606 matches
-
pentru toți cei seduși de magia verbului arghezian. "E semnul indubitabil că e viu, că nu e un "capitol de istorie literară" clasat în formule definitive, oricât de pertinente și exacte ar fi ele". În efortul său, autorul mizează pe spectacularul aceluiași univers în alcătuirea căruia intră: "menajeria fabuloasă", grotescul portretistic, alegoria ca spațiu al libertății absolute de a recrea realitatea. În concluzie, interpretările care au ca obiect pamfletul arghezian fie ating, asimptotic, dimensiunea polemică, personalizând-o printr-o logică proprie
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
oficiu ai lui Arghezi, în confruntarea cu Iorga (cum a fost cazul lui E. Ionescu și al lui Lovinescu). Dincolo de inerentele implicații etice, mai puțin importante în ceea ce ne privește, acestei polemici trebuie să i se recunoască nu doar latura spectaculară, prin care a suscitat interesul general în epocă, ci și cea funcțională, de motor care pune în mișcare resorturile intime ale oricărei literaturi. Din acest unghi, polemica reprezintă un virtual perpetuum mobile ce dinamizează cultura, eliberând energii constructive: în el
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
closeness of that of Caragiale, revealing the common area of junction between the two quills, namely the territory of comical dimension. In the last chapter, The Polemic Anti-Iorga Discourse, we have tried at first to re-contextualize one of the most spectacular disputes in the history of the Romanian literature, since we considered the defining of the polemical frame as fundamentally necessary. The second part of this chapter is dedicated to the strategy and art of Arghezi's polemics. The hypothesis we
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
din secolul al XVIII-lea, în care efectul de supriză, anunță plăcerea și conduce la ea. La Mandiargues, ospitalitatea erotică, asociată morții, - un tânăr francez răpit de niște curtezane va asista la punerea în scenă a unei actrițe japoneze - devine spectaculară și interculturală și pune probleme deosebite ca teatralizarea, estetizare și artializarea morții ospitaliere. Nici experiența de oaspete a lui Jean-Jacques Rousseau nu este lipsită de erotism, dar nu aceasta atrage în primul rând atenția exegetului în capitolul său dedicat oaspetelui
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
albeața mallarmeană a unei pagini de scris, a unei alte scene de investit de către spectatorul înlănțuit într-o confruntare ce are pentru el semnificații necunoscute. Oaspete, Ulise, îl asculta pe aed, ostatec, Lucain, o vede pe actriță murind. Ospitalitatea este spectaculară, reflexivă, joc de priviri întoarse, joc de oglinzi. Actrița e considerată oglindă, Lucain oglindă a acestei oglinzi. Dar la aceste schimburi corespunde un regim particular prin hipertrofierea semnelor, prin monstruozitatea lor barocă. Ospitalitatea este teren de întâlniri, de schimburi, de
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
ea pune în joc etica relației și absoluta și radicala ei continuitate, existențială, în fine, fiindcă ea situează condițiile însăși ale existenței într-un spațiu și o temporalitate care îi sunt proprii - ospitalitatea ne putând fi concepută decât sub unghiul spectacular și teatral. Prin intermediul teatrului ospitalității, precum Hamlet de Shakespeare, la care de altfel, se fac referințe, Naka Han poate să construiască o relație de confruntare, a actorului și a spectatorului prin acest teatru în teatru care este împărtășire de agonie
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
nord / sud etc. Sub influența datelor actuale ale interdependenței economice, aceste dihotomii încastrate se năruiesc și explodează în fragmente risipite imposibil de distins, distrugând un exotropism etnografic deja slăbit, dar mai ales afectând topica alterității căreia i se substituie alterizări spectaculare, care apasă asupra subiecților prin injoncțiune și prescriere. Prin urmare, trei zone preferențiale și sensibile ale cercetărilor antropologice, reținute printre altele, pot ilustra o perspectivă de articulări mai precise cu procesele de fabricare a unui univers-lume. În primul rând, conceptul
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
de fapt să ne descoperim mai bine prin latura extrinsecă, prin raportarea la mediu, la contacte, la preocupări. Din acest carusel al nesfârșitelor Și cu rost probleme existențiale, din lupta ideilor minții cu tenebrele întunericului stării de automulțumire lucește raza spectaculară a valorii. Marx Și Menger au prezentat teoria valorii ca fiind compusă din trei părți, așa cum rezultă din tabelul de mai jos. Dacă în ceea ce privește substanță versus natură Și origine, respectiv formă versus o variantă a formei se pare că avem
Evaluarea în contabilitate : teorie Și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
