79,436 matches
-
numai că există teorii și comentarii contradictorii asupra aceleiași entități (o operă de artă, un fenomen social, un curent artistic), dar fenomenele studiate sunt schimbătoare în timp și variabile în spațiu. Care este, în aceste condiții, obligația și dreptul unui specialist? Să țină cu dinții de ce-a învățat el cu zece, treizeci ori cincizeci de ani în urmă? în nici un caz! Datoria lui este să amintească, iar și iar, care sînt regulile consacrate, atenționîndu-i pe cei care nu se înscriu
Cum protejăm limba română ? by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15236_a_16561]
-
cincizeci de ani în urmă? în nici un caz! Datoria lui este să amintească, iar și iar, care sînt regulile consacrate, atenționîndu-i pe cei care nu se înscriu în acestea. Dar, din momentul în care regula se schimbă, prin uzanța majorității, specialistul este obligat să consemneze acest lucru ca pe un fapt împlinit, nu să i se opună. în domeniile prin definiție subiective ale științelor umaniste guvernează convențiile, consensul. Iar acestea nu se pot impune cu forța, în numele niciunei "corectitudini", căci corectitudinea
Cum protejăm limba română ? by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15236_a_16561]
-
motorul. Aflăm, cam în același timp, că a fost inaugurată Galeria de Artă Medievală Românească, expoziție permanentă din cadrul Muzeului Național. Peste 900 de lucrări din secolele XIV-XVIII (între care frescele renumite de la Curtea de Argeș) au fost restaurate rapid și bine de către specialiștii români. Lucru interesant, dar tocmai aceștia n-au fost la ceremonia inaugurală, la care s-au aflat în schimb oficialități politice și culturale. Să fi ghicit oare restauratorii că munca lor riscă să se dovedească zadarnică în condițiile în care
Etică și profesionalism by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15234_a_16559]
-
prin 1994, George Soros a efectuat una dintre vizitele lui în Banat. în acea perioadă, campaniile de presă ale diverselor organe ale Securității atinseseră apogeul. De la amenințările cu moartea la sabotarea pe față a activității Fundației Soros în România, vechii specialiști în eliminarea "dușmanului extern" ardeau de nerăbdare să se pună pe treabă. Ei bine, faimosul miliardar a coborât din avion singur-singurel, a locuit într-o cameră obișnuită de hotel, fără paznici la capetele coridorului, a mers pe stradă pe jos
Spre balamuc, între body-guarzi by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15259_a_16584]
-
în direct a noului canal "TV Cultural". Același strălucitor Secol de Aur al artelor și literelor spaniole a fost ilustrat și prin prisma artelor plastice. Pe 22 aprilie, directorul Muzeului Academiei Regale de Arte Frumoase din Madrid, Antonio Bonet Correa*), specialist reputat în istoria artelor, a oferit o magistrală conferință însoțită de diapozitive, intitulată "Arta în epoca lui Cervantes", fascinantă incursiune în universul celor mai de preț opere din pictura, sculptura și arhitectura barocă spaniolă. A intervenit de asemenea acad. C.
