197 matches
-
treptat s-a transformat în „Gorjii”, apoi „Gorjiu” și, într-un final, în "Gorj". Izvoarele istorice atestă că încă din paleoliticul mijlociu purtătorii culturii și-au gasit adăpost în peșterile locului, osemintele lor fiind scoase la iveală de arheologi și speologi la Baia de Fier și Broșteni. Așezările de la Bălești, Crasna, Vladimir, Runcu și Telești stau mărturie locuirii județului în epoca neolitică și cea a bronzului. Cercetările arheologice sistematice efectuate de instituții specializate, între care și Muzeul Județean Gorj „Alexandru Ștefulescu
Județul Gorj () [Corola-website/Science/296660_a_297989]
-
Călin Pop, intrarea peșterii a fost descoperită de F. Păroiu (Focul Viu București) și N. Sasu în luna aprilie a anului 1979, explorându-se atunci doar 25 m din galeria de la intrare. În luna august a aceluiași an, cei doi speologi amintiți, împreună cu Eva Győrfi, parcurg mai multe sute de metri de galerii, atingând prin Puțul Speranței un sifon situat la cota -119, respectiv o strâmtoare severă la +54 în Galeria Coralitelor. Din septembrie 1979 coordonarea explorărilor este preluată de către Liviu
Peștera Hodobana () [Corola-website/Science/318658_a_319987]
-
Nicolae și Rodica Stoica-Negulescu și Costică Gagea (CSER București), descoperă Marele Râu, unde după un parcurs de 860 m, înaintarea le este oprită în Sala Finală, de către o cascadă înaltă de peste 20 m. În cadrul aceleiași tabere, în colaborare cu numeroși speologi de la CSER București, Flacăra Iași și ZKTJ din Polonia, sunt descoperite mai multe rețele laterale dintre care mai importante sunt Canionul Sclavilor, Marele Canion al Vântului și Galeria Dan Nanu. Cartarea Hodobanei s-a realizat în cea mai mare parte
Peștera Hodobana () [Corola-website/Science/318658_a_319987]
-
Pop și M. Almășan, două luni mai tarziu, după mai multe ture de dezobstrucție, au pătruns în Peștera Mare din Valea Firei, descoperind Sala de Intrare, Sala Domului Prăbușit, Galeria Rol și Galeria Falselor Lacuri. În explorări au intrat și speologii de la Z Oradea care tatonaseră zona câțiva ani înainte. Din concurență celor două echipe a rezultat o descoperire de excepție. 40 km de peșteră în doar 10 ani, comparativ cu Peșteră Vântului în care exclusiviștii speologii de la CSA Cluj au
Peștera cu apă din Valea Firei () [Corola-website/Science/318715_a_320044]
-
m, în Munții Bihorului. Accesul la peșteră se poate face din Valea Arieșului pe ruta Albac-Horea-Mătișești-Valea Albacului (20 km), sau dinspre Ghețarul Scărișoara, 12 km drum pe jos, pe traseul Ghețar-Ocoale-Sfoartea-Pasul Ursoaia-Valea Albacului. 1963 - Pădurarul Pașca Ispas descoperă peștera, iar speologii I.Viehmann și Gh.Racoviță explorează și cartează primi 212 m de galerii, relevând faptul că în fundul peșterii sub un planșeu stalacmitic se aude zgomotul unui râu subteran. După aproape 20 de ani, în 1981, discipolii celor doi, membrii clubului
Peștera din Peretele Dârnini () [Corola-website/Science/318878_a_320207]
-
Y" începe câțiva metri mai la dreapta, este neinteresantă și se termină după 40 m. Atât era cunoscut de la E.Racoviță și R.Jeannel. În 1976 la gura avenului își face apariția Liviu Vălenașde la "Z" Oradea, cel mai "productiv" speolog al perioadei de glorie a speologiei române 1975-1990, descoperitor al câtorva sute de peșteri cu peste 100 km de galerii. Și nu venea singur, ci însoțit de un alt "greu" Gabi Halasi, bun explorator, cartograf dar mai ales scufundător (urma
