284 matches
-
precum și un număr mai mare de trupe auxiliare aduse din alte părți ale Lacedemoniei (incluzând hiloți). Scopul expediției era să strângă cât mai multe trupe aliate de-a lungul marșului și să aștepte sosirea armatei principale spartane. Legenda spune că spartanii consultaseră Oracolul din Delfi mai devreme în acel an. Oracolul profețise una din două: ori cetatea Lacedemoniei va fi jefuită de „fiii lui Perseu”, ori întregul ținut Laconian avea să jelească pierderea unui rege, descendent al marelui Hercule. Herodot relatează
Bătălia de la Termopile () [Corola-website/Science/302139_a_303468]
-
ținut Laconian avea să jelească pierderea unui rege, descendent al marelui Hercule. Herodot relatează că Leonidas, știind de profeție, era convins că merge la moarte, întrucât armata pe care o comanda nu îi dădea sorți de izbândă, așa că alesese doar spartani care aveau deja fii în viață. În drum către Termopile, armata spartană a fost întărită cu contingente din diferite orașe astfel că număra mai mult de 5.000 de oameni atunci când a ajuns la trecătoare. Leonidas a ales să-și
Bătălia de la Termopile () [Corola-website/Science/302139_a_303468]
-
Xerxes morții, "erau acolo și hiloți", dar nu spune câți și în ce fel au participat la luptă. Astfel, diferența dintre cele două cifre ar putea fi explicată prin presupunerea (fără dovadă) că 900 de hiloți (câte trei la fiecare spartan) au fost prezenți la luptă. Dacă au fost acolo și hiloți, nu există nici un motiv să punem la îndoială că au participat în rolul lor tradițional de slujitori armați ai fiecărui spartan. Altfel, cei 900 de oșteni 'pierduți' de Herodot
Bătălia de la Termopile () [Corola-website/Science/302139_a_303468]
-
că 900 de hiloți (câte trei la fiecare spartan) au fost prezenți la luptă. Dacă au fost acolo și hiloți, nu există nici un motiv să punem la îndoială că au participat în rolul lor tradițional de slujitori armați ai fiecărui spartan. Altfel, cei 900 de oșteni 'pierduți' de Herodot ar fi putut fi perieci, regăsind astfel cei 1.000 de lacedemonieni ai lui Diodorus. Ambiguitatea exprimării lui Diodorus (cei 1.000 de lacedemonieni includeau cele 300 de spartani?) nu ajută la
Bătălia de la Termopile () [Corola-website/Science/302139_a_303468]
-
armați ai fiecărui spartan. Altfel, cei 900 de oșteni 'pierduți' de Herodot ar fi putut fi perieci, regăsind astfel cei 1.000 de lacedemonieni ai lui Diodorus. Ambiguitatea exprimării lui Diodorus (cei 1.000 de lacedemonieni includeau cele 300 de spartani?) nu ajută la clarificarea acestei probleme. La un moment dat, el spune "Leonidas, când a fost numit în fruntea oastei, a anunțat că va lua cu el doar o mie de oameni". Mai târziu însă, spune " Erau acolo lacedemonieni o
Bătălia de la Termopile () [Corola-website/Science/302139_a_303468]
-
La un moment dat, el spune "Leonidas, când a fost numit în fruntea oastei, a anunțat că va lua cu el doar o mie de oameni". Mai târziu însă, spune " Erau acolo lacedemonieni o mie, și cu ei trei sute de spartani", zădărnicind eforturile de lămurire. Relatarea lui Pausanias corespunde cu cea a lui Herodot (pe care probabil o citise) și în plus oferă numărul de locrieni, pe care Herodot nu-l estimase. Aflați chiar în calea persanilor în marșul acestora, locrienii
Bătălia de la Termopile () [Corola-website/Science/302139_a_303468]
-
