odessa XE "Odessa" , „se Îndeletnicea cu strânsul bijuteriilor de la prizonierii sau morții sovietici, pe câmpul de luptă”; iar Mihăilescu „executa pe evreii arestați În sectorul unității”57. Ordinul de a executa prin spânzurătoare o sută de evrei În fiecare sector al regimentului la Odessa XE "Odessa" a fost inclus În mod explicit În ordinul secret trimis de Antonescu XE "Antonescu, Ion" generalului Macici XE "Macici" la 23 octombrie 194158. Plutonierul Paraschiv XE "Paraschiv
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2137_a_3462]
-
al ziarului Curentul: „Iuda trădătorul veșnic” a Încercat să primească Armata română cu steaguri românești, dar asta nu-i va ajuta cu nimic: „Judecata cea mare va veni mai curând decât cred ei... bunătatea creștinească nu a putut dezlega nodul spânzurătorii lui Iuda”. Ziarele n-au văzut nici o deosebire Între evreii din Basarabia XE "Basarabia" și Bucovina XE "Bucovina" și evreii din Iași și din Întreaga Românie. Mesajul privind soarta evreilor de pe teritoriile eliberate era clar: ei resimt reacția fermă a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2137_a_3462]
-
ordonat spânzurarea a șapte sau opt civili. Vezi depoziția sa la Tribunalul din București, 1 aprilie 1946, ibidem, pp. 200-200b. Iar locotenent-colonelul Alexandru Olteanu XE "Olteanu, Alexandru" , din Regimentul 24 Artilerie, a declarat că a văzut atârnați de stâlpii de spânzurătoare un grup de 6-13 civili sovietici care fuseseră executați de către soldați din Divizia 14 - vezi depoziția sa la Tribunalul Poporului din București, 8 octombrie 1945, ibidem, vol. 33, p. 27b (USHMM, microfilm 43). 56 Raport informativ despre masacre și maltratări
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2137_a_3462]
-
conving (pe tine, dar și pe mine) că am de gând să plec În deplină luciditate și nu cu Împăcare (căci nu m-am războit cu nimeni și nimic ca să pot face pace), ci cu liniște. Mi-am construit o spânzurătoare. Mă așteaptă. Cu toată neîndemânarea mea, am izbutit, totuși, să fac un lucru țeapăn, care va funcționa fără greș. De unul dintre căpriorii acoperișului Înalt al magaziei am potrivit de lungime și am atârnat o bucată de frânghie nouă, În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
Nu știu Încă dacă o să pun ori nu scrisoarea asta la poștă. S-ar putea s-o păstrez (de lene, ca să nu scriu alta când m-o apuca iară dorul de ducă pe Ailaltă Lume!). Deocamdată mă duc să demontez spânzurătoarea. Încet, binefacerile democrației au Început să pătrundă și la noi, până acum numai sub forma presei libere, care Încearcă, În modul cel mai obiectiv cu putință, să informeze corect opinia publică. Deocamdată, În lipsa unei tiparnițe adevărate, domnul Primar, un democrat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
decapitat și, prin acest deznodământ, deopotrivă tragic și sângeros, el se înnobilează. Ar fi de ajuns să ne amintim că, în Evul Mediu, numai persoanele cu un înalt rang nobiliar erau condamnate la moarte prin decapitare, ceilalți fiind executați prin spânzurătoare. Ladima se sinucide împușcându-se în inimă și, astfel, moartea celor doi capătă conotații simbolice. În romanul Pendulul lui Foucault, de Umberto Eco, un personaj inițiat în Cabală și practici ezoterice (numele său este Belbo) explică unor confrați că moartea
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
esențial, pentru a nu-și pierde energia sau timpul în activități ori scopuri superflue. Frânghie În funcție de scenariul oniric, frânghia evocă: - solidaritatea și legătura socială (frânghia ce îi leagă pe alpiniști); - atașamentul, dependența, jugul și întemnițarea; - pedeapsa și sancțiunea, în imaginea spânzurătorii. În inconștient, este asociat cu legătura originară și dătătoare de hrană: cordonul ombilical, care beneficiază de o semnificație afectivă și spirituală. Ea apare, din această perspectivă interpretativă, ca o tentativă de a recrea legătura primordială, de a repara ruptura originală