Ghețarul de sub Zgurăști () [Corola-website/Science/316024_a_317353]
-
care o bănuiau, ajung și la Zgurăști, ultima posibilitate de intrare în rețeaua subterană. Nu își puneau mari speranțe căci trecuse pe acolo Valenaș care nu lăsa în urmă ceva de descoperit. Și totuși, Cindrea, însoțit de o echipă de speologi cehi își încearcă norocul la sifonul final și reușesc să-l treacă. Nu se opresc însă ca cei dinaintea lor și forțează un horn. Printr-o cățărare dificilă, după 8 m se pătrunde într-o galerie care promite continuare. În
Ghețarul de sub Zgurăști () [Corola-website/Science/316024_a_317353]
-
acuma, el își face un nou curs, și dupa ce taie sala în două se pierde sub peretele opus. Această schimbare putea produce o catastrofă. La întoarcerea din explorare, Galeria "V" era complet inundată și așa a rămas de atunci. Speologii și-au amintit de Galeria "H" care se termină deasupra sălii în care erau prizonieri. O cățărare curajoasă pe un traseu ocolit îi scoate la lumină. Să revenim la explorare. Se trece sifonul, sau ce a mai rămas din el
Ghețarul de sub Zgurăști () [Corola-website/Science/316024_a_317353]
-
ca atare nivelul de crestere maximă a lacului. Faunistic peștera este puțin studiată. Sunt prezente multe elemente trogloxene (moluste, coleoptere), dar în parțile întunecate ale culoarelor abundă Pholeuon proserpinae glaciale. Este o peșteră foarte dificilă. Se recomandă numai echipelor de speologi foarte versati. Echipament necesar: costume impermeabile, cisme de cauciuc, multiple surse de lumină, coardă, blocatoare, coborâtoare, bărci de cauciuc.
Ghețarul de sub Zgurăști () [Corola-website/Science/316024_a_317353]
-
partea cunoscută a peșterii și profitând de nivelul scăzut al sifonului de la capătul Galeriei V, îl depășesc și descoperă o galerie de 35 de metri dar declară peșteră terminată. În 1986 această concluzie a fost infirmata de următoarea echipa de speologi sosita în zonă, Roru Ludușan și Jenel Cindrea, de la Polaris. Printr-o cățărare dificilă , după 8 m. pătrund într-o galerie care promite continuare. Ei descoperă și explorează în mai multe ture Sala de Mese, Galeria Jenel Cindrea, Galeria Cehilor
Peștera-aven ghețarul de sub Zgurăști () [Corola-website/Science/316003_a_317332]
-
extraordinare. Potențialul locului este însă foarte mare. Lungimea rețelei e aprecită de Roru Ludusan la cel putin 100 km de galerii. O reală provocare pentru speologii români. Și nu numai... Este o peșteră foarte dificilă. Se recomandă numai echipelor de speologi foarte versați. Echipament necesar: costume impermeabile, cisme de cauciuc, multiple surse de lumună, coardă, blocatoare, coborâtoare, bărci de cauciuc. În această peșteră a fost semnalat de către R. Jeannel și E. G. Racoviță (1929) un interesant fenomen meteorologic, formarea ceții în cadrul fasciculului
Peștera-aven ghețarul de sub Zgurăști () [Corola-website/Science/316003_a_317332]
-