este doar un punct de vedere și multe alte combinații sunt plauzibile. Mai mult, mărimea oștirii s-a modificat apoi în luptă când o mare parte a oștirii s-a retras și doar aproximativ 3.000 au rămas (300 de spartani, 700 de thespieni, 400 de tebani, probabil 900 de hiloți și 1.000 de focieni amplasați deasupra trecătorii, mai puțin pierderile suferite în zilele precedente). Din punct de vedere al strategiei, prin apărarea trecătorii de la Termopile, aliații greci își foloseau
Bătălia de la Termopile () [Corola-website/Science/302139_a_303468]
-
Grecii au omorât atât de mulți mezi încât se spune că Xerxes a sărit de trei ori din scaunul din care urmărea lupta. După Ctesias, primul val persan a fost făcut ferfeniță cu doar două sau trei pierderi în rândul spartanilor. Herodot și Diodorus spun că regele, văzând cu ce dușmani are de-a face, a trimis în luptă cele mai bune trupe ale sale, „Nemuritorii” (un corp de elită de 10.000 de oameni), în al doilea atac al zilei
Bătălia de la Termopile () [Corola-website/Science/302139_a_303468]
-
Nemuritorii” (un corp de elită de 10.000 de oameni), în al doilea atac al zilei. Cu toate acestea, Nemuritorii n-au izbutit o ispravă mai glorioasă decât mezii, nereușind să facă vreo breșă în zidul aliat. Se pare că spartanii au simulat o retragere și apoi s-au întors brusc și au nimicit trupele inamice care îi fugăreau. În ziua a doua, Xerxes și-a trimis din nou infanteria să atace trecătoarea, „crezând că dușmanii lor, fiind așa puțini, erau
Bătălia de la Termopile () [Corola-website/Science/302139_a_303468]
-
spune că au sărit în picioare și au fost foarte uimiți. Hydarnes a fost, probabil, la fel de uimit să-i vadă cum se înarmează în grabă atunci când l-au văzut în fruntea trupelor persane, temându-se chiar că a dat peste spartani, dar Ephialtes l-a lămurit că nu erau. Focienii s-au retras pe un deal din apropiere pentru a-și organiza apărarea, întrucât credeau că persanii au venit să-i atace. Nevroind să fie întârziați de o luptă neprevăzută, persanii
Bătălia de la Termopile () [Corola-website/Science/302139_a_303468]
-
încercuire a principalei armate aliate. Aflând de la un curier că focienii cedaseră cărarea din munți, Leonidas a convocat un consiliu de război în zori. Unii dintre aliați au susținut retragerea, dar Leonidas s-a hotărât să rămână în trecătoare împreună cu spartanii. Multe dintre contingentele aliate au ales apoi ori să se retragă (fără ordin) ori li s-a ordonat plecarea de către Leonidas (Herodot admite că există îndoieli cu privire la ce s-a întâmplat de fapt). Cei 700 de thespieni conduși de generalul
Bătălia de la Termopile () [Corola-website/Science/302139_a_303468]
-
există îndoieli cu privire la ce s-a întâmplat de fapt). Cei 700 de thespieni conduși de generalul lor Demophilus au refuzat să plece împreună cu ceilalți greci. Au rămas de asemenea cei 400 de tebani, și, probabil, hiloții care îi urmau pe spartani. Deciziile lui Leonidas au fost subiectul multor discuții. Se spune deseori că spartanii urmau legile Spartei refuzând retragerea, dar de fapt se pare că tocmai refuzul de a se retrage de la Termopile a creat ideea că spartanii nu se retrăgeau
Bătălia de la Termopile () [Corola-website/Science/302139_a_303468]
-
conduși de generalul lor Demophilus au refuzat să plece împreună cu ceilalți greci. Au rămas de asemenea cei 400 de tebani, și, probabil, hiloții care îi urmau pe spartani. Deciziile lui Leonidas au fost subiectul multor discuții. Se spune deseori că spartanii urmau legile Spartei refuzând retragerea, dar de fapt se pare că tocmai refuzul de a se retrage de la Termopile a creat ideea că spartanii nu se retrăgeau niciodată din luptă. Este posibil de asemenea ca Leonidas, amintindu-și de profeția