Madrid - București: Zilele Cervantes by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/15254_a_16579]
-
a mă fi menținut doar pe poziția cititorului prudent entuziasmat. Ceea ce nu aș traduce cu neîncredere sau teamă, ci dimpotrivă. Cu neîndeajunsa mea pregătire să contribui la demonstrarea și prelungirea prin cercetare, a valabilității ceremonialului de argumente, dezinvolt rostit de specialiști, în stare să le fi nuanțat prin maturitate, opțiunea orientării: „Manuscrisele românești cuprind file surprinzătoare prin diversitatea tematică și extinderea temporală sau geografică a legăturilor culturale pe care le mărturisesc. Pentru cititorul obișnuit (care nu este preocupat de filiația manuscriselor
Vitalitatea textelor vechi by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13401_a_14726]
-
care le cuprinde (șaptesprezece la număr); acestea reprezintă rodul cercetării științifice personale a unui grup de tineri eminenți, foști și actuali studenți ai Secției de Filologie Clasică a Universității bucureștene. Este vorba așadar de o oglindă a valențelor unor tineri specialiști, deja maturi, și de fructificarea unei prețioase tradiții. Aceasta și-a aflat începutul acum cincizeci de ani (tocmai acest jubileu îl sărbătorește volumul), la îndemnul inegalabilului mentor al Cercului științific studențesc de Filologie Clasică, profesorul Mihai Nichita. El este cel
Noi studii clasice by Gabriela Duda () [Corola-journal/Journalistic/13435_a_14760]
-
Antena 1 Tv (v. Ciao, Darwin!); La alte posturi de televiziune, ori imaginile nu au fost suficient de clare, ori au fost bruiate de mai greu adaptabilul creier al subiecților. Cercetările continuă, cu speranțe... În orice caz, un colectiv de specialiști studiază fiecare caz în parte, rezultatele fiind comunicate apoi la CNA, PSD și Doamnei H. Puwak, considerându-se că ele își vor aduce aportul (pleonasm care dă greutate ideii) la integrare. Metoda a fost preluată apoi de un colectiv de
TRIMINEAȚA! by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13427_a_14752]
-
a fi nici de dreapta, nici de stînga, nici echidistant. E de meserie nuvelist, cu vocație de ziarist și reflexe de autobiografist. Odată, Teodor Mazilu i-a spus: „Dacă vrei să te salvezi, descrie-ți mătușile!”, și așa a ajuns specialist în mătușologie (a se vedea volumul cu Mătușile din Tel Aviv, dar și a se deschide la-ntîmplare aproape oricare dintre celelalte cărți). După ce a debutat („sub pseudonimul, mulțumesc lui Dumnezeu, de Radu Costin”) cu povestirile angajate din Servim Republica Populară
„Adevărul integral” al ficțiunii by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13433_a_14758]
-
continuare în constelația postmodernismului și a realismului magic - literatura de divertisment inundă piața și face să clincăne neîntrerupt casieriile librăriilor de gară și cartier. Este o ironie a destinului că tocmai la cîteva zile după ce unul din cei mai mari specialiști în teoria comunicării și culturii, Neil Postman, a decedat - tendințele reperate de autorul a 20 de cărți de specialitate, între care și Ne amuzăm de moarte, au fost mai flagrant confirmate ca niciodată tocmai la Tîrgul de carte. Postman a
Tîrgul de Carte de la Frankfurt by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13425_a_14750]
-
de Henry Jenkins, britanicul plecat dintre noi la frumoasa etate de 169 de ani, creșterea mediei de viață în statele Occiedentului căruia năpristan ne vom alătura, lasă, totuși, loc unor variante într-un domeniu destul de lax. Scria dl. Boia: „Unii specialiști avansează ca limită a vieții omului o sută cincisprezece ani sau intervalul dintre o sută zece și o sută douăzeci de ani”. Pe când „alții evită să ia în considerare o limită imobilă și promit pentru mâine imposibilul de astăzi.” Prin
În vâltoarea viitorului by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13449_a_14774]
-
și de desfaceri de prietenii. Capriciile vieții. Mama, Maria Cazaban, era, cum ți-am spus, dintr-o familie franceză stabilită de mult timp aici. Pentru că, atunci când țara noastră s-a constituit ca stat, exista, ca și astăzi, o lipsă de specialiști capabili, de intelectuali care să inițieze o viață universitară; așa că s-a apelat la sora noastră cea mare, la Franța, care ne-a trimis o parte din specialiștii de care aveam nevoie. Unii dintre aceștia au fost și Cazabanii. Tot