neolitic. În evul mediu era folosită ca adăpost de ciobănii de pe Ciumerna iar în timpuri de restriște că biserică, de unde și denumirea. Prima explorare a fost făcută în 1966 de Viorel Ludușan. Era prima peșteră descoperită și explorata de acest speolog dintr-un șir de 300 care vor urma. La explorările următoare au participat și frații lui: Nicolae, Dorel, Teodor, Ioan și Mircea care vor forma nucleul viitorului Club Polaris Blaj. Încă de la prima explorare, forțând puțul îngust, au pătruns în
Peștera Bisericuța () [Corola-website/Science/316041_a_317370]
-
evita această vericală cățărând peretele din stânga și traversând apoi până la treaptă intermediară. Din Sală Doru coardă se prinde de un piton plantat în stâncă și se cobora 10 m. în sala următoare. Deja apare un firicel de apă care udă speologul în timpul coborârii. Imediat urmează vericala de 11 m unde coardă se amarează tot de piton că și pe următoarea de 8 m. După ultima săritoare urmează Gaură de Șoarece 1, la cota -70 m de la gură avenului. Aceasta este o
Avenul din Șesuri () [Corola-website/Science/316058_a_317387]
-
aproximativ 25.000 ani. Începând din 2010, peștera este amenajată turistic și poate fi vizitată contra cost. Din păcate întreaga amenajare constă doar din lanternele pe care le poartă ghizii și un panou montat la intrare care arată semnul interzis speologilor. "Amenajarea" este făcută de administrația Parcului Natural Apuseni. Costul unui bilet este de 10 RON. La intrare, vizitatorul trebuie să semneze o declarație prin care își asumă responsabilitatea pentru orice tip accident care i s-ar putea întâmpla în peșteră
Peștera Ghețarul de la Vârtop () [Corola-website/Science/316116_a_317445]
-
se decoperă Galeria Superioară în care este amenajat traseul turistic actual. În Peștera Pojarul Poliței, Viorel Roru Ludușan descoperă Galeria Polaris cea mai frumosă galerie din "perla apuseninor." În peștera Ghețarul de sub Zgurăști, Eugen Cindrea și Ștefan Kucinschi, împreună cu doi speologi cehi descoperă Galeria Cehilor și Galeria JP. Apoi Viorel Roru Ludușan descoperă Galeria Roru ridicând lungimea peșterii de la 700 m la peste 5 km. În zona nou descoperită se află cinci lacuri subterane din care Lacul Minunea Mununii este cel
Polaris Blaj () [Corola-website/Science/316220_a_317549]
-
a dus la degradarea treptată a amenajării, în final o viitura de proporții, a distrus complet amenajarea. În Peștera Poartă lui Ionele, după descoperirea Galeriei Superiore, Viorel Roru Ludușan organizează amenajarea peșterii în scopuri turistice. Participa, pe lângă membrii clubului și speologi independenți. Lucrările se execută între 1 și 31 august 1989 simultan cu ultima mare explorare din Zgurăști. Este instalată o punte peste cascadele de travertin apoi o poteca de acces pe partea stângă până sub grohotișul de la gură peșterii. Pe
Polaris Blaj () [Corola-website/Science/316220_a_317549]
-
lucrări științifice, comentarii, interviuri și conferințe susținute de Emil Racoviță, la care se adaugă obiectele personale pe care le-a avut cu el în expediție: trusa sa de călătorie, aparatul de fotografiat. Al treilea tronson expozițional ilustrează activitatea sa de speolog și de fondator al biospeologiei. Aici sunt expuse sabia și bicornul de academician, fotografii și obiecte specifice cercetării peșterilor, scrisori și publicații, ca și o bogată corespondență.