și cît ne-nveselești cînd vii!. Este un cîntec „de revedere”, la fel de entuziast și de exploziv ca o cunoscută evocare a Primăverii din lirica folclorică românească: Primăvară, mama noastră, Ia zăpada de pe coastă... Dar textul românesc se arată mai puțin spectacular din următoarele motive: în primul rînd, pentru că nu aparține mitologiei, ci liricii de natură, specie poetică structurată pe mici dimensiuni și adaptată unei mentalități mult diferențiate în timp și în spațiu. Ca și Hator-Tefnut, Primăvara se înfățișează ca un mesager
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
rugă, seceta să fugă. Ie cerului torțile și deschide porțile și revarsă ploile; cură ca șuvoaiele prin toate grădinile; crească-ne olivele una cu legumele, curechiul și gulele. Mai multă rezistență a dovedit Cîntecul cununii, fie că a dezvoltat latura spectaculară, fie că s-a asociat cu Cîntecul de cununie, de la Masa mare: Cununa trăbă udată, Fata trăbă măritată. Cununa să o udăm Și fata s-o mărităm. Așa strigau feciorii la secerat în Cîmpia Turzii, ne spune Ion I. Ionică
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
cu totul. Acest mod de a concepe existența, în manieră stadială și situaționistă, la porunca lui „de trecere”, se află în acord cu gîndirea misterică și mitosofică a lui Mircea Eliade: cu deosebire că autorul român pune surdină în partea spectaculară a ritualului și se lasă condus de catalogul de taină al „semnelor”. Ele ne înconjoară, fără să ne dăm seama și se cuvine a fi descifrate dacă vrem să viețuim cu adevărat; altfel spus, să deosebim sacrul (realitatea „vie” și
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
mlădierile lor ingenioase, în mascarea motivațiilor, în armonizarea stărilor după codurile subtile ale artei. Există o știință a riturilor funerare, temeiul unei veritabile „arte de a muri”, despre care vorbeau contemporanii lui Cicero și ai lui Seneca. Cum spuneam, unitatea spectaculară și de proiect de gîndire, în cele trei mari și esențiale ipostaze ale existenței, nașterea, nunta, moartea, se întărește (confirmă) cu fiecare secvență ritualistică în parte ori simbol orientativ: scaldă, masă, colac, brad, etc. Niciodată nu se ajunge la monotonie
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
ample cu pretext istoric - se întrevede un proiect destinat eposului vitejesc, în Banul Mărăcine (I-II, 1967), Inelul lui Dragoș-Vodă (1968), Taina lui Mircea-Voievod (1970), Spătarul Coman de Suceava (1977), Mărețul rege Burebista (1980) -, unde accentul cade îndeobște pe latura spectaculară: suspans, culoare locală, aventuri picarești, șabloane, stereotipii, menite să „complice” și să agrementeze intriga întru captarea publicului favorit. Ucenicind în umbra maeștrilor recunoscuți ai genului (H. Sienkiewicz, Al. Dumas, M. Sadoveanu), B., artizanul, tinde să împace propria aptitudine fabulatorie cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285555_a_286884]
-
model) PRODUC (un eveniment) după Mine (mod) ORIZONT TEMPORAL (ȘI SUPORT) ETERNITATEA (repetiție) dur (piatră și lemn) NEMURIREA (tradiție) suplu (pânză) ACTUALITATEA (inovație) imaterial (ecran) MOD DE ATRIBUIRE COLECTIVĂ = ANONIMAT (de la vrăjitor la artizan) PERSONALĂ = SEMNĂTURĂ (de la artist la geniu) SPECTACULARĂ = etichetă, logo, marcă (de la întreprinzător la întreprindere) FRABRICANȚI ORGANIZAȚI ÎN... CLER → CORPORAȚIE ACADEMIE → ȘCOALĂ REȚEA → PROFESIE OBIECT DE CULT SFÂNTUL (Vă ocrotesc) FRUMOSUL (Vă plac) NOUL (Vă surprind) INSTANȚĂ DE GUVERNARE 1) CURIALĂ = împărat 2) ECLEZIASTICĂ = mănăstiri și catedrale 3
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
subiect și obiect, care până acum ținea întins resortul catharsisului. Odată cu aducerea generalizată la același nivel, este repus în cauză dualismul fondator al spațiului nostru de reprezentare clasică, acea separație între văzut și văzător în jurul căreia se articula vechea relație spectaculară, ilustrată de rampa ce separă, la teatru, scena de sală. Nu e o prostie să spunem că, în prezent, totul este în tot, căci e prima oară când sărim peste rampă. Showul este în real, iar telespectatorul aproape că este
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
ochiului. Carnea lumii transformată într-o ființă matematică oarecare: aceasta ar fi utopia "noilor imagini". O revoluție în privire, în orice caz. Simularea abolește simulacrul, ridicând astfel imemorialul blestem care unea imaginea și imitația. Imaginea era prinsă în statutul ei spectacular de reflectare, calc sau amăgire, în cel mai bun caz substitut, în cel mai rău înșelătorie, dar întotdeauna similare. Ar fi atunci sfârșitul milenarului proces al umbrelor, reabilitarea privirii în câmpul cunoașterii platoniciene. Prin concepția asistată de calculator, imaginea produsă
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
politicul, strivit de dezvoltarea științifică, de interdependența economiilor și de faptul că statul-națiune este prins în clește între regional și mondial, nu mai are mare lucru de decis? Astfel, actul de guvernare, golindu-se, ar umple scena cu gesticulări, beția spectaculară compensând restrângerea marjelor de inițiativă 115. "Cu cât am un cuvânt mai mic de spus, cu atât am mai multe de văzut" se va consola cetățeanul spectator. Iar actorul: "De vreme ce actele mele nu au consecințe, să am grijă cel puțin