Bătălia de la Termopile () [Corola-website/Science/302139_a_303468]
-
îi urmau pe spartani. Deciziile lui Leonidas au fost subiectul multor discuții. Se spune deseori că spartanii urmau legile Spartei refuzând retragerea, dar de fapt se pare că tocmai refuzul de a se retrage de la Termopile a creat ideea că spartanii nu se retrăgeau niciodată din luptă. Este posibil de asemenea ca Leonidas, amintindu-și de profeția Oracolului, să fi decis să-și sacrifice viața pentru a salva cetatea. Cu toate acestea, întrucât profeția era destinată lui însuși, acest motiv nu
Bătălia de la Termopile () [Corola-website/Science/302139_a_303468]
-
oferă antrenamentul, echipamentul și folosirea corectă a terenului. Mai multe monumente au fost ridicate pe locul bătăliei antice. Simonides a compus o epigramă celebră, care a fost gravată ca epitaf pe o piatră comemorativă instalată pe vârful tumulului funerar al spartanilor la Termopile, pe același deal pe care ultimii dintre ei au murit. Piatra originală nu a fost păstrată, dar epitaful a fost gravat pe o nouă piatră instalată în 1955. Textul, așa cum îl reproduce Herodot este: Această mostră a liricii
Bătălia de la Termopile () [Corola-website/Science/302139_a_303468]
-
bătălie. Cele două statui din stânga și dreapta monumentului reprezintă râul Eurotas și muntele Tayget, faimoase repere ale Spartei. În 1997, un al doilea monument a fost dezvelit oficial de guvernul grec, dedicat celor 700 de thespieni care au luptat alături de spartani. Monumentul este cioplit în marmură și este alcătuit dintr-o statuie de bronz reprezentându-l pe zeul Eros, venerat în Thespia antică. Pe piedestal, o inscripție: „În memoria celor 700 de thespieni”. O placă aflată sub statuie explică simbolismul acesteia
Bătălia de la Termopile () [Corola-website/Science/302139_a_303468]
-
alcătuit dintr-o statuie de bronz reprezentându-l pe zeul Eros, venerat în Thespia antică. Pe piedestal, o inscripție: „În memoria celor 700 de thespieni”. O placă aflată sub statuie explică simbolismul acesteia: Acest monument este amplasat lângă cel al spartanilor. Descrierea luptei, aparținând lui Herodot, conține o mulțime de întâmplări apocrife și schimburi de replici între cele două părți, pe lângă evenimentele istorice principale. Aceste informații nu sunt, bineînțeles, verificabile, dar formează o parte integrală a legendei bătăliei. Multe dintre ele
Bătălia de la Termopile () [Corola-website/Science/302139_a_303468]
-
întâmplări apocrife și schimburi de replici între cele două părți, pe lângă evenimentele istorice principale. Aceste informații nu sunt, bineînțeles, verificabile, dar formează o parte integrală a legendei bătăliei. Multe dintre ele sunt exemple relevante ale discursului (și spiritului) laconic al spartanilor. Astfel, Plutarh amintește în lucrarea sa "Vorbe ale femeilor spartane" că soția lui Leonidas, Gorgo, l-a întrebat ce să facă dacă el nu s-ar întoarce. Leonidas i-a răspuns ""Mărită-te cu un om bun și fă-i
Bătălia de la Termopile () [Corola-website/Science/302139_a_303468]
-
la Termopile, perșii au trimis un cercetaș călare în recunoaștere. Grecii l-au lăsat să se apropie de tabăra lor, să-i observe și să se întoarcă. Când iscoada i-a raportat lui Xerxes mărimea oastei grecești și faptul că spartanii făceau gimnastică de înviorare și-și pieptănau pletele, regele persan a râs la aflarea acestor informații. El i-a cerut sfatul lui Demaratus, un rege spartan exilat din suita sa, care l-a informat că spartanii se pregăteau de luptă