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
redundante asupra semnificațiilor cărții. Cu acțiunea plasată în timpul primului război mondial, romanul tratează activitățile subversive organizate în spatele liniilor germane de un grup de patrioți din cadrul serviciilor secrete românești. O scriere vag superioară, în contextul literaturii lui M., este Dans sub spânzurătoare (1978). Acesta e un roman- puzzle, compus într-o limbă arhaizantă, din materia fictivă a unor însemnări personale, scrisori, acte oficiale, rapoarte secrete etc., ce îl au ca figură centrală pe Iacob Eraclide Despot, aventurier ajuns domn al Moldovei. Păienjenișul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288335_a_289664]
-
1972; Călătoriile lui Sindbad marinarul, București, 1972; Levky, București, 1973; Stema din inimi, București, 1973; Scrisori bizantine, București, 1974; Țara ca meditație, București, 1975; Bunul cetățean Arhimede, București, 1975; Lunea cea mare, postfață Dinu C. Giurescu, București, 1977; Dans sub spânzurătoare, București, 1978; Ipoteca și alte povestiri, București, 1979; Lumea ca literatură, Timișoara, 1979; Vara și iarna, București, 1980; Căsătorie din dragoste, Timișoara, 1981; Mirii cei triști, București, 1982; Cerbul din oglindă, București, 1984; Clipe și regi, București, 1984; Fastele oglinzilor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288335_a_289664]
-
transsubstanțialitatea, împărtășirea sub o singură formă, celibatul clerului, voturile castității clerului, misa particulară pentru sufletele din purgatoriu, mărturisirea auriculară. Aceste hotărâri erau împotriva protestanților astfel că circul următoarea vorbă: "credința regelui este o Inchiziție: protestanții pe rug, iar catolicii la spânzurătoare"34. Acesta a fost începutul anglicanismului, un fel de biserică cu doctrină catolică separată de Papă. Dar reforma în spațiul englez continuă și după moartea lui Henric, sub domnia regelui Eduard al VI-lea și a reginei Elisabeta I. Dar
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
în fața Camerii Lorzilor. Motivul principal era incapacitatea de a discerne între actele morale și cele imorale. De această dată, juriul nu a mai acceptat comportamentul imoral ca o formă sau o variantă a nebuniei și criminalul a fost condamnat la spânzurătoare (Walker, 1968Ă. La sfârșitul secolului al XVIII-lea, sentimentul libertății și al drepturilor individuale erau în plină afirmare. Francezul Philip Pinel, psihiatru la Bicêtre, a rămas în istorie ca eliberator sl condamnaților cu tulburări psihice care erau ținuți în condiții
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
element de spectacol pe care îl mai cuprinde pedepsirea dobândește conotații negative, iar pedeapsa părăsește domeniul percepției cotidiene, tinzând să devină partea cea mai ascunsă a procesului penal. Dispariția suplicilor și a spectacolului este simultană cu slăbirea dominației asupra corpului. Spânzurătoarea, stâlpul infamiei, eșafodul, biciul sau roata rămân în istorie ca semne ale barbariei care a caracterizat pentru o bună perioadă de timp aplicarea pedepsei. La jumătatea secolului al XIX-lea dominația asupra corpului nu a dispărut în totalitate, unele pedepse
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
câte vorbe nu-i ieșiseră reginei lor unse cu uleiurile tuturor încuietorilor și balamalelor, umbrite de rege parcă anume spre a-i tempera protector atracția asupra privirii, făcătoare și desfăcătoare de noduri alunecoase (unii spuneau chiar că ar fi inventat spânzurătoarea) și îmblânzitoare a șerpăriei gestuale ce mișuna liber prin limpezime! Tot ea lansase moda cu sânii dezveliți, care furau pe față ochii bărbaților, împiedicându-i astfel să scruteze prea indiscret chipurile expuse ale femeilor, cu tot cu tainele disimulate în ele. Cu
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]