KorAP: Find »[drukola/base=speculator & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...6 7 8 ...12 >

298 matches

Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103

prețurilor reprezentative. 5.3.1.1. Tipuri de speculatori la bursă Speculatorii la bursă pot fi clasificați după două criterii: ¾ după modul de previzionare a prețului viitor; ¾ după modul de acționare pe piață. După modul de previzionare a prețului viitor, speculatorii se diferențiază astfel : o speculatori tehnicieni, care practică analiza tehnică, ce presupune studierea prețurilor de bază prin utilizarea volumului de tranzacții înregistrat în trecut, a pozițiilor deschise și a altor date; analiza tehnică folosește diagrame și grafice pentru a urmări

Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU (2010) [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
1. Tipuri de speculatori la bursă Speculatorii la bursă pot fi clasificați după două criterii: ¾ după modul de previzionare a prețului viitor; ¾ după modul de acționare pe piață. După modul de previzionare a prețului viitor, speculatorii se diferențiază astfel : o speculatori tehnicieni, care practică analiza tehnică, ce presupune studierea prețurilor de bază prin utilizarea volumului de tranzacții înregistrat în trecut, a pozițiilor deschise și a altor date; analiza tehnică folosește diagrame și grafice pentru a urmări simultan mișcările prețului, volumul și

Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU (2010) [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
prin utilizarea volumului de tranzacții înregistrat în trecut, a pozițiilor deschise și a altor date; analiza tehnică folosește diagrame și grafice pentru a urmări simultan mișcările prețului, volumul și mișcările pozițiilor deschise în mod curent, pe parcursul mai multor ani; o speculatori fundamentaliști, care folosesc analiza fundamentală care urmărește factorii care generează cererea și oferta; speculatorii fundamentaliști pleacă de la ideea de bază că orice factor economic ce contribuie la scăderea ofertei sau la creșterea cererii duce invariabil la creșterea prețului și, în

Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU (2010) [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
date; analiza tehnică folosește diagrame și grafice pentru a urmări simultan mișcările prețului, volumul și mișcările pozițiilor deschise în mod curent, pe parcursul mai multor ani; o speculatori fundamentaliști, care folosesc analiza fundamentală care urmărește factorii care generează cererea și oferta; speculatorii fundamentaliști pleacă de la ideea de bază că orice factor economic ce contribuie la scăderea ofertei sau la creșterea cererii duce invariabil la creșterea prețului și, în mod invers, factorii economici care contribuie la creșterea ofertei sau la scăderea cererii duc

Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU (2010) [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
ce contribuie la scăderea ofertei sau la creșterea cererii duce invariabil la creșterea prețului și, în mod invers, factorii economici care contribuie la creșterea ofertei sau la scăderea cererii duc invariabil la scăderea prețului. După modul de acționare pe piață, speculatorii pot fi : o speculatori „de poziții”, care inițiază poziții pe piața futures, pe care le păstrează pe anumite perioade (zile, săptămâni sau luni); o speculatori „de o zi”, care dețin poziții numai pe durata unei zile, respectiv pe durata sesiunii

Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU (2010) [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
ofertei sau la creșterea cererii duce invariabil la creșterea prețului și, în mod invers, factorii economici care contribuie la creșterea ofertei sau la scăderea cererii duc invariabil la scăderea prețului. După modul de acționare pe piață, speculatorii pot fi : o speculatori „de poziții”, care inițiază poziții pe piața futures, pe care le păstrează pe anumite perioade (zile, săptămâni sau luni); o speculatori „de o zi”, care dețin poziții numai pe durata unei zile, respectiv pe durata sesiunii de tranzacționare, rareori deținând

Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU (2010) [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
sau la scăderea cererii duc invariabil la scăderea prețului. După modul de acționare pe piață, speculatorii pot fi : o speculatori „de poziții”, care inițiază poziții pe piața futures, pe care le păstrează pe anumite perioade (zile, săptămâni sau luni); o speculatori „de o zi”, care dețin poziții numai pe durata unei zile, respectiv pe durata sesiunii de tranzacționare, rareori deținând poziții pentru a doua zi. Vom analiza, pe baza unui exemplu, modalitatea de acționare a speculatortului: un speculator urmărește constant piața

Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU (2010) [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
sau luni); o speculatori „de o zi”, care dețin poziții numai pe durata unei zile, respectiv pe durata sesiunii de tranzacționare, rareori deținând poziții pentru a doua zi. Vom analiza, pe baza unui exemplu, modalitatea de acționare a speculatortului: un speculator urmărește constant piața porumbului și constată că prețul de pe piața futures a rămas redus de mai mul-te luni. La începutul lunii februarie, el anticipează faptul că, guvernul va iniția un program agricol ce va avea ca obiect porumbul, program

Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU (2010) [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
program guvernamental, care este lansat pe piață și imediat prețul porumbului pe piața futures se ridică la 1,95 $/bushel. Dacă ar vinde acum contractul futures, ar câștiga 0,25 $/bushel (1,95 - 1,70 = 0,25 $). În luna iulie, speculatorul își reevaluează poziția și constată apariția secetei, ca urmare a lipsei ploilor asupra culturilor de porumb, iar pe plan mondial, cererea de porumb se află în continuă creștere, astfel că, prețul futures al porumbului a crescut la 2,05 $/bushel

Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU (2010) [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
își reevaluează poziția și constată apariția secetei, ca urmare a lipsei ploilor asupra culturilor de porumb, iar pe plan mondial, cererea de porumb se află în continuă creștere, astfel că, prețul futures al porumbului a crescut la 2,05 $/bushel. Speculatorul se decide să facă un „offset”, previzionând că prețul a atins nivelul maxim și realizând astfel un profit de 0,35 $/bushel (2,05 - 1,70 = 0,35 $). Rapoartele despre starea vremii indică mari căderi de ploi pentru următoarele două

Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU (2010) [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
un profit de 0,35 $/bushel (2,05 - 1,70 = 0,35 $). Rapoartele despre starea vremii indică mari căderi de ploi pentru următoarele două săptămâni, care se suprapun cu perioada de recoltare la cote maxime a grâului (vârf de campanie). Speculatorul, care recepționează această știre, previzionază o creștere a prețului grâului și decide să achiziționeze contracte futures pentru grâu, la prețul actual de 2,65 $/bushel. Rapoartele asupra vremii se dovedesc a fi exacte și, ca urmare, prețul futures ajunge la

Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU (2010) [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
creștere a prețului grâului și decide să achiziționeze contracte futures pentru grâu, la prețul actual de 2,65 $/bushel. Rapoartele asupra vremii se dovedesc a fi exacte și, ca urmare, prețul futures ajunge la 2,80 $/bushel, depășind previziunea, dar speculatorul nu vinde, previzionând noi creșteri ale prețului. Deși piața crește fără un motiv evident, ea scade brusc la 2,55 $/bushel, rămânând constant o anumită perioadă. Speculatorul intuiește că a ratat un potențial profit atunci când prețul ajunsese la 2,80

Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU (2010) [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
și, ca urmare, prețul futures ajunge la 2,80 $/bushel, depășind previziunea, dar speculatorul nu vinde, previzionând noi creșteri ale prețului. Deși piața crește fără un motiv evident, ea scade brusc la 2,55 $/bushel, rămânând constant o anumită perioadă. Speculatorul intuiește că a ratat un potențial profit atunci când prețul ajunsese la 2,80 $/bushel și nedorind să rateze din nou, trece la offsetare, profitul său fiind de 0,10 $/bushel : (2,65 - 2,55 = 0,10 $). Speculatorul își construiește tranzacțiile

Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU (2010) [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
o anumită perioadă. Speculatorul intuiește că a ratat un potențial profit atunci când prețul ajunsese la 2,80 $/bushel și nedorind să rateze din nou, trece la offsetare, profitul său fiind de 0,10 $/bushel : (2,65 - 2,55 = 0,10 $). Speculatorul își construiește tranzacțiile comerciale cu contracte futures, urmărind să acționeze la standarde ridicate de profitabilitate, vizând realizarea unui raport cât mai avantajos între suma de bani proprii imobilizați și valoarea afacerii. În prezent, în lumea modernă, afacerile se realizează în

Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU (2010) [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
numeroși doritori să încheie contracte futures, care în scurt timp, au devenit cele mai atractive și profitabile elemente de speculație la bursă. Acest sistem, cu efect multiplicator, poartă numele de efect de levier sau acțiunea de ridicare, fiind atractiv pentru speculatori, prin posibilitatea ce o crează de a pune la dispoziție avantajul de a controla întreaga valoare a contractului futures cu ajutorul unui capital minim. Capitalul cerut ca o garanție de conjunctură nu este o sumă achitată imediat pentru un contract futures

Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU (2010) [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
cerut ca o garanție de conjunctură nu este o sumă achitată imediat pentru un contract futures, ci, de regulă, este vorba de conturi de garanții în vederea asigurării îndeplinirii clauzelor stipulate în contract. Dacă piața suferă modificări în avantajul unei poziții speculatorii, atunci contul speculatorului va crește proporțional cu micșorarea garanțiilor. Dacă piața se modifică în dezavantajul unei poziții speculatorii, atunci speculatorul este obligat să facă depuneri adiționale în contul de garanții. Operațiunile speculative contribuie pe termen lung la apropierea nivelurilor cererii

Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU (2010) [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
garanție de conjunctură nu este o sumă achitată imediat pentru un contract futures, ci, de regulă, este vorba de conturi de garanții în vederea asigurării îndeplinirii clauzelor stipulate în contract. Dacă piața suferă modificări în avantajul unei poziții speculatorii, atunci contul speculatorului va crește proporțional cu micșorarea garanțiilor. Dacă piața se modifică în dezavantajul unei poziții speculatorii, atunci speculatorul este obligat să facă depuneri adiționale în contul de garanții. Operațiunile speculative contribuie pe termen lung la apropierea nivelurilor cererii și ofertei, însă

Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU (2010) [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
regulă, este vorba de conturi de garanții în vederea asigurării îndeplinirii clauzelor stipulate în contract. Dacă piața suferă modificări în avantajul unei poziții speculatorii, atunci contul speculatorului va crește proporțional cu micșorarea garanțiilor. Dacă piața se modifică în dezavantajul unei poziții speculatorii, atunci speculatorul este obligat să facă depuneri adiționale în contul de garanții. Operațiunile speculative contribuie pe termen lung la apropierea nivelurilor cererii și ofertei, însă pe termen scurt, conduc la destabilizarea prețurilor. Fenomenul nu trebuie supraestimat, pentru că se produce pe

Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU (2010) [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
vorba de conturi de garanții în vederea asigurării îndeplinirii clauzelor stipulate în contract. Dacă piața suferă modificări în avantajul unei poziții speculatorii, atunci contul speculatorului va crește proporțional cu micșorarea garanțiilor. Dacă piața se modifică în dezavantajul unei poziții speculatorii, atunci speculatorul este obligat să facă depuneri adiționale în contul de garanții. Operațiunile speculative contribuie pe termen lung la apropierea nivelurilor cererii și ofertei, însă pe termen scurt, conduc la destabilizarea prețurilor. Fenomenul nu trebuie supraestimat, pentru că se produce pe perioade foarte

Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU (2010) [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
schimb al riscurilor și al costurilor, care se plătesc pentru acest schimb și care, în termeni economici este un „joc cu sume zero”. În privința pierderilor, în literatura de specialitate, nu s-a conturat un punct de vedere comun. În general, speculatorii au sisteme și strategii bine puse la punct pentru fiecare oportunitate ce apare pe piață, astfel că, acestea s-au generalizat și s-au format tipologii adecvate situațiilor existente pe piață și scopurilor urmărite, respectiv, obținerea unui profit din diferența

Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU (2010) [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
economice ale acestor tipuri de operațiuni se regăsesc în faptul că, pe de o parte, aduc pe piață lichidități, iar pe de altă parte, „răspândirea” plasează prețurile într-o relație apropiată de cea normală, după ce această relație a suferit distorsiuni. Speculatorii, care se bazează pe metoda „răspândirii”, urmăresc piața analizând cele mai mici amănunte ce apar pe piață și anume : - prețurile cash și futures ale aceleiași mărfi; - relația dintre prețurile contractelor cu diferite termene de scadență; - prețurile contractelor asupra aceleiași mărfi

Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU (2010) [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
dintre prețurile contractelor și mai puțin nivelul absolut al prețurilor. Pe baza acestei analize, este achiziționat contractul care este definit în acest mod ca mai ieftin, în timp ce, contractul mai scump este vândut. Dacă prețurile se modifică în direcția previzionată de speculator, atunci acesta va realiza un profit, ce rezultă din modificarea relației dintre cele două prețuri. Din două motive, speculatorii fac apel la mecanismul „spread” apreciind că acestea sunt importante pentru scopurile ce le urmăresc : primul se referă la faptul că

Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU (2010) [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
definit în acest mod ca mai ieftin, în timp ce, contractul mai scump este vândut. Dacă prețurile se modifică în direcția previzionată de speculator, atunci acesta va realiza un profit, ce rezultă din modificarea relației dintre cele două prețuri. Din două motive, speculatorii fac apel la mecanismul „spread” apreciind că acestea sunt importante pentru scopurile ce le urmăresc : primul se referă la faptul că, operațiunea prezintă un risc scăzut, iari al doilea, vizează nivelul atractiv al garanțiilor. Răspândirea se poate realiza în trei

Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU (2010) [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
posibile mai multe procedee, între care, următoarele trei sunt mai des utilizate, inclusiv pe piețele financiare: a. „răspândire cumpărată” (spread long); b. „răspândire vândută” (spread short); c. „răspândire fluture” (butterfly spred). a. Procedeul „răspândire cumpărată”, definește cazul în care un speculator ce acționează de pe poziția „bull”, inițiind o răspândire, achiziționează contractul cu scadența cea mai îndepărtată, în speranța că în viitor, prețul primului contract, cu scadența cea mai apropiată, să depășească prețul celui de al doilea contract, cu scadența cea mai

Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU (2010) [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
contractul cu scadența cea mai îndepărtată, în speranța că în viitor, prețul primului contract, cu scadența cea mai apropiată, să depășească prețul celui de al doilea contract, cu scadența cea mai îndepărtată. b. Procedeul „răspândire vândută”, definește cazul când un speculator ce acționează de pe poziția „bear”, inițiind o răspândire, achiziționează contractul cu scadența cea mai îndepărtată și vinde contractul cu scadența cea mai apropiată, în speranța că în viitor, prețul ultimului contract va depăși prețul primului contract. c. „Răspândirea fluture”, este

Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU (2010) [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]