Bătălia de la Termopile () [Corola-website/Science/302139_a_303468]
-
grecești și faptul că spartanii făceau gimnastică de înviorare și-și pieptănau pletele, regele persan a râs la aflarea acestor informații. El i-a cerut sfatul lui Demaratus, un rege spartan exilat din suita sa, care l-a informat că spartanii se pregăteau de luptă, și că le era în obicei să-și împodobească părul atunci când urmau să-și riște viețile. Demaratus i-a numit "cei mai viteji dintre greci" și l-a avertizat pe Marele Rege că spartanii aveau de
Bătălia de la Termopile () [Corola-website/Science/302139_a_303468]
-
informat că spartanii se pregăteau de luptă, și că le era în obicei să-și împodobească părul atunci când urmau să-și riște viețile. Demaratus i-a numit "cei mai viteji dintre greci" și l-a avertizat pe Marele Rege că spartanii aveau de gând să lupte pentru a apăra trecătoarea. Spartanul i-a reaminitit lui Xerxes că încercase să-i atragă atenția asupra neamului său încă de la începutul campaniei împotriva grecilor, dar nu fusese luat în serios. A mai adăugat că
Bătălia de la Termopile () [Corola-website/Science/302139_a_303468]
-
era în obicei să-și împodobească părul atunci când urmau să-și riște viețile. Demaratus i-a numit "cei mai viteji dintre greci" și l-a avertizat pe Marele Rege că spartanii aveau de gând să lupte pentru a apăra trecătoarea. Spartanul i-a reaminitit lui Xerxes că încercase să-i atragă atenția asupra neamului său încă de la începutul campaniei împotriva grecilor, dar nu fusese luat în serios. A mai adăugat că daca Xerxes i-ar fi învins vreodată pe toți spartanii
Bătălia de la Termopile () [Corola-website/Science/302139_a_303468]
-
Spartanul i-a reaminitit lui Xerxes că încercase să-i atragă atenția asupra neamului său încă de la începutul campaniei împotriva grecilor, dar nu fusese luat în serios. A mai adăugat că daca Xerxes i-ar fi învins vreodată pe toți spartanii, nici un alt popor din lume nu i s-ar mai fi opus. Herodot povestește de asemenea primirea unei solii persane de către Leonidas. Solul i-a spus regelui spartan că Xerxes îi va oferi toată Grecia dacă ar trece de partea
Bătălia de la Termopile () [Corola-website/Science/302139_a_303468]
-
17000 de ani realizate cu pigmenți pe bază de bioxid de mangan. Egiptenii și romanii foloseau compuși ai manganului la fabricarea sticlei, fie pentru a o colora, fie pentru a o decolora. De asemenea, în minereurile de fier folosite de spartani se găsea și mangan, iar unii cercetători susțin că duritatea excepțională a oțelurilor spartane se datorează realizării accidentale a unui aliaj fier-mangan. În secolul 17, chimistul german Johann Glauber a obținut pentru prima oară permanganat, un reactiv chimic des utilizat
Mangan () [Corola-website/Science/302786_a_304115]
-
și mai direct de Claude Shannon ca "Maxima lui Shannon" — „Inamicul cunoaște sistemul”. Diferite dispozitive fizice au fost folosite pentru a ajuta lucrul cu cifrurile. Una din primele modalități a fost scytalul din Grecia antică, un sul folosit probabil de spartani ca ajutor la criptarea și decriptarea cu un cifru cu transpoziție. În epoca medievală, au fost inventate și alte unelte, cum ar fi grila de cifru, folosită și pentru un fel de steganografie. Inventarea cifrurilor polialfabetice, a declanșat inventarea unor
Criptografie () [Corola-website/Science/302977_a_304306]