Casa memorială Emil Racoviță () [Corola-website/Science/316326_a_317655]
-
Ordâncușa Peștera este semnalată de J. Vass încă din 1857, iar în 1921 este cercetată de P. Chappuis, R. Jeannel si Emil Racovita. În anul 1986 în timpul filmărilor pentru lung metrajul Flăcări pe comori în regia lui Nicolae Mărgineanu, cascadorul speolog Viorel Roru Ludușan explorează a doua intrare în peșteră, un aven care debușază în galeria principală în zona intrării. În film a fost introdusă o secventă din acest loc.Tot atunci identifica și intrarea în Galeria Polaris dar din lipsă
Peștera Poarta lui Ionele () [Corola-website/Science/315479_a_316808]
-
după cum o dovedesc și pereții care au diferite culori în funcție de nivelul apei. În peștera au fost identificate chilopode, lepidoptere, diptere, troglobiont, araneidae, copepode... După descoperirea Galeriei Superioare, Viorel Ludușan organizează amenajarea peșterii în scopuri turistice. Participă, pe lângă membrii clubului și speologi independenți sau turiști montani. Lucrările se execută între 1 și 31 august 1989 simultan cu ultima mare explorare din Zgurăști. Este instalată o punte peste cascadele de travertin apoi o potecă de acces pe partea stângă până sub grohotișul de la
Peștera Poarta lui Ionele () [Corola-website/Science/315479_a_316808]
-
dus în spate pe panta de grogotiș. În peșteră s-au instalat scări de lemn la cele două săritori. De reținut faptul că întreaga sumă de bani necesară pentru materiale, beton, fier beton, scândură, grinzi, plus banii necesari pentru hrana speologilor constructori au fost obținuți din donațiile turiștilor care în trecere spre Scărișoara se opreau să vadă și cum se amenajează peștera Poarta lui Ionele. După 1990 peștera este administrată de Clubul Sfinx din Gârda de Sus. În 2011, Consiliul Local
Peștera Poarta lui Ionele () [Corola-website/Science/315479_a_316808]
-
Speologia (din , "spelaion" adică "peșteră" și "λόγος", "logos" adică "știință") este activitatea de a identifica, explora, studia, cartografia și vizita locații subterane (peșteri, caverne). Cel care practică speologia se numește speolog. Cercetarea unei peșteri are ca scop general înțelegerea formării și evoluției ei, iar cunoașterea cît mai multor peșteri dintr-un sistem carstic duce la mai buna înțelegere de ansamblu. Încă de la începuturi, ea a fost practicată atît de către specialiști cât
Speologie () [Corola-website/Science/322997_a_324326]
-
multor peșteri dintr-un sistem carstic duce la mai buna înțelegere de ansamblu. Încă de la începuturi, ea a fost practicată atît de către specialiști cât și de către amatori. În unele țări speologia este instituționalizată și aici putem vorbi despre profesia de speolog. Biologi, geologi și diferiți alți cercetători se ocupă de aspecte specifice, iar nespecialiștii de explorare la modul general. Această simbioză dedicată cunoașterii peșterilor a făcut ca termenul de speolog să fie atribuit ambelor categorii. În țările anglofone se preferă folosirea
Speologie () [Corola-website/Science/322997_a_324326]
-
țări speologia este instituționalizată și aici putem vorbi despre profesia de speolog. Biologi, geologi și diferiți alți cercetători se ocupă de aspecte specifice, iar nespecialiștii de explorare la modul general. Această simbioză dedicată cunoașterii peșterilor a făcut ca termenul de speolog să fie atribuit ambelor categorii. În țările anglofone se preferă folosirea unor termeni distincți. În România, în trecut, se foloseau termenii de "speolog" și "speolog amator". Fiind o activitate solicitantă fizic și financiar, se practică mai intens în țările cu
Speologie () [Corola-website/Science/322997_a_324326]
-
iar nespecialiștii de explorare la modul general. Această simbioză dedicată cunoașterii peșterilor a făcut ca termenul de speolog să fie atribuit ambelor categorii. În țările anglofone se preferă folosirea unor termeni distincți. În România, în trecut, se foloseau termenii de "speolog" și "speolog amator". Fiind o activitate solicitantă fizic și financiar, se practică mai intens în țările cu nivel de trai ridicat. Această diferențiere în distribuția speologilor se manifestă și în interiorul țărilor cu decalaj al nivelului de trai între urban și
Speologie () [Corola-website/Science/322997_a_324326]
-
de explorare la modul general. Această simbioză dedicată cunoașterii peșterilor a făcut ca termenul de speolog să fie atribuit ambelor categorii. În țările anglofone se preferă folosirea unor termeni distincți. În România, în trecut, se foloseau termenii de "speolog" și "speolog amator". Fiind o activitate solicitantă fizic și financiar, se practică mai intens în țările cu nivel de trai ridicat. Această diferențiere în distribuția speologilor se manifestă și în interiorul țărilor cu decalaj al nivelului de trai între urban și rural. Spre
Speologie () [Corola-website/Science/322997_a_324326]