Ion Irimescu “Cine va vrea să mă cunoască să stea de vorbă cu sculpturile mele” by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13442_a_14767]
-
s-a constituit ca stat, exista, ca și astăzi, o lipsă de specialiști capabili, de intelectuali care să inițieze o viață universitară; așa că s-a apelat la sora noastră cea mare, la Franța, care ne-a trimis o parte din specialiștii de care aveam nevoie. Unii dintre aceștia au fost și Cazabanii. Tot prin mama, sunt înrudit și cu o familie italienească, Barberis, de unde și rudenia cu strălucita regizoare Sorana Coroamă-Stanca, fiica verișoarei mele născute Barberis. Tata, Petru Irimescu, era de
Ion Irimescu “Cine va vrea să mă cunoască să stea de vorbă cu sculpturile mele” by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13442_a_14767]
-
în contact nemijlocit cu „teritoriul” pe care Năstase îl vede doar prin luneta puștii de vânătoare, iar Iliescu nu-l mai vede deloc. Magia prezenței necontenite pe ecranele televizoarelor ține o vreme, dar nu durează la nesfârșit. Calculele făcute de specialiștii partidului spun una, realitatea arată cu totul altceva. În mecanismul de propagandă și dezinformare s-a produs o defecțiune: timing-ul ieșirii la rampă și al împărțirii cadourilor nu prea corespunde unui calendar eficient. Dacă acum, cu un an și
Scheletul de plumb by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13482_a_14807]
-
mi-o iei în nume de rău” (softnews.forum). Desigur, cei care intervin sînt persoane instruite - care au acumulat probabil cunoștințe lingvistice pentru diverse examene, probe, teste (lucru care se vede uneori din terminologia folosită) - dar care nu sînt totuși specialiști (profesori, cercetători etc.); categoria „amatorilor” e importantă pentru că dovedește interesul publicului mai larg pentru chestiunile lingvistice și mai ales pentru că acționează, convingător, din interior. Se constată că greșelile care îi supără pe participanții la forumuri sînt în primul rînd cele
Din interior by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13475_a_14800]
-
de Istoria și Teoria Artei din cadrul Institutului de Arte Plastice București, ajuns după revoluție funcționar guvernamental la Ministerul Culturii, apoi colaborator al postului de radio „Europa Liberă” și al „României literare”, considerat, în anii din urmă, drept unul dintre principalii specialiști români în domeniul artelor plastice), Pavel Șușară a devenit, după 1996, an în care a publicat, la vîrsta de 43 de ani, primul său volum de versuri, un nume din ce în ce mai respectat (și) al vieții scriitoricești. Șapte cărți publicate în ultimii
Viață-literatură și retur by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13486_a_14811]
-
mare valoare achiziționate pe bani publici și care par să fi dispărut fără urmă. De fapt n-au dispărut. Au rămas nefolosite. Aparatură medicală de sute de milioane de dolari zace prin curțile spitalelor sau prin pivnițele acestora fiindcă lipsesc specialiștii care știu ce să facă cu ea sau pentru că nu are cine să o instaleze ori pentru că lipsesc “consumabilele”. Într-un foarte documentat editorial Cornel Nistorescu istorisește cum s-au irosit bani buni. Cronicarul adaugă și că în spitalele din
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13501_a_14826]
-
se pricep să manevreze cutare echipament, îl declară de nefolosit. Mai există însă și administrația spitalelor care nu vrea să audă de consumabile decît de la firmele de la care le pică ceva. În acest din urmă caz, în loc să fie căutat un specialist care să-l folosească, aparatul e pus la îmbălsămat. Cum își explică însă Nistorescu acest costisitor fenomen? Cauza cauzelor ar fi “industria furturilor intelectuale” de tot felul care a dus la apariția în spitale a unor dictatori ignari, care taie
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13501_a_14826]
-