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
într-o zi, să facă din lume o imagine; din istorie un telefilm; și dintr-o luptă îndoielnică, așa cum sunt toate, un western oarecare. Banalizând extraordinarul și sublimând banalul; eufemizând catastrofele și atrocitățile; nivelând evenimentele, toate furtive și strălucitoare, la fel de spectaculare și, astfel, mai mult sau mai puțin indiferente; favorizând un consum mai întâi ludic, curând oniric și în final pornografic al actelor și operelor, al faptelor bune și rele, al jocurilor și dezastrelor, efectul de realitate sfârșește prin a derealiza
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
spune N. Manolescu - nodurile și firele de pe dosul covorului. (Adeseori Eliade mărturisește că nu cunoaște finalul unei scrieri sau că "vede" doar începutul ei, cum este cazul nuvelei În curte la Dionis). Personajele jamesiene folosesc și alte sintagme, nu la fel de spectaculare, dar pline de semnificații despre esența unei opere: lucrul care "se mulează după fiecare volum, ca piciorul dumitale în pantof", "organul vieții", "intenția generală", "firul pe care stau înșiruite boabele de mărgăritar ale operei", "filonul caracteristic", "secretul", "taina", "obsedantul mesaj
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
numelui secret, pe care Eliade și-l atribuie în proză, făcând din sine autor și personaj ascuns al scenariilor sale: "ipostazierea ficțională înseamnă, în primul rând, i-realizare de sine, punerea propriei sale persoane în spectacol, integrarea sa în cosmologia spectaculară pe care o construiesc prozele mitologice"617. Faptul că intenționează să folosească uniformele unchiului său general în Hamlet, relevă faptul că Ieronim întrupează personaje de dincolo care nu au rupt legătura cu lumea celor vii: "Ieronim aduce moartea în lumea
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
prin intermediul sacrului și la cea de mitizare, ca acțiune de transformare a unui anumit element-sursă în mit, devine evident faptul că acesta din urmă constituie atât pentru domeniile științei și artei, cât și pentru sistemul de credințe religioase o formă spectaculară de conservare și valorizare a respectivului element, fie că este vorba despre o ființă, un lucru sau un eveniment. Din această privință, recursul la mit trebuie înțeles nu atât ca o necesitate, ci ca o modalitate uzuală de mediere a
by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
să datoreze numeroase trăsături culturii grecești, mesopotamiene și egiptene. Prin urmare, la romani, mitologia acestora amintește numele mai multor divinități a căror echivalență grecească denotă continuitatea și, într-un anume fel, unitatea credințelor antice 355. Zeii romani descriu un panteon spectacular, în jurul căruia gravita întreaga existență a acestei culturi, ale cărei credințe s-au remarcat printr-o complexă viziune simbolică, conform căreia orice lucru era dominat de o divinitate guvernatoare, destul de apropiată de conceptul de numina 356. Altfel, religia oficială, fundamentată
by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
approach is doubled by a more relaxed one, often interdisciplinary, combining the issues of language with those of history, geography and culture în general. Our perspective aims at recording the newest tendencies regarding the classification of world languages, the most spectacular ones trying to corroborate the linguistics of the world languages with some revolutionary theories and discoveries from fields such aș archaeology, palaeoanthropology but mainly genetics. În the latest 30 or 40 years the human genetics has hugely progressed, especially în
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
al sălii notează toate modificările apărute în comportarea copiilor, mai ales când îndrumătorul nu e de față. Concluziile expuse de cei trei autori nu sunt urmările unor opinii apriorice. Nu se bazează decât pe experiență. Comportarea copiilor variază în mod spectacular în funcție de climatul în care se desfășoară experiențele clubului.Ea are următoarele caracteristici: În cazul climatului autoritar grupurile sunt fie apatice, fie extreme de agresive.De fapt, apatia nu este decât corolarul unei agresivități care nu se poate exprima în mod
ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
la un confort de viață ceva mai „comod”, dar, lucrul cel mai important, rezultatele cele mai aducătoare de speranțe pentru acești bolnavi sînt acelea care măresc durata vieții mult peste așteptări. Exemple sînt multe. Prof Bancu, de pildă, prezenta rezultate spectaculare după așa- numitele „viscerectomii” supramezocolice în cancerul pancreatic invadant, de supraviețuiri pînă la peste 18 - 20 de luni, ceea ce, în asemenea situații, poate fi catalogat ca un succes deosebit. Și în experiența noastră, a pancreatectomiilor lărgite, rezultatele nu au întîrziat
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]