ar putea să scoată din mintea acestor oameni fără minte asemenea idei năstrușnice? Mai ales cînd istoricii români ai epocii vechi tac mîlc și, ca să denunțe impostura traducerii Codului Rohonczy de către dna Enăchiuc, dl Neagu Djuvara abia a găsit doi specialiști dispuși să apară la televiziune. În scris, dl Babeș e aproape un pionier, după ce Observatorul cultural și România literară au semnalat, dar nu prin pana unor istorici, aberațiile cu pricina. Între timp, România Mare continuă a oferi spațiu halucinațiilor tracomane
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13501_a_14826]
-
nu sînt rare; vorbitorii iau asupra lor sarcina corectării reciproce. Rezultat al cunoștințelor dobîndite în școală, competența teoretică relativă în domeniul normativ devine în genere „lingvistică populară”: acționînd împotriva devierii, dar adesea cu argumente atacabile științific, diferite de cele ale specialiștilor. În cazul dat, o intervenție ironică ridiculizează forma copii, evocînd omonimia sa (grafică) cu pluralul substantivului copil: “Se pare că unii dintre noi au copiat pe la lucrările de la gramatică... Sau o fi altfel? Eu copil, tu copil, el copil, noi
Vechi și nou by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13514_a_14839]
-
Să nu uităm că exploatarea fotografiilor de presă e una din primele reguli învățate de la fratele cel mare din Est, începînd cu acel cadru al celor 12 revoluționari din care Stalin a decupat, rînd pe rînd, capetele, iar Ceaușescu e specialist în această nu atît de inovatoare tehnică de manipulare. Imagistica e totuși doar unul din aspectele urmărite de Anneli Ute Gabanyi; titlul cărții ei arată, în fapt, centrul de interes al celor mai multe dintre rapoartele către Europa Liberă - Ceaușescu și construirea
Stop-cadre din Epoca de Aur by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13542_a_14867]
-
locuri. „În Austria, yodlerii pot cîștiga foarte mulți bani. Există posturi de radio la care nu se cîntă decît acest tip de muzică, iar practicanții lui au mare succes și în străinătate, în special în China” - a explicat Harold Miltner, specialist în folclor muzical. Adaptări Adaptarea operelor literare, teatrale și a benzilor desenate pentru marele și micul ecran face obiectul Festivalului internațional de cinema și scriitură. Pentru cea de a treia ediție, întîlnirea scriitorilor, scenariștilor, regizorilor, editorilor și producătorilor va avea
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/13555_a_14880]
-
din cîte știu eu, într-un sens restrîns de Henri Corbin, s-ar putea impune și ar putea intra în limbajul curent? J. J. W. - Vin tocmai de la un colocviu din Madrid, consacrat operei lui Corbin, în care mulți participanți, specialiști în opera lui Corbin au avut în această privință atitudini destul de ambivalente; unii doresc să respecte opera lui Corbin și socotesc că trebuie limitată folosirea termenului „imaginal” la unele tradiții spirituale și metafizice foarte precise în care „imaginal” trimite la
Jean-Jacques Wunenburger: „Prea multe imagini ucid imaginația” by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13536_a_14861]
-
directoratul lui Mihail Diaconescu (an III), organul unei grupări intitulate Argeș. Tradiție și spiritualitate ce „își propune să continue în condiții istorice noi orientările doctrinare promovate de «Semănătorul» și «Gîndirea»”. Orientări desuete încă din 1920! Protocronist pînă în pînzele albe, specialist în literatura dacă (!), autor al unui tom intitulat Istoria literaturii daco-romane, directorul de azi al „Argeșului”, aprig promotor al autohtonismului, tradiționalismului, spiritualismului ortodox și localismului, ocupă, din cele 24 de pagini ale numărului din iulie, șapte: trei ca autor al
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13584_a_14909]
-
cu slove chirilice cum se văd în evanghelii, ambele emise în anul 1909... Nu spun, nu întreb nimic. E clar că țiganul nu-i numismat. Cineva i le-o fi dat în batjocură. Deși azi dacă le-ai arăta unui specialist... Mai mult cu țiganca vorbesc... Ea întreține conversația. Astfel, remarc un lucru... Piranda pronunță totul atât de clar românește, - ca nici un român de pe lume - încât limba folosită de ea cu accentul ei cântător pare una străină de curând învățată. Când
Exerciții de proză by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13619_a